Tot ce trebuie să știi despre drepturile și obligațiile tale ca student în România
14 minute • Ruxandra Răcăreanu • 16 noiembrie 2020
Sunt student, scoate-mă de aici
Ai terminat liceul și, după o lungă meditație, te-ai decis să dai la facultatea visurilor tale, medicină, drept, politehnică, arhitectură, nu are importanță, acum ești student în toată firea. Facultatea ți se înfățișează ca vreun monstru de sub pat? Ți se pare că deadline-urile, proiectele și examenele te urmăresc peste tot? Ai multe obligații? Welcome to the club (și nu, nu vorbesc de Silver)! Dar știai că ai și drepturi? Nu? Hai să le aflăm împreună, e posibil să rămâi uimit.
Viața de student – experiență personală
Da, ai ghicit, sunt studentă la drept. Am ajuns în anul II, la Universitatea din București după un an intens în care am cunoscut lumea juridică, lumea studenților, cât și o pandemie globală. Am dedicat acest an multor lucruri, dar cred că cel mai important dintre toate a fost faptul că am cunoscut mai bine statutul de student care vine la pachet cu multe obligații, dar și cu drepturi. Concluzia la care am ajuns este una pe cât de reală, pe atât de tristă: studenții nu își cunosc drepturile.
Drepturi și obligații pentru toți și toate
Foarte mult timp drepturile studențești nu cunoșteau o reglementare unitară, în sensul că nu exista vreun act care să prevadă drepturile pentru ”toți studenții”, acestea fiind enunțate de fiecare universitate în parte. Acest lucru s-a schimbat în anul 2012 prin Ordinul Ministrului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului nr. 3666 din 30.03.2012, document adoptat după 5 ani de negocieri active din partea ANOSR (Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România).
Datorită muncii depuse de studenții din toate colțurile țării, astăzi ordinul mai sus citat ne oferă Codul drepturilor și obligațiilor studentului, cunoscut și sub numele de Statutul Studentului. Pretty cool, huh? Dar ce găsim exact în acest document? Ei bine, el este un act normativ prin care se reglementează toate drepturile, obligațiile și responsabilitățile pe care le au studenții în universitățile din România, fiind valabil pentru toate instituțiile de învățământ superior de stat sau private, adică pentru toți studenții.
Totuși enunțarea drepturilor nu s-a oprit aici. Documentul de care am vorbit până acum este unul care se aplică la nivel național. Totuși universităților li s-a dat posibilitatea de a adopta propriile Coduri universitare ale drepturilor și obligațiilor studentului (în termen de 60 de zile după adoptarea Codului la nivel național). Teoretic acest lucru era absolut necesar, deoarece deseori anumite drepturi studențești rezultă și din particularitățile fiecărei instituții. But fear not, aceste coduri individualizate trebuie să conțină toate drepturile și obligațiile recunoscute la nivel național și nu pot adăuga altele care să încalce prevederile naționale.
Așa că lucrurile pot să meargă doar într-o direcție mai bună, cel puțin teoretic.
Ce drepturi avem?
Avem multe, dar în același timp insuficiente, see my pain? O enumerare generală a acestora poate fi găsită la art. 11 din Ordinul nr. 3666/2012. Timpul și ochii nu ne permit să le analizăm pe toate, multe dintre ele fiind cunoscute (sau cel puțin intuite) de către destinatarii lor. O să ne oprim totuși asupra câtorva, mai interesante (și deseori încălcate).
Dreptul la suport de curs gratuit
V-a refuzat profesorul accesul la un suport de curs, în mod absolut gratuit, fie el în format fizic sau electronic? Află că acest lucru este unul dintre drepturile tale și, astfel, una dintre obligațiile cadrelor didactice. Totodată acest suport de curs trebuie să conțină un număr minim de 5 pagini și să fie însoțit de un acces total și gratuit la toate materialele didactice disponibile în mod gratuit în bibliotecile universitare sau pe site-ul facultăţii.
Am început cu acesta pentru că e cel mai des încălcat de instituțiile de care aparținem. În realitate suportul de curs se lasă așteptat de cele mai multe ori și e înlocuit cu replica ”cumpărați cartea asta și învățați de acolo”. În majoritatea cazurilor cartea respectivă este scrisă de profesorul titular de curs și ”conține toată materia necesară pentru examen”.
Dar tu, student care îți cunoști drepturile, te duci și îți ceri suportul de curs, nu?
