Suedia-model european al democrației
11 minute • Bianca Vîlsănescu • 17 august 2018
Suedia este o societate liberă și deschisă. Oamenii au libertatea de exprimare, presă liberă, dreptul de a-i controla pe cei aflați la putere și dreptul de a participa la demonstrații.
Receptivitatea descrie societatea suedeză
Deschiderea și transparența sunt părți esențiale ale democrației suedeze. Societatea democratică este protejată de patru legi fundamentale: Instrumentul de guvernare, Legea privind libertatea presei, Legea fundamentală privind libertatea de exprimare și Actul de succesiune. Aceste legi constituie Constituția suedeză și au prioritate față de toate celelalte legi.
Constituția prevede că toți cetățenii au dreptul de a căuta liber informații, de a organiza demonstrații, de a forma partide politice și de a-și practica religia.
Libertatea presei
Libertatea presei se bazează pe libertatea de expresie și de exprimare – o piatră de temelie a majorității democrațiilor. În 1766, Suedia a devenit prima țară din lume care a scris libertatea presei în constituția sa. Legea privind libertatea presei afirmă că cei din autoritate trebuie să fie ținuți sub observație și toate informațiile trebuie să fie disponibile în mod liber. Sursele editorilor sau agențiilor de știri sunt protejate, iar jurnaliștii nu pot fi niciodată forțați să dezvăluie sursele lor.
Dar dreptul de a exprima o opinie nu este un drept absolut. Atunci când este vorba de un abuz de drept, libertatea de exprimare poate fi ofensatoare, poate induce discriminare sau violență sau poate avea consecințe negative asupra unui individ sau a unei societăți. Infracțiunile suspectate împotriva libertății presei sau legilor de exprimare sunt tratate de către biroul nepolitic al Cancelarului de Justiție.
În clasamentul mondial al presei privind libertatea presei în raportul “Reporteri fără frontiere” pentru anul 2018, Suedia sa clasat pe locul al doilea. Lista se bazează pe gradul de libertate pe care îl au jurnaliștii și organizațiile de știri în fiecare țară și pe eforturile depuse de autorități pentru a proteja această libertate.
Libertatea de informare
Principiul libertății de informare înseamnă că publicul larg și mijloacele de informare în masă au acces la dosarele oficiale, ceea ce înseamnă că aceștia au posibilitatea de a controla activitățile guvernului la toate nivelurile – naționale, regionale și locale. Transparența reduce riscul abuzului de putere. Funcționarii publici și alții care lucrează pentru guvern sunt, de asemenea, liberi să informeze mass-media sau cei din afară. Cu toate acestea, anumite documente pot fi păstrate în secret – de exemplu, dacă acestea implică probleme de securitate națională.
Egalitatea și drepturile omului
În Suedia, drepturile omului sunt protejate în primul rând prin Instrumentul de Guvernare, Legea privind libertatea presei și Legea fundamentală privind libertatea de exprimare. Puterea publică ar trebui exercitată cu respectarea egalității tuturor și a libertății și demnității individului. Legile și alte reglementări nu pot conduce la dezavantajul vreunui cetățean din cauza apartenenței la o minoritate, din cauza genului, identității , originii etnice, religiei, dizabilității, orientării sexuale sau vârstei.
Lupta globală pentru drepturile omului
Convenția Europeană a Drepturilor Omului a fost încorporată în legislația suedeză încă din 1995. Suedia a semnat și ratificat și mai multe acorduri privind drepturile omului în cadrul ONU, Organizației Internaționale a Muncii și Consiliului Europei. Drepturile omului sunt integrate în toate domeniile politicii externe suedeze – securitate, dezvoltare, migrație, politică de mediu și comerț – iar guvernul acordă prioritate următoarelor domenii:
democrație
consolidarea libertății de exprimare
abolirea pedepsei cu moartea
combaterea torturii
combaterea execuțiilor sumare și a detenției arbitrare
protejarea statului de drept
protecția drepturilor omului și a dreptului internațional umanitar
combaterea discriminării.
Suedia are cel mai înalt nivel de utilizare a internetului în Uniunea Europeană. Din o populație de 10 milioane de persoane, 95% au acces la internet (2017).
Din totalul persoanelor de 12 ani sau mai mult, 94% sunt utilizatori de internet. Și 85% dintre suedezii folosesc internetul prin intermediul telefoanelor lor smartphone. Suedia are una dintre topurile din indexul de pregătire a rețelei Forumului Economic Mondial și se situează pe locul al cincilea în Indicele de Dezvoltare a TIC al ONU.
