Procedura somației europene de plată
9 minute • Laura Diaconescu • 15 decembrie 2017
Odată cu intrarea României în Uniunea Europeană există un nou instrument de recuperare a datoriilor născute din relațiile contractuale cu comercianții și anume somația europeană de plată.
Procedura europeană a somației de plată este o procedură urgentă și sumară, lipsită de caracter contencios, bazata pe formulare standard, care a fost instituită prin Regulamentul (CE) nr. 1896/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 decembrie 2006.
Procedura este menită să simplifice, să accelereze și să reducă costurile litigiilor transfrontaliere referitoare la creanțe pecuniare necontestate în materie civilă și comercială.
Somația europeană de plată este recunoscută și are o valoarea executorie în toate țările Uniunii Europene, cu excepția Danemarcei.
⊗ Domeniul de aplicare
Procedura europeană de somație de plată se aplică în materie civilă și comercială în cazurile în care cel puțin una dintre părți trăiește într-o țară a UE diferită de cea în care se introduce cererea pentru o somație.
- Materia fiscală, materia vamală sau materia administrativă;
- Răspunderea statului pentru acțiuni și omisiuni comise în exercitarea puterii publice;
- Regimurile matrimoniale;
- Falimentele, procedurile privind lichidarea societăților insolvabile sau a altor persoane juridice și concordatele;
- Asigurările sociale;
- Creanțele care decurg din obligații necontractuale, cu excepția situațiilor în care acestea au făcut obiectul unui acord între părți, în care există o recunoaștere a datoriei sau care se referă la datorii lichide care decurg din proprietatea comună asupra unui bun.
⊗ Etapele procedurii europene a somației de plată.
Etapa I. Introducerea unei cereri de somație europeană de plată
Regulamentul include un formular (formularul de tip A din anexa Regulamentului) care trebuie utilizat pentru a introduce o cerere de somație europeană de plată.
O creanță pecuniară trebuie să fie lichidă și exigibilă la data la care se introduce cererea de somație europeană de plată.
Competența jurisdicțională se determină în conformitate cu normele de drept comunitar aplicabile în materie, în special Regulamentul (CE) nr. 44/2001.
În cazul în care creanța se referă la un contract încheiat de către un consumator pentru o folosință care poate fi considerată ca neavând legătură cu activitatea profesională a acestuia și în cazul în care acest consumator este pârâtul, competența aparține numai instanțelor din statul membru în care pârâtul își are domiciliul.
Etapa a II-a. Completări și rectificări
Instanța sesizată cu o cerere de somație europeană de plată examinează, în cel mai scurt termen, dacă sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate și dacă cererea este întemeiată.
→ În cazul în care formularul de cerere nu conține toate informațiile necesare, instanța oferă reclamantului posibilitatea de a completa sau de a rectifica cererea într-un anumit termen, cu excepția cazului în care aceasta este în mod vădit nefondată sau inadmisibilă. În acest sens, se va folosi formularul B din anexa II din regulament.
→ În cazul în care condițiile prevăzute sunt îndeplinite numai pentru o parte a cererii, instanța poate propune modificarea cererii. În acest sens, se va folosi formularul C din anexa III din regulament.
Reclamantul este invitat să accepte sau să refuze o propunere de somație europeană de plată pentru suma stabilită de instanță într-un anumit termen. Reclamantul trebuie să fie informat cu privire la consecințele deciziei sale. Reclamantul transmite răspunsul său prin intermediul formularului tip.
În cazul în care reclamantul acceptă propunerea instanței, aceasta emite o somație europeană de plată pentru partea din cerere care a fost acceptată. În cazul în care reclamantul refuză propunerea, instanța respinge în întregime cererea de somație europeană de plată.
Instanța informează reclamantul cu privire la motivele pentru care cererea sa a fost respinsă utilizând formularul D (anexa IV). Respingerea cererii nu poate fi atacată cu recurs. Totusi, respingerea cererii nu îl împiedică pe reclamant să-și valorifice creanța printr-o nouă cerere de somație europeană de plată sau prin orice altă procedură prevazută de legislația unui stat membru al UE.
