⬅ ÎNAPOI

Protejarea imaginilor: dreptul de autor al fotografului când oferă instrucțiuni

fotografie protecție

Ce spune legea?

Legea nr. 8/1966 privind drepturile de autor și drepturile conexe include în alin. 7, lit. f, „operele fotografice, precum și orice alte opere exprimate printr-un procedeu analog fotografiei” drept operă originală de creație intelectuală.

Proprietarul operei protejate prin drepturile de autor poate să copieze, să împrumute și să adapteze lucrarea, dar autorul lucrării deține toate drepturile de autor asupra lucrării și poate să interzică oricare dintre activitățile de mai sus. 

De asemenea, dacă nu există o clauză contrară, autorul operei realizate în cadrul unui contract individual de muncă, își păstrează toate drepturile de autor asupra acesteia, conform articolului 44.

Unde-i lege, nu-i tocmeală

În 2011, a izbucnit un scandal pe fondul unui selfie realizat de o maimuță. Cazul a stârnit controverse și a fost adusă în discuție problema drepturilor de autor. Deși la început cazul a stârnit amuzamentul internauților, ulterior au apărut întrebări precum „Cine este de fapt autorul selfie-ului?” sau ”Cine se bucură de pe urma drepturilor de autor ale fotografiei?”

PETA l-a dat în judecată pe fotograf cerând să administreze personal fondurile de bani provenite din fotografiile realizate de macacul Naruto.

Mai exact, disputa a început pe fondul faptului că fotografiile au fost realizate cu ajutorul echipamentului folosit în mod normal de către fotograful David Slater, ulterior fiind încărcate pe un site care acceptă numai materiale fără licență sau care pot fi folosite oricum în mod gratuit, denumit Wikimedia Commons. Slater a încercat să ceară ștergerea fotografiilor, însă răspunsul dat de Wikimedia Commons a fost unul negativ, susținând că Slater nu deține drepturile de autor asupra fotografiilor și deci nu poate cere ștergerea lor, ele fiind realizate de un animal. 

Disputa a continuat, imaginile fiind postate de un alt site, cunoscut sub denumirea de Techdirt. Atunci Sleter a încercat din răsputeri să explice că popularitatea imaginii se datorează echipamentului deținut de el, astfel, că imaginea a fost realizată sunt îndrumarea lui și îi aparține, întrucât el a poziționat camera, el a realizat setările necesare. 

Au urmat discuții lungi, iar Oficiul de Proprietate Intelectuală din Marea Britanie a concluzionat că deși animalele nu pot deține drepturi de autor asupra unei creații, problema trebuie pusă altfel: cât de mare a fost contribuția fotografului și ce aport a avut acesta în realizarea fotografiei?.

Acest scandal i-a adus fotografului multe pierderi financiare, în 2017 chiar afirmând că este falit.

În 2018, lectorul universitar în Dreptul Proprietății Intelectuale, Andres Guadamuz, din cadrul Universității din Sussex a scris un articol despre acest caz în revista OMPI. În articol, Andres Guadamuz a făcut o paralelă cu un alt caz, când fotograful Ian Wood a călătorit în Borneo și întâlnind un grup de urangutani, și-a lăsat camera la îndemâna lor, fără a se implica în vreun fel în procesul de creație. Astfel, deși cazul seamănă, pentru că și aici au fost realizate câteva selfie-uri în care sunt implicate animale și care sunt realizate chiar de ele însele, implicarea fotografului este zero. De atlfel, calitatea materialelor realizate de Ian Wood este mult mai slabă decât cea a materialelor realizate de David Slater, cumva confirmând motivul adus de Slater. Chiar lectorul a concluzionat că prin raportare la calitatea imaginilor, contribuția fotografului în cazul lui Slater ar putea fi mare și deci, ar trebui să îi fie recunoscute drepturile de autor asupra fotografiilor.

Ideea din spatele articolului este că, într-o lume „inteligentă”, saturată de tehnologie, formată din telefoane, tablete și alte device-uri legate la internet, în care rețelele sociale sunt în vogă și oricine poate încărca sau descărca orice material pe sau de pe internet, fără a deține o licență sau orice fel de drept asupra materialului respectiv, este mult mai dificil să îți protejezi munca, dacă ești fotograf sau dacă practici orice altă meserie care implică utilizarea materialelor foto sau video.

Ce poți face?

Recomandat ar fi ca de fiecare dată când îți încarci creațiile pe internet să te asiguri că menționezi că sunt protejate prin lege. 

© 2020 (Numele tău sau numele companiei)

De asemenea, îți poți înregistra lucrările (ca mijloc de probă), pentru a fi sigur că cei care le vor folosi fără acordul tău, vor fi pedepsiți. Înregistrarea se face în „Registrul Național de Opere”, administrat de Oficiul Român pentru Drepturile de Autor. Desigur, înregistrarea este facultativă și se face contra-cost, iar procedura poate fi accesată aici. Totuși, înregistrarea nu este necesară pentru ca opera să fie protejată, ea fiind protejată încă din momentul finalizării creației. 

Ca idee, există și sancțiuni pentru cei care utilizează opere fără a deține drepturile de autor aferente. Conform art. 142 din Legea nr. 8/1966, „Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă de la 700.000 lei la 7 milioane lei, dacă nu constituie o infracțiune mai gravă, fapta persoanei care, fără a avea consimțământul titularului drepturilor recunoscute prin prezenta lege: 

  1. reproduce parțial sau integral o operă;
  2. difuzează o operă;
  3. importă, în vederea comercializării pe teritoriul României, copii de pe o operă;
  4. expune public o operă de artă plastică, de artă aplicată, fotografică sau de arhitectură;
  5. proiectează public o operă cinematografică sau altă operă audiovizuală;
  6. emite o operă prin orice mijloc ce servește la propagarea fără fir a semnelor, sunetelor sau imaginilor, inclusiv prin satelit;
  7.  transmite o operă către public prin fir, prin cablu, prin fibră optică sau prin orice alt procedeu similar;
  8. retransmite o operă prin orice mijloc ce servește la propagarea fără fir a semnelor, sunetelor sau imaginilor, inclusiv prin satelit, sau retransmite o operă prin fir, prin cablu, prin fibră optică sau prin orice alt procedeu similar;
  9. emite sau transmite într-un loc accesibil publicului o operă radiodifuzată sau televizată;
  10. reproduce prestația unui artist interpret sau executant;
  11. difuzează prestația unui artist interpret sau executant;
  12. reproduce înregistrările sonore ale unui producător;
  13. difuzează înregistrările sonore ale unui producător, inclusiv prin închiriere;
  14. importă, în vederea comercializării în România, înregistrările sonore ale unui producător;
  15. reproduce programe de radio sau de televiziune, fixate pe orice fel de suport;
  16. difuzează, inclusiv prin închiriere, programe de radio sau de televiziune fixate pe orice fel de suport;
  17. importă, în vederea comercializării în România, programe de radio sau de televiziune fixate pe orice fel de suport.

În fine, nu-i face altuia ce ție nu-ți place și respectă mereu creațiile celorlalți! 

    Lasă un răspuns

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

    Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.