Sweden6

Scandalul mesajului anti-PSD explicat juridiceşte. Cine are dreptate?

11 minute • Mihai Alexandru-Laurentiu • 31 iulie 2018


Pe data de 17 iulie, prin Vama Nădlac, un Audi A5 având un număr de înmatriculare “MUIEPSD” intra în România. Cateva zile mai târziu, proprietarul maşinii urma să devină celebru.
Timp de 10 zile, acesta a fost oprit în trafic de patru ori de Poliţie, în judeţele Olt, Hunedoara şi Dolj. Abia ultima dată, luni dimineaţa, poliţiştii l-au oprit în Bucureşti, întocmindu-i un dosar penal şi reţinându-i numarul de înmatriculare şi permisul.

Mult s-a discutat, puţin s-a înţeles totuşi.

Avocatoo îşi propune să clarifice situaţia dată şi să ofere explicaţii juridice clare.

Să începem cu începutul

Legislaţia rutieră din Suedia şi normele privind înmatricularea

Legislaţia în vigoare din Suedia este mai permisivă, în sensul în care un deţinător auto are obligaţia de a îşi înregistra automobilul cu plăcuţe obişnuite, dar şi posibilitatea de a opta pentru un număr de înmatriculare personalizat.

Plăcuţele obişnuite (standard)

Placuţele standard din Suedia conţin trei litere şi trei cifre. Deţinătorul auto are posibilitatea de a se “juca” aşa cum doreşte cu cele 5 din 6 elemente, ultima cifră fiind atribuită de către autorităţi pentru a indica perioada din timpul anului în care vehiculului trebuie să i se efectueze inspecţia tehnică periodică.

Totuşi, posibilităţile deţinătorului auto nu sunt nelimitate. Sunt interzise combinaţiile de litere şi cifre ale căror conotaţii sunt sexuale, politice, ofensive sau efectiv improprii.
Poliţia rutieră suedeză a întocmit o listă de numere prohibite, fiind actualizată constant. Printre acestea se numără exemple precum: SUA, GAY, XXL, APA (Maimuţă în suedeză).

Într-un scandal mediatic din Suedia, placuţele de înmatriculare ale unui deţinător auto au fost retrase deoarece “WTC 911” reprezintă o referire directă către atacul terorist din World Trade Center de pe data de 9.11.2001.

Suedia şi plăcuţele personalizate (preferenţiale)

Aşa cum am menţionat, pe lângă înmatricularea standard a unei maşini, proprietarul autoturismului are dreptul şi posibilitatea de a avea şi plăcuţe personalizate. Totuşi, cum orice moft costă, plăcuţele personalizate vin la pachet cu o taxă de aprox. 650€, având o valabilitate de 10 ani.
Acestea vor fi întotdeauna complementare plăcuţelor standard, o maşină neputând circula doar cu un număr personalizat, ci având în acelaşi timp şi un număr standard atribuit.
Numărul personalizat poate fi alcătuit din maximum 7 elemente (pot fi şi mai puţine, după preferinţă) şi poate cuprinde fie doar litere, fie cifre ori ambele.

Regimul lax al normelor privind înmatricularea creează destul de des probleme, astfel încât în numeroase rânduri autorităţile suedeze sunt nevoite să retragă plăcuţele personalizate ale şoferilor.

Ingeniozitatea unui şofer ale cărui plăcuţe afişau în oglindă un mesaj obscen – în speţă Buttsex şi Asshole – a atras atenţia autorităţilor suedeze chiar anul trecut, fiind nevoit să le schimbe.

Revenind la problema noastră

Şoferul căruia i s-a întocmit un dosar penal din cauza plăcuţelor “MUIEPSD” are dreptul sau nu de a circula în România cu acest număr de înmatriculare personalizat?

Poliţia Rutieră susţine că maşina înmatriculată cu numărul “MUIEPSD” nu are drept de circulaţie în Romania, fiind deschis un dosar penal în baza articolului 334 alin. (4) din Codul Penal.

Punerea în circulaţie sau conducerea unui vehicul neînmatriculat

(4) Conducerea pe drumurile publice (…) a unui vehicul înmatriculat în alt stat, care nu are drept de circulaţie în România, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă.