Drepturi de autor și inovare
Creșterea utilizării internetului a dus la schimbul de fișiere la nivel mondial, ceea ce a dus la dezbateri privind încălcarea drepturilor de autor asupra cărților, muzicii, filmelor și software-ului.
Pe baza ideii de transparență, Suedia are un site web – openaid.se – care este construit pe baza datelor publice deschise. Oferă persoanelor, ONG-urilor, beneficiarilor de ajutoare și oficialilor șansa de a accesa și de a studia datele oficiale ale guvernului. Scopul este de a spori transparența și deschiderea în eforturile umanitare și de a inspira alte instituții pentru a le spori transparența și deschiderea spre public.
10 trăsături ale democrației în Suedia
Suedia are un sistem democratic de putere bazat pe deschidere și transparență în care toată lumea are aceleași drepturi.
1: Alegerile parlamentare
Suedia este o democrație parlamentară. Aceasta înseamnă că nu există alegeri prezidențiale, ci doar alegeri parlamentare. Pornindu-se de la partidul – sau coaliția de partide – care primește majoritatea voturilor, parlamentul numește un prim-ministru care apoi formează guvernul.
Ultima dată când o parte a obținut majoritatea absolută a fost în 1968, când social-democrații au primit 50,1% din voturi.
2: Regula de patru procente
Pentru a fi repartizat orice loc în parlamentul suedez, o parte trebuie să primească cel puțin patru la sută din voturi sau cel puțin 12 la sută din voturi în oricare dintre cele 29 de circumscripții ale țării. De aceea există câteva partide mici în parlament.
Parlamentul are 349 de locuri. După alegeri, Autoritatea Electorală distribuie locurile în mod proporțional, în funcție de numărul de voturi primite de fiecare parte. Pentru a se asigura că este reprezentată întreaga țară, repartizarea locurilor ia în considerare și rezultatele alegerilor din fiecare circumscripție electorală. Cea mai mare circumscripție este județul Stockholm, cel mai mic județ Gotland.
3: Prezența activă a alegătorilor
În alegerile parlamentare din 2014, participarea la vot în Suedia a reprezentat 86% din alegătorii eligibili. Aceasta este o cifră record pentru ultimele decenii, dar, de fapt, participarea la vot nu a fost mai mică de 80% din anii 1950.
Mulți factori influențează prezența ridicată: încrederea în instituțiile democratice, respectarea sistemului electoral și faptul că alegerile parlamentare sunt combinate cu alegerile pentru guvernele locale și regionale. Autoritățile unei municipalități sau ale unei regiuni sunt alese de către alegătorii locali și nu sunt numiți din capitala orașului Stockholm.
4: Cetățenii străini pot vota la nivel local
Pentru a vota în alegerile parlamentare din Suedia, trebuie să fii cetățean suedez în vârstă de 18 ani sau mai mult, care este sau a fost înregistrat în Suedia. În alegerile locale și regionale, nu numai cetățenii suedezi au dreptul de vot, ci și:
cetățeni din alte țări ale UE, Islanda sau Norvegia, care sunt înregistrați în municipiu sau județ; și cetățenii altor țări care au fost înregistrați în Suedia timp de cel puțin trei ani și sunt înregistrați în municipiu sau județ.
Motivul este că politicienii aleși la autoritățile locale și regionale ar trebui să aibă grijă de interesele tuturor celor care locuiesc în zonă, indiferent de cetățenie – și indiferent dacă sunt ambasadori sau migranți de muncă.
5: Și tinerii votează
În Suedia, prezența la vot este la fel de mare în rândul tinerilor. Școlile adesea pregătesc studenții pentru vot înainte de a-și împlini vârsta de 18 ani prin invitarea reprezentanților diferitelor partide politice, astfel încât elevii să poată afla cum funcționează sistemul democratic al țării și ce reprezintă diferitele partide. În acest fel, tinerii au posibilitatea de a compara și de a trage propriile concluzii.
Elevii cu vârsta sub 18 ani pot, de asemenea, să participe uneori la o inițiativă numită Skolval, alegeri scolare. Apoi votează folosind aceleași buletine de vot ca adulții. Aceste voturi nu sunt considerate ca făcând parte din alegerile reale, dar, interesant, rezultatele nu diferă mult de voturile “adulte”. În 2014, social-democrații au obținut 31% dintre adulți, comparativ cu 25% dintre elevi, iar Partidul Pirate a primit mai puțin de 1% dintre adulți și aproximativ 2% dintre elevi. Anul acesta, 1662 de școli au participat la experiment și aproape 466 000 de studenți au votat.
Citiți mai multe despre cele mai mari partide politice din Suedia.
