Teste controversate ale software-ului de recunoaștere facială în Germania
3 minute • Ioana Grosu • 08 septembrie 2017
La sfârșitul lunii august 2017, poliția germană a testat un software de recunoaștere facială la gara Südkreuz din Berlin. Sistemul a fost testat pe 300 de voluntari. Scopul a fost acela de a evalua acuratețea software-ului în recunoașterea și distingerea acestuia în mulțime – o caracteristică pe care poliția speră să o utilizeze în cele din urmă pentru a urmări și a reține suspecții de crimă organizată și terorism.
Cu toate acestea, această testare a fost supusă unor critici privind parametrii și eficiența în lupta împotriva terorismului. Experimentul a ridicat două preocupări: termenii experimentului și relevanța unei astfel de măsuri împotriva terorismului.
În urma recentelor atacuri teroriste, măsurile de supraveghere în masă au fost din ce în ce mai mult introduse în Europa, ca mijloc de “luptă împotriva terorismului”. Aceste măsuri ar putea da cetățenilor impresia că guvernul ia măsuri, dar nu există dovezi că acestea sunt eficiente în atingerea acestui obiectiv.
Prin utilizarea software-ului de recunoaștere facială, Thomas de Maizière, ministrul german al afacerilor interne, are drept scop consolidarea sentimentului de securitate publică și sprijinirea luptei împotriva terorismului. El consideră că nu subminează libertățile civile, însă avocații și organizațiile societății civile nu sunt de acord cu privire la condițiile experimentului. Software-ul de recunoaștere facială a fost testat pe voluntari, care au purtat senzori bluetooth ce transmiteau informații despre locația lor. Digitalcourage, membrul german EDRi, a raportat că acești senzori furnizează informații care nu sunt utile pentru rezultatele experimentului și că aceste date nu au fost comunicate voluntarilor. În plus, Digitalcourage afirmă că aceste date sunt ușor accesibile oricărei persoane.
Dincolo de problemele tehnice și de lipsa consimțământului, proiectul a fost denunțat de către avocați ca fiind neconstituțional, deoarece aduce prejudicii mult mai mari în privința drepturilor civile, în comparație cu lupta efectivă împotriva terorismului. Utilitatea supravegherii în masă în îmbunătățirea securității este discutabilă. Faptul că cei implicați în atacurile teroriste recente au fost cunoscuți de serviciile de informații și au fost sub supravegherea acestora nu au oprit atacurile. Ar fi nevoie de resurse imense pentru a urmări în mod constant toți potențialii suspecți. Este dificil să vedem cum ar putea contribui la prevenirea viitoarelor atacuri teroriste prin introducerea de instrumente, recunoașterea facială în spațiile publice, pentru a extinde domeniul de aplicare al supravegherii și, prin urmare, creșterea cantității de date ce ar fi prelucrate de către organele de drept.
sursa traducerii: edri.org
Pentru informații detaliate puteți consulta articolele auziliare recomandate pe această temă:
- Recunoașterea facială la stația Südkreuz: Poliția federală nu a informat corect – Solicităm sfârșitul experimentului
- Berlinul începe testul controversat al camerelor de recunoaștere a feței la gară (02.08.2017)
- Poliția germană testează camerele de recunoaștere a feței la stația din Berlin (01.08.2017)
- Opinie: Tehnologia de recunoaștere a feței ne face suspecți (31.08.2017)
- Programul pilot de recunoaștere facială a Germaniei împarte publicul (24.08.2017)
- Software-ul de recunoaștere a feței pentru a prinde teroriștii care au fost testați la stația din Berlin (02.08.2017)