Inspectoratului General al Poliției Române a susţinut că maşina înmatriculată cu numărul “MUIEPSD” nu are drept de circulaţie în Romania din următoarele motive:

1. Maşinile cu plăcuţe personalizate au drept de a circula în alte state doar dacă acest lucru este prevăzut în mod specific de ţara gazdă.
Cu privire la paragraful 1. trebuie să menţionăm că avem reţineri. Trebuie să avem în vedere pe de o parte principiul fundamental al Uniunii Europene al liberei circulaţii, dar, pe de altă parte, nu putem ignora nici principiul reciprocităţii din Dreptul Internaţional Public.
Reciprocitatea în cazul de faţă presupune că dacă Suedia recunoaşte dreptul de circulaţie al maşinilor înmatriculate în România, şi România va face la fel. Totuşi, plăcuţele personalizate nu îşi găsesc un echivalent în legislaţia rutieră românească. Astfel, România nu este obligată să accepte tranzitul maşinilor cu numere personalizate pentru că ea însăşi nu pretinde un astfel de lucru altor state.
Însă dintr-o perspectivă europeană şi având în vedere asigurarea liberei circulaţii, statul român ar trebui să se abţină de la o conduită ce vizează restricţionarea dreptului de circulaţie a maşinilor cu plăcuţe personalizate înmatriculate în alt stat membru al Uniunii Europene, şi anume Suedia.
2. Art. 1 din Anexa 2 a Convenţiei de la Viena din 1968 asupra circulaţiei rutiere prevede faptul că numerele de înmatriculare pot afişa doar cifre sau cifre şi litere, nu doar litere.

Spaţiul mediatic a criticat profund acest argument, sesizând că textul la care face referire Inspectoratului General al Poliției Române este “caduc”.
Pe bună dreptate, Conveţia de la Viena din 1968 a fost amendată chiar în 2015 la iniţiativa Belgiei, susţinându-se posibilitatea de a înmatricula un autoturism doar cu litere.
România, la rândul ei, a acceptat în mod tacit această modificare în baza procedurii ONU ce prevede că, dacă timp de 12 luni de la introducerea unui amendament cel puţin 1/3 dintre statele semnatare nu îşi manifestă dorinţa de a respinge sau de a convoca o conferinţă, acesta se consideră adoptat.
Totuşi, argumentul învederat în spatiul media este incomplet şi deci incorect.
În România este necesar ca un tratat internaţional (şi amendamentele ulterioare) să fie ratificat prin lege pentru ca acesta să fie transpus în dreptul intern, chiar dacă obligaţia rămâne asumată la nivel internaţional. În speţă, dublul filtru nu a fost parcurs şi putem concluziona că în prezent, în lipsa unor acorduri specifice cu alte state, nu au dreptul de a circula maşini înmatriculate doar cu un număr alcătuit din litere.

Dar asta nu e tot…

În speţă vorbim de un alt stat membru UE şi de principiul liberei circulaţii (principiu de aplicabilitate directă) care s-ar opune unor astfel de restricţii în spaţiul european.
Dacă în cazul de faţă am fi vorbit de nişte plăcuţe din… să zicem Kazahstan, situaţia ar fi fost pe deplin clarificată, fiind valabil ceea ce am menţionat anterior şi justificat dosarul penal.

Care a fost răspunsul din partea Suediei?

Agenţia de Transport Suedeză a luat decizia de a-i retrage şoferului dreptul de a circula cu plăcuţele “MUIEPSD” şi în Suedia ca urmare a notificării din partea autorităţilor române, învederând semnificaţia numărului.

Aşa cum am menţionat în începutul articolului, legislaţia suedeză interzice deţinerea unor plăcuţe ale căror conotaţii să fie obscene sau ofensatoare. Nu are relevanţă dacă ne raportăm doar la limba suedeză sau şi la alte limbi (ubi lext non distinguit, nec nos debemus distinguere), exemplul tipic fiind cel al plăcuţei “ASSHOLE” (cuvânt englezesc) retrase. Mergând chiar mai departe, statul suedez a insistat şi prin interzicerea numărului “WTO 911” să evite unele ofense faţă de alte ţări (adică SUA, numărul invocând atacul terorist din 9/11).
Astfel, decizia Agenţiei de Transport Suedeze se justifică pe deplin, având în vedere semnificaţia termenului “MUIE” şi intenţia evidentă a proprietarului autoturismului de a transmite acest mesaj.

