Procedura insolventei- cui se aplica, cine o declara, participantii
6 minute • AndreiC • 20 noiembrie 2017
I. Ce este insolventa?
Insolventa este definita in Legea nr. 85/2014 ca fiind starea patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide si exigibile.
- Aceasta stare se prezuma evidenta atunci cand debitorul nu a platit datoria sa fata de unul sau mai multi creditori la 60 de zile de la data scadenta.
- De asemenea, insolventa este iminenta in momentul in care este dovedit faptul ca debitorul nu va fi capabil sa plateasca la scadenta datoriile exigibile angajate, cu fonduri banesti.
II. Cui se aplica procedura insolventei?
Potrivit art. 3 din Legea nr. 85/2014, procedurile prevazute se vor aplica profesionistilor definiti la art. 3 alin. (2) Cod Civil, exceptandu-i pe cei care exercita profesii liberale, precum si a celor cu privire la care exista dispozitii speciale in ceea ce priveste regimul insolventei lor. Prin urmare, analizand textul si coroborand art.3 alin. (2) Cod Civil cu art. 8 din Legea nr. 71/2011, se poate concluziona ca actul normativ se aplica profesionistilor persoane fizice sau juridice, fara a se distinge daca acestia desfasoara activitati care au ca scop obtinerea de profit sau nu, prin urmare indiferent de natura activitatii lor, civila sau comerciala, exceptand aici titularii activitatilor liberale.
III. Principiile insolventei
Respectand art. 4 din Legea nr. 85/2014, procedura insolventei si procedruile de prevenire a insolventei au la baza urmatoarele principii fundamentale:
- Maximizarea gradului de valorificare a activelor si de recuperare a creantelor;
- Acordarea unei sanse debitorilor de redresare eficienta si efectiva a afacerii, fie prin intermediul procedurilor de prevenire a insolventei, fie prin procedura de reorganizare judiciara;
- Asigurarea unei proceduri eficiente, inclusiv prin mecanisme adecvate de comunicare si derularea procedurii intr-un timp util si rezonabil, intr-o maniera obiectiva si impartiala, cu un minim de costuri;
- Asigurarea unui tratament egal al creditorilor de acelasi rang;
- Asigurarea unui grad ridicat de transparenta si previzibilitate in procedura;
- Recunoasterea drepturilor existente ale creditorilor si respectarea ordinii de prioritatea createlor, avand la baza un set de reguli clar determinate si uniform aplicabile;
- Limitarea riscului de credit si a riscului sistemic asociat tranzactiilor cu instrumente financiare derivate prin recunoasterea compensarii cu exigibilitate imediata in cazul insolventei sau al unei procedure de prevenire a insolventei unui cocontractant, avand ca efect reducerea riscului de credit la o suma deta datorata intre parti sau chiar la zero atunci cand, pentru acoperirea expunerii nete, au fost transferate garantii financiare;
- Asigurarea accesului la surse de finantare in procedurile de prevenire a insolventei, in perioada de observatie si de reorganizare, cu crearea unui regim adecvat pentru protejarea acestor creante;
- Fundamentarea votului pentru aprobarea planului de reorganizare pe criterii clare, cu asigurarea unui tratament egal intre creditorii de acelasi rang, a cunoasterii prioritatilor comparative si a acceptarii unei decizii a majoritatii, urmand sa se ofere celorlalti creditori lati egale sau mai mari decat ar primi in faliment;
- Favorizarea, in procedurile de prevenire a insolventei, a negocierii/renegocierii amiabile a creantelor si a incheierii unui concordat preventive;
- Valorificarea in timp util si intr-o maniera cat mai eficienta a activelor;
- In cazul grupului de societati, coordonarea procedurilor de insolventa, in scopul abordarii integrate a acestora;
- Administrarea procedurilor de prevenire a insolventei si de insolventa de catre practicieni in insolventa si desfasurarea acestora sub controlul instantei de judecata.
Analizand formularea acestor principii, putem observa, pe de-o parte, initiativa de aliniere a normelor interne la tendintele europene in ceea ce priveste procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa, iar pe de alta parte, observam si dorinta de a stabili reguli clare si uniforme aplicabile participantilor la procedura in vederea evitarii situatiilor critice care pot devia procedura de la scopul sau.
