Aspecte teoretice si practice privind semnatura electronica
10 minute • Fasie Geordano • 01 august 2017
Semnătura este un element prezent pe toate documentele juridice încheiate între părți, exact.. semnătura e acea mâzgălitură enervantă pe care ți-o cere insistent curierul înainte/după ce îți predă lucrurile, de cele mai multe ori nu prea îi dăm importanță, semnăm în grabă în majoritatea cazurilor, uneori presați de nevoi și de împrejurări și omitem sau pur și simplu nu realizăm cu adevărat valoarea inestimabilă pe care o simplă semnătură i-o poate conferi unui înscris.
Semnătura, în toată splendoarea ei, reprezintă o modalitate de manifestare de voință a intenției de a încheia un raport juridic. Dacă nu s-ar produce efecte juridice de pe urma unei semnături atunci ce rost ar mai avea să semnăm, nu?
Cu alte cuvinte, prin simplul fapt că îți așterni semnătura pe o foaie, în fața tuturor și mai ales a legii, recunoști că ai fost conștient și de acord în totalitate cu toate dispozițiile și clauzele expuse în actul pe care tocmai l-ai semnat în acel moment și la acea dată. În exemplul dat mai sus (cu curierul care livrează produsele) semnătura reprezintă un mod prin care afirmi și recunoști, fără nicio îndoială că ți s-a livrat produsul, iar obligațiile contractuale conform contractului pe care l-ai încheiat cu profesionistul au încetat din acel moment. Dacă nu s-ar proceda în acest fel, pe rolul instanțelor de judecată ar există o multitudine de cereri de chemare în judecată prin care s-ar solicita restituirea sumelor de bani sau a produselor pe considerentul că produsele respective nu ar fi fost livrate sau banii nu ar fi fost plătiți integral, conform dispozițiilor contractuale.
Ce vreau să subliniez este că, semnătura reprezintă de asemenea și un mod de protejare a drepturilor și intereselor dintre părți. Aceasta acționează întocmai ca un scut/ca o barieră împotriva tuturor elementelor exterioare care ar putea pătrunde și ataca actul juridic încheiat între părți.
(Realitatea și practica judiciară ne demonstrează totuși că, înscrisul sub semnătură privată este mult mai ușor atacabil față de înscrisul autentic …….însă asta e altă poveste)
Ne întrebăm oare de ce am avea nevoie de o semnătură electronică din moment ce avem mâini și putem semna cu mâna, foarte simplu și ușor, la ce ne ajută o astfel de semnătură, cât de sigură și eficientă poate fi o astfel de semnătură, dacă îmi va falsifica cineva semnătura electronică. Ce se va întâmpla? Cum obțin și eu o semnătură electronică? Urmează să aflăm în continuare
Semnătura electronică prezintă, din punctul meu de vedere, următoarele avantaje: putem încheia contracte valabile la distanță în doar câteva secunde, legea recunoscând astfel de semnături întocmai precum cele olografe (de mână), putem ține o evidență detaliată și chiar stoca pe un dispozitiv hardware sau în cloud toate documentele semnate, se reduce substanțial riscul de a pierde documentele, semnătura nu va putea fi însușită de o altă persoană, proprietarul semnăturii electronice fiind unicul titular al acesteia, se reduc simțitor costurile referitoare la tipărire și nu în ultimul rând, mai protejăm și noi mediul înconjurător.
Conform legii, semnătura electronică trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
- Să fie legată în mod unic de semnatar;
- Să asigure identificarea semnatarului;
- Să fie creată prin mijloace controlate exclusiv de către semnatar;
- Să permită cu ușurință identificarea oricăror modificări ulterioare;
Conform art. 9 din lege, partea care invocă înaintea instanței o semnătură electronică extinsă trebuie să probeze că aceasta îndeplinește condițiile prevăzute la art. 4 pct. 4. (cele menționate mai sus)
O semnătură electronică ne ajută în primul rând să devenim mai mobili în sensul că, avem posibilitatea de a încheia contracte valabile din punct de vedere juridic din orice colț al lumii, acum nu mai există scuze, iar oportunitățile de afaceri pot fi acceptate imediat și fără rezerve, iar ca urmare a acestui fapt vom putea renunța cu ușurință la fax, imprimantă, foi, cerneală, etc. lucru care nu poate decât să ne eficientizeze munca și să reducă costurile.
Articolul 5 din lege menționează că, în cazul în care s-au respectat condițiile generale de validitate ale semnăturii electronice, înscrisul va fi asimilat întocmai precum cel sub semnătură privată. Acest lucru înseamnă că, în cazul în care am atașat o semnătură electronică valabilă, conformă cu standardele legale, atunci înscrisul respectiv va fi recunoscut întocmai ca și cum acesta ar fi fost semnat olograf (de mână)
Semnatarul reprezintă acea persoană care deține un dispozitiv de creare a semnăturii electronice. Acesta poate acționa atât în nume propriu cât și ca reprezentant al unui terț. De reținut este că, chiar și în situația în care se mandatează o anumită persoană (un terț) să semneze electronic un document, acest lucru nu înseamnă că reprezentantul/mandatarul va deveni titularul semnăturii electronice.
În cazul în care persoana căreia i se opune recunoașterea unei semnături electronice, instanța de judecată va proceda conform dispozițiilor legale la efectuarea unei expertize tehnice în acest sens.
Semnătura electronică nu se poate falsifica. Aceasta este legată în mod unic de semnatar.