# 6: Înregistrați-vă propriul partid
În Suedia este foarte ușor să găsești o petrecere – se poate face, de exemplu, prin formarea unei asociații fără scop lucrativ. Numele partidului poate fi înregistrat la Autoritatea Electorală, dar acest lucru nu este necesar – oricum, oamenii pot vota pentru partid, scriind numele partidului într-un buletin curat furnizat la secția de votare. Acest vot va fi, de asemenea, socotit.
Din acest motiv, există ciudățenii la fiecare alegeri. În alegerile din 2014, o anumită “inițiativă satanistă” (Satanistiskt initiativ) a obținut câte 86 de voturi. “Partidul Zlatan” (da, după ce jucătorul suedez de fotbal Zlatan Ibrahimović) a obținut șapte voturi, în timp ce partidele Donald Duck, Putin și Christos au primit mai puțin de cinci voturi. În 2014, toate părțile nu printre cele nouă cele mai mari au marcat doar unu la sută din votul total.
7: Societatea egalității de gen – parlament egal între sexe
După alegerile din 2014, în parlamentul suedez erau 197 de bărbați și 152 de femei. Dar echilibrul de gen a fost mai mult chiar după alegerile din 2010: de la 184 la 165. Și din cele 22 de posturi ministeriale din actualul guvern, femeile ocupă 12, inclusiv în ministerele “primei ordini”, cum ar fi afacerile externe și finanțele.
De altfel, acest lucru reflectă echilibrul între sexe în rândul alegătorilor: o proporție aproape egală dintre bărbați și femei a mers la urne.
8: Diversitatea parlamentară – o reflecție a țării?
Diversitatea în parlamentul suedez nu este legată numai de sex, ci și de vârstă, de fond și de alte aspecte. Cel mai tânăr membru al parlamentului (deputat) în momentul alegerilor a împlinit vârsta de 21 de ani și cel mai în vârstă 81. Aproape o treime din parlamentari au vârste cuprinse între 30 și 49 de ani, iar o cincime sunt sub vârsta de 30 de ani.
De asemenea, atât nivelul veniturilor, cât și cel al educației variază – aproximativ un sfert au doar studii secundare, dar nu universitare. Cu scopul de a reflecta diversitatea actuală în Suedia, parlamentul este încă mult mai puțin diferit de țară – de exemplu, aproximativ 8% din parlamentari s-au născut în străinătate, dar această cifră este de 18,5% pentru Suedia în ansamblu.
9: Principiul accesului public
Constituția suedeză este alcătuită din patru legi fundamentale – Instrumentul de guvernare, Actul de succesiune, Legea privind libertatea presei și Legea fundamentală privind libertatea de exprimare – care definesc modul în care Suedia este guvernată.
Legea privind libertatea presei stabilește principiul accesului public la documentele oficiale. Acest principiu permite oamenilor să studieze documente oficiale de la parlament, guvern sau orice agenție publică ori de câte ori doresc. Cu alte cuvinte, nu numai mass-media poate controla pe cei de la putere.
Un alt principiu în Legea privind libertatea presei este libertatea de a comunica informații. Toată lumea din Suedia are dreptul să dea informații pe care le consideră că ar trebui să fie făcute publice către mass-media. Editorul materialului nu poate dezvălui sursa dacă persoana în cauză dorește să rămână anonimă.
Citiți mai multe despre deschiderea în Suedia.
10: Media – “a treia putere”
Mass-media din Suedia este denumită uneori “a treia putere”. Guvernul este prima putere, iar Parlamentul al doilea, și este văzut ca rolul mass-mediei de a examina primele două.
Multe ziare declară – în scris – ce ideologie reprezintă. Ei pot fi socialiști, liberali, independenți și așa mai departe, dar o notă importantă aici este că nu afectează obiectivitatea ziarului: obiectivitatea este vitală indiferent de ideologie. Cu alte cuvinte, un ziar socialist ar putea critica bine social-democrații.
Apoi, există un serviciu public de presă, deținut de o fundație independentă și finanțat printr-o taxă de licență plătită de gospodăriile suedeze. SVT (Televiziunea Suediei) operează patru canale de televiziune, iar Sveriges Radio (Radio din Suedia) operează mai multe canale radio, toate fără publicitate. Aceste societăți de servicii publice sunt conduse de un consiliu special format din 12 membri numiți de partide parlamentare și un lider independent. Această configurație vizează protejarea radiodifuziunii publice suedeze împotriva controlului monopolist.
Bibliografie:
https://sweden.se/society/openness-shapes-swedish-society/
https://sweden.se/society/10-features-of-democracy-in-sweden/