Etapa a III-a. Emiterea unei somații europene de plată
În cazul în care sunt îndeplinite condițiile de introducere a unei cereri de somație europeană de plată, instanța emite somația în cel mai scurt termen și, în principiu, în termen de treizeci de zile de la introducerea cererii. În calculul termenului de treizeci de zile nu este cuprins și termenul necesar reclamantului pentru a completa, rectifica sau modifica cererea .
Somația europeană de plată este emisă numai pe baza informațiilor furnizate de reclamant și nu este verificată de către instanță. Somația devine executorie, cu excepția cazului în care pârâtul face opoziție la aceasta pe lângă instanța de origine.
Etapa a IV-a. Comunicarea sau notificarea unei somații europene de plată pârâtului
O somație europeană de plată este comunicată sau notificată pârâtului în conformitate cu legislația națională a țării în care se efectuează comunicarea sau notificarea. Regulamentul stabilește norme procedurale minime pentru comunicarea sau notificarea cu sau fără confirmare de primire din partea pârâtului.
» Comunicarea sau notificarea însoțită de confirmare de primire:
- Pârâtul semnează o confirmare de primire care conține data primirii
- Persoana competentă care a efectuat comunicarea sau notificarea semnează un document datat, care menționează că pârâtul a primit actul sau că a refuzat să-l primească fără niciun motiv legitim.
Pârâtul semnează și trimite înapoi o confirmare de primire datată atunci când primește somația europeană de plată prin poștă sau prin mijloace electronice.
» Comunicarea sau notificarea neînsoțită de confirmare de primire:
- la adresa personală a pârâtului sau unor persoane care locuiesc sau sunt angajate la această adresă.
- În cazul în care pârâtul desfășoară o activitate independetă sau este persoană juridică, în localurile comerciale ale pârâtului, unor persoane angajate de acesta.
Somația se depune fie în cutia poștală a pârâtului, fie la un oficiu poștal sau la autoritatea publică competentă precum și o comunicare scrisă cu privire la această depunere în cutia poștală a pârâtului, menționând natura juridică a actului sau prin mijloace electronice cu confirmare de primire automată, cu condiția ca pârâtul să fi acceptat în prealabil acest mod de comunicare sau notificare.
Etapa a V-a. Opoziția la o somație europeană de plată
Când un pârât face opoziție, procedura civilă de drept comun continuă în fața instanțelor competente din țara UE în care s-a emis somația europeană de plată, cu excepția cazului în care reclamantul nu dorește continuarea procedurii.
Pârâtul poate să ceară o reexaminare a somației europene de plată în fața instanței competente după expirarea termenului de 30 de zile pentru a face opoziție, dacă:
- somația de plată a fost comunicată sau notificată fără confirmare de primire de către pârât și nu în timp util pentru a pregăti apărarea;
- pârâtul a fost împiedicat să-și conteste creanța din cauze de forță majoră sau din cauza unor circumstanțe extraordinare;
- somația de plată a fost emisă în mod vădit eronat.
În cazul în care instanța respinge cererea pârâtului, somația europeană de plată rămâne valabilă. În cazul în care, pe de altă parte, instanța hotărăște că reexaminarea se justifică, somația europeană de plată devine nulă și neavenită.
⊗ JURISPRUDENȚĂ CJUE
-
Prin hotărârea din 13 iunie 2013 a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (Camera a treia), pronunţată în cauza C‑144/12, în procedura Goldbet Sportwetten GmbH împotriva Massimo Sperindeo, Curtea a declarat că: „Articolul 6 din Regulamentul (CE) nr. 1896/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 decembrie 2006 de instituire a unei proceduri europene de somaţie de plată coroborat cu articolul 17 din acest regulament trebuie interpretat în sensul că o opoziţie la somaţia europeană de plată care nu conţine o contestare a competenţei instanţei din statul membru de origine nu poate fi considerată înfăţişare, în sensul articolului 24 din Regulamentul (CE) nr. 44/2001 al Consiliului din 22 decembrie 2000 privind competenţa judiciară, recunoaşterea şi executarea hotărârilor în materie civilă şi comercială, şi că împrejurarea că pârâtul a prezentat, în cadrul opoziţiei pe care a formulat‑o, motive referitoare la fondul cauzei este lipsită de relevanţă în această privinţă“.