Caz practic:
Aducem în discuție următoarea speță pronunțată în sentința civilă nr. 1400 din 16/06/2015, Judecătoria Caracal, unde petenta M.C. în contradictoriu cu Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, solicită instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să anuleze procesul verbal de constatare a contravenției, să o exonereze pe aceasta de la plata amenzii contravenționale în valoare de 250 lei și în subsidiar să dispună înlocuirea sancțiunii contravenționale a amenzii cu cea avertismentului precum și plata cheltuielilor de judecată.
În fapt reținem că petentei i s-a comunicat procesul verbal de constatare a contravenției unde i s-a adus la cunoștință faptul că aceasta a fost sancționată cu amenda contravențională în cuantum de 250 lei datorită faptei sale de a circula pe drumurile publice fără a deține o rovinietă valabilă, mai exact aceasta a fost surprinsă circulând fără rovinietă valabilă în data de 02.11.2014, în localitatea Drăgănești-Vlașca, jud. Teleorman.
Invocând elemente de natura obiectivă, petenta își recunoaște fapta, însă menționează că datorită unei omisiuni provocate din neatenție, a uitat să achiziționeze o rovinietă valabilă, iar perioada în care aceasta a circulat în lipsa rovinietei valabile a fost relativ scurtă, respectiv de îndată ce s-a constatat lipsa acesteia, petenta a procedat conform dispozițiilor legale achiziționând o rovinietă valabilă. Ca urmare a acestor considerente, petenta a subliniat în mod expres să se constate culpa acesteia și nu intenția de a încălca dispozițiile legale aplicabile, lucru care nu îi poate fi imputabil și drept consecință, nu este justificabilă aplicarea sancțiunii amenzii și obligarea acesteia la plata sumelor stabilite în procesul verbal.
Petenta a invocat de asemenea aspecte care țin de nelegalitatea procesului verbal de constatare a contravenției, respectiv lipsa unui element obligatoriu, sancționat cu nulitatea absolută și anume: semnătura agentului constatator.
În drept, art. 17 din O.U.G 41/2016 prevede faptul că, lipsa mențiunilor privind numele, prenumele şi calitatea agentului constatator, numele şi prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii şi a sediului acesteia, a faptei săvârșite şi a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată şi din oficiu. Textul legal, în schimb, nu prevede posibilitatea de a încheia procese verbale în formă electronică, așadar nu există o distincție expresă între semnătura olografă și cea electronică cu privire la încheierea proceselor verbale, caz în care vom aminti principiul ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus (Unde legea nu distinge, nici noi nu trebuie să distingem).
În speță se reține faptul că, în privința procesului verbal de constatare a contravenției, lipsește semnătura olografă existând în schimb o semnătură electronică, însă în acest sens există un recurs în interesul legii, mai exact, Decizia nr. 6/2015 din 16.02.2015 în Dosarul 14/2014, astfel ICCJ a decis că, procesele verbale de constatare și sancționare a contravențiilor, transmise persoanelor sancționate contravențional pe suport de hârtie, sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator. Din economia textului, se reține că, procesul-verbal în formă scrisă trebuie întocmit pe suport material, nu virtual. Recursul în interesul legii asigură o aplicare unitară a dispozițiilor legale la nivelul instanțelor de judecată cu privire la o chestiune de drept ce a fost dată spre soluționare în competența ICCJ. Mai exact, recursul în interesul legii obligă judecătorii să se ralieze practicii ICCJ într-un mod unitar astfel încât să nu existe soluții diferite/distincte cu privire la aceeași chestiune de drept ce a fost dată spre soluționare.
După o atentă analiză a tuturor documentelor depuse la dosar, (atât cele ale petentei cât și cele ale intimatei) instanța de judecată a reținut în cele din urmă faptul că lipsește semnătura agentului constatator, motiv care atrage, fără îndoială, nulitatea absolută a procesului verbal, conform deciziei nr. 6/2015 pronunțată de ICCJ. De asemenea, instanța constată că nu a fost respectată nici procedura de comunicare făcând referire expresă la decizia nr. 10/2007 pronunțată de ICCJ.
SOLUȚIA:
Drept urmare, instanța va admite plângerea formulată de petentă în contradictoriu cu Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA și va anula procesul verbal de constatare a contravenției. Cu drept de apel în 30 de zile de la comunicare.
Pentru persoanele care se află în situații similare, recomand o atentă verificare a tuturor elementelor menționate în procesul verbal de constatare a contravenției și mai ales a termenelor deoarece lipsa unor elemente obligatorii prevăzute de O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic de constatare a contravențiilor sau mențiunile greșite cu privire la acestea, pot atrage așa cum este prezentat în speța de mai sus, nulitatea absolută a procesului verbal de constatare a contravenției însă numai atunci când se constată vădita încălcare a dispozițiilor legale aplicabile în vigoare.
Surse:
Legea 455/2001 privind semnătura electronică. L455 din 03 mai 2014, republicată
http://www.scj.ro/CMS/0/PublicMedia/GetIncludedFile?id=16931, Sesizarea Av. Poporului
http://www.scj.ro/1093/Detalii-jurisprudenta?customQuery%5B0%5D.Key=id&customQuery%5B0%5D.Value=118632, Decizia nr. 6/2015
Information Technology Law, Ian J. LLOYD, 6th Edition
O.G. 41/2016
http://www.jurisprudenta.com/jurisprudenta/speta-cnunvbe/