Autoritatea competentă în domeniu (i.e. Agenţia de Transport Suedeză) a clarificat ce dispoziţii legale sunt incidente în cazul de faţă, reţinându-se următoarele puncte esenţiale ale legislaţiei rutiere suedeze în vigoare:
  1. În spaţiul european este asigurat tranzitul autoturismelor înmatriculate în Suedia cu plăcuţe personalizate, fiindu-le recunoscută validitatea.
  2. Proprietarii autoturismelor înmatriculate cu număr personalizat sunt obligaţi să aibă asupra lor şi plăcuţele standard, în cazul în care ţara gazdă nu le acceptă.
  3. Tările gazdă au tot dreptul de a impune restricţii cu privire la autoturismele ce tranzitează teritoriul lor.

Declaraţiile din partea statului suedez sunt parţial adevărate. Punctele 2. şi 3. sunt pe deplin valabile doar dacă s-ar raporta la nişte state terţe din afara Uniunii Europene întrucât pentru ţările din interiorul Uniunii Europene se aplică principiul liberei circulaţii.
Principiul liberei circulaţii la nivelul UE poate suferi restrângeri doar în cazuri excepţionale iar statele membre trebuie să se abţină de la poziţii care să îngradească acest drept.

Tot la jurisprudenţă ne întoarcem…

În 2014, Polonia şi Lituania au dorit interzicerea circulaţiei autoturismelor cu volanul pe dreapta (din Marea Britanie şi Malta) pe teritoriul lor, avându-se în vedere numărul colosal de accidente produse din vina acestora şi riscul pe care îl prezentau pentru ceilalţi participanţi ai traficului.
Totuşi, Curtea Europeană de Justiţie a decis că… încalcă Dreptul Uniunii Europene şi principiul liberei circulaţii. 

Prin raportare la această decizie, oare nu reprezintă tot o încălcare a principiului liberei circulaţii şi nerecunoaşterea de către statul român (pe motive birocratice) a plăcuţelor personalizate ale unor maşini înmatriculate în alt stat membru UE?
Răspunsul evident cred că ar fi “da”.

Însă (iarăşi) asta nu e tot…

Din toate aceste argumente aduse până acum rezultă incontestabil următoarele lucruri:
Convenţia ONU din 1968 asupra circulaţiei rutiere nu îşi găseşte incidenţă în prezent şi în privinţa acestei speţe. Vorbim de un cadru european în care primează dreptul Uniunii Europene şi principiul liberei circulaţii.
România, în prezent, precum şi toate celelalte state europene recunosc dreptul de circulaţie al unui autoturism înmatriculat în Suedia şi plăcuţele personalizate pe care le poate avea ataşate.
În privinţa dosarului penal întocmit pe numele proprietarului autoturismului înmatriculat cu “MUIEPSD”, mai mult ca sigur nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 334 (punere in circulație sau conducerea unui vehicul neînmatriculat) alin. 4 C. pen., deoarece libera circulație este un principiu fundamental al UE, iar pe de altă parte, autoturismul este legal înmatriculat în statul suedez atât cu privire la numerele normale cât și cu privire la cele preferențiale, asta însemnând totodată dreptul de a circula în oricare din statele blocului comunitar.

Dar care e soluţia?

În urma tuturor acestor argumente, considerăm că este destul de limpede faptul că nu putem vorbi de o răspundere penală. Însă, cu siguranţă, o răspundere contravenţională este incidentă în speţă iar obligarea proprietarului la retragerea plăcuţelor personalizate şi înlocuirea acestora cu cele standard pe toată durata tranzitării teritoriului României ar fi fost pe deplin justificate.
Conform  art.2 alin (1) din Legea 61/1991, constituie contravenţie proferarea de înjurături, oral sau în scris ori în orice altă formă, în spaţiul public.
De asemenea, expunerea în spaţiul public al unui material cu caracter obscen (prin această sintagmă se înţeleg şi scrierile) constituie contravenţie.

Achiesăm, în concluzie, la opinia exprimată de dl. av. Toni Neacşu conform căruia soluţia ar fi fost ca de la bun început “poliţia de frontieră  să constate caracterul obscen al mesajului şi să-i ceară înlocuirea”.
Acest lucru ar fi fost şi în deplină conformitate cu declaraţia Agenţiei de Transport Suedeză , conform căreia “proprietarii autoturismelor înmatriculate cu număr personalizat sunt obligaţi să aibă asupra lor şi plăcuţele standard, în cazul în care ţara gazdă nu le acceptă.”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *