Sobolev și alții c. Rusia
4 minute • Maria Constantinescu • 01 decembrie 2017
CAZUL SOBOLEV ȘI ALȚII c. RUSIA
Situația de fapt
Reclamanții s-au plâns de durata excesivă a detenției lor preventive. Unii reclamanți au formulat și alte plângeri în conformitate cu prevederile Convenției.
Pretinsa încălcare a articolului 5 (3) din Convenție
Reclamanții s-au plâns în principal că detenția lor prealabilă a avut o durată excesiv de lungă. Ei și-au formulat plângerea în baza articolului 5 (3) din Convenție care are următorul conținut:
Articolul 5 (3)
„Orice persoană arestată sau deținută în conformitate cu dispozițiile alineatului (1) litera (c) din prezentul articol este … îndreptățită la judecarea cauzei într-un termen rezonabil sau eliberată în așteptarea procesului. Eliberarea poate fi condiționată de garanții pentru a apărea în judecată. “
Curtea observă că principiile generale privind dreptul la judecată într-un termen rezonabil sau la eliberarea în judecată, astfel cum este garantată de articolul 5 (3) al Convenției, au fost enunțate într-o serie de hotărâri anterioare.
În cauza Dirdizov c. Rusia nr. 41461/10, 27 noiembrie 2012, Curtea a constatat deja o încălcare în ceea ce privește aspecte similare celor din prezenta cauză.
După examinarea tuturor materialelor care i-au fost prezentate, Curtea nu a constatat niciun fapt sau argument care să convingă să se ajungă la o concluzie diferită cu privire la admisibilitatea și meritele acestor plângeri.
Având în vedere jurisprudența pe această temă, Curtea consideră că, în speță, durata detenției preventive a reclamanților a fost excesivă. Prin urmare, aceste plângeri sunt admisibile și dezvăluie o încălcare a articolului 5 (3) din Convenție.
Alte încălcări prevăzute de Convenție
Unii reclamanți au depus alte plângeri care au ridicat probleme în temeiul Convenției și în conformitate cu jurisprudența relevantă a Curții.
După examinarea tuturor materialelor de care dispune, Curtea concluzionează că acestea dezvăluie încălcări ale Convenției în lumina concluziilor sale în cauza Yevdokimov și alții contra Rusiei (nr. 27236/05, privind absența unei șanse efective pentru deținuți de a participa la audieri în cauzele lor civile) și Yudayev contra Rusiei (nr. 40258/03, privind lipsa garanțiilor procedurale în timpul examinării materialului de detenție având în vedere absența reclamantului și / sau a avocatului acestuia din procedură).
Remunerarea plângerilor
Curtea a examinat cererile enumerate și consideră că, în lumina tuturor materialelor aflate în posesia sa și în măsura în care aspectele contestate sunt în competența sa, aceste plângeri fie nu îndeplinesc criteriile de admisibilitate prevăzute la articolele 34 și 35 din Convenție, fie nu dezvăluie nicio încălcăre a drepturilor și libertăților consacrate în Convenție sau în protocoalele sale.
Aplicarea Articolului 41 din Convenție
Articolul 41 din Convenție prevede:
“Dacă Curtea declară că a avut loc o încălcare a Convenţiei sau a Protocoalelor sale şi dacă dreptul intern al Înaltei Părţi Contractante nu permite decât o înlăturare incompletă a consecinţelor acestei încălcări, Curtea acordă părţii lezate, dacă este cazul, o satisfacție echitabilă.”
Având în vedere documentele aflate în posesia sa și jurisprudența sa (a se vedea în special hotărârea Pastukhov și Yelagin c. Rusiei, nr. 55299/07), Curtea consideră rezonabilă acordarea sumelor indicată în tabel.
Decizia Curții
Curtea, în unanimitate:
Declară plângerea cu privire la durata excesivă a detenției provizorii și celelalte plângeri, conform jurisprudenței constante a Curții, admisibilă;
Hotărăște că aceste plângeri dezvăluie o încălcare a articolului 5 (3) al Convenției privind durata excesivă a detenției preventive;
Hotărăște că a existat o încălcare a Convenției în ceea ce privește celelalte plângeri formulate în baza unei jurisprudențe bine stabilită a Curții.
Susține
(a) că statul pârât trebuie să plătească solicitanților, în termen de trei luni, sumele indicate în tabelul anexat, care urmează să fie convertite în moneda statului pârât la rata aplicabilă la data decontării;
(b) de la expirarea celor trei luni menționate anterior, până la decontare, se plătesc dobânzi simple la sumele de mai sus, la o rată egală cu rata minimă de împrumut a Băncii Centrale Europene în perioada de întârziere plus trei procente.