IV. Caile de realizare a procedurii insolventei
- PROCEDURA GENERALA este procedura de insolventa prin care un debitor intra, dupa perioada de observatie, succesiv, in procedura de reorganizare judiciara si in procedura falimentului sau separat, numai in reorganizare judiciara, ori doar in procedura falimentului
- PROCEDURA SIMPLIFICATA este procedura de insolventa prevazuta de Legea nr. 85/2014 prin care debitorul care indeplineste conditiile prevazute la art. 38 alin. (2) intra direct in procedura falimentului, fie odata cu deschiderea procedurii insolventei, fie dupa o perioada de observatie de maximum 20 de zile;
(a) procedura reorganizarii judiciare este acea modalitate de realizare a procedurii insolventei ce se aplica debitorului, persoana juridica, in vederea achitarii datoriilor acestuia, respectand programul de plata a creantelor;
(b) procedura falimentului este acea procedura de insolventa care se aplica debitorului in vederea lichidarii averii acestuia pentru acoperirea pasivului, fiind urmata de radierea debitorului din registrul in care este inmatriculat.
V. Caracterele procedurii insolventei
– caracterul judiciar este reprezentat de reglementarea de lege a tuturor actelor si operatiunilor pe care le implica procedura insolventei si se realizeaza sub controlul si supravegherea judiciara a instantelor judecatoresti si de catre celelalte organe care pot aplica aceasta procedura, respectiv judecatorul-sindic, administratorul judiciar si lichidatorul;
– caracterul personal este exprimat prin aplicarea procedurii generale sau a procedurii simplificate in functie de categoria de persoane din care face parte debitorul;
– caracterul colectiv urmareste satisfacerea tuturor creantelor creditorilor debitorului aflat in stare de insolventa. Va exista un concurs al creditorilor in cadrul acestei proceduri, interesele patrimoniale ale acestora fiind satisfacute intr-o anumita ordine stabilita de lege;
– caracterul de remediu consta in urmarirea acoperiririi pasivului debitorului aflat in insolventa fie prin procedura reorganizarii, fie prin procedura falimentului. Procedura reorganizarii reprezinta un remediu al debitorului, acesta pastrandu-si existenta, iar la polul opus, procedura falimentului, in care se lichideaza averea debitorului, acesta dispare definitiv.
VI. Participantii la procedura insolventei
- Instantele judecatoresti
- Tribunalul
- Curtea de apel
- Judecatorul-sindic
- Administratorul judiciar – persoana fizica sau juridica compatibila, practician in insolventa, autorizat in conditiile legii, desemnat sa exercite atributiile prevazute de lege in perioada de observatie si pe durata procedurii de reorganizare;
- Lichidatorul – persoana fizica sau juridica, practician in insolventa, desemnata sa conduca activitatea debitorului si sa exercite atributiile prevazute de lege in cadrul procedurii falimentului.
VII. Deschiderea procedurii insolventei
Procedura insolventei este declansata in baza unei cereri introduse la tribunal de catre persoanele prevazute in mod expres de lege. Legea nr. 85/2014 mentioneaza in art. 65 ca procedura insolventei se deschide printr-o cerere adresata tribunalului de catre debitor sau de catre unul sau mai multi creditori, dar si de orice alte persoane sau institutii prevazute de lege.
Autoritatea de supraveghere financiara, prin prevederile art. 65 din Legea nr. 85/2014, are dreptul sa introduca aceasta cerere impotriva entitatilor reglementate si supravegheate de aceasta, care indeplinesc conditiile initierii procedurii insolventei. De asemenea, Banca Nationala a Romaniei poate cere deschiderea procedurii falimentului asupra institutiilor de credit.
VII. Inchiderea procedurii insolventei
Procedura insolventei, potrivit legii, este inchisa atunci cand:
- in averea debitorului nu exista bunuri;
- bunurile debitorului sunt insuficiente pentru acoperirea cheltuielilor administrative;
- nu exista nicio cerere de admitere a creantelor;
- se constata indeplinirea obligatiilor de plata asumate prin planul confirmat;
- se constata plata creantelor curente scadente;
- toti creditorii inscrisi in tabelul definitiv al creantelor primesc sumele ce li se datoreaza in perioada de observatie;
- toti creditorii inscrisi in tabelul definitiv al creantelor renunta la judecata.
Un răspuns