Atunci te lovești de indignarea cadrelor tale didactice care îți spun ”asistă la curs, ia notițe, crezi că totul cade din pom în viață?”, și ce-ți mai rămâne de făcut decât să te conformezi lumii reale. Ajungi la un curs de rapping al materiei, încerci să scrii ceva și nu-ți prea iese. Uite de asta ai nevoie de acel suport de curs din partea profesorului.
Dreptul de a fi informat
Da, știu, pe ăsta îl cunoști deja. Se presupune că în primele două săptămâni de la începerea semestrului, trebuie să ți se ofere informații cu privire la programa analitică, structura şi obiectivele cursului, competenţele generate de acesta, precum şi cu privire la modalităţile de evaluare şi examinare.
Dar știai că…dacă profesorul vrea să-ți schimbe formatul examenului înainte de sesiune trebuie să consulte toți studenții afectați de această schimbare și să obțină acordul lor? Data viitoare când un cadru didactic se gândește că ar vrea să înlocuiască sfântul examen grilă cu o probă orală, amintește-ți de art. 11, litera f), de la ”foaia” pe care tu vrei să-ți dai examenul grilă.
Dreptul de a refuza să participi la ore mai mult de 8 ore pe zi
Vei spune ”nici chiar așa, nu există zile cu mai mult de 8 ore”. Ai fi uimit, deseori am auzit de practica ”de dimineața până seara” când vine vorba de cursuri. Știu că și voi ați auzit de ea. Cele 8 ore pot însuma cursuri, laboratoare şi seminare, exceptând cazurile de pregătire practică. În cazul acestora din urmă, programul este un flexibil stabilit de partenerul de practică, în acord cu practicantul. Durată statornicită la nivel de practică este de 6h/zi.
Dreptul unei evaluări obiective și nediscriminatorii
Ai avut vreodată impresia că profesorul vă evaluează pe tine și pe colegii într-o manieră subiectivă? Arhicunoscutul ”i s-a pus pata pe mine” nu justifică absența profesionalismului cadrelor didactice atunci când vine vorba de evaluarea studenților. Alături de acest drept, art. 11, lit. r) prevede și dreptul de a cunoaşte baremul după care a fost evaluat. Din propria experiență știu faptul că există cazuri în care profesorii nu afișează sau postează baremul după examen, barem pe baza căruia urmează a fi acordate notele. Data viitoare când ți se întâmplă acest lucru, amintește-ți că existența baremului face parte din asigurarea unui învățământ de calitate, drept enunțat chiar de litera a) a art. 11.
Dreptul de a fi informaţi şi consultaţi de către reprezentanţii studenţilor
Acest drept este exercitat în special cu privire la hotărârile votate în structurile de conducere ale instituţiei din care studentul face parte. Deciziile luate la nivel de consilii și senate universitare afectează în mod direct comunitatea studențească, chiar dacă în condiții și procente diferite. În cazul în care observi încălcarea acestui drept, amintește-le reprezentanților tăi că i-ai votat tocmai pentru asigurarea transparenței între tine, student, și instituția de care aparții (principiu enunțat de art. 118, alin. (1), lit. g) din Legea nr. 1/2011 cu modificările și completările ulterioare). Pe lângă prevederile din Statutul studentului, Carta Universității prevede obligația publicării, imediat după validare) a minutei Senatului sau Consiliului de Administrație (art. 80, alin. (3), Carta Universității din București). Publicarea se realizează prin afișare pe pagina web a Universității sau a facultății.
Dreptul de a beneficia la începutul primului an de studiu de un “Ghid al studentului”
Acest ghid trebuie să cuprindă informații referitoare la drepturile și obligațiile studentului, disciplinele din planul de învățământ, serviciile puse la dispoziție de universitate, procedurile de evaluare, cuantumul taxelor, baza materială a universității și a facultății, informații despre asociațiile studențești legal constituite, modalități de acces la burse și alte mijloace de finanțare, mobilități, precum și alte facilități și subvenții acordate.
Dreptul de a participa la evaluări
Evaluările pot fi cu privire la desfășurarea cursurilor, seminarelor, lucrărilor practice, a prestației cadrelor didactice și a altor aspecte educaționale și/sau organizatorice legale de programul de studii (potrivit prevederilor art. 303, alin. 2), din Legea nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare). Acestea sunt informații publice și sunt folosite în evaluarea performanțelor. Poți să vezi acest lucru ca un feedback dat de studenți, având ca scop final îmbunătățirea calității educației.
În practică, la fiecare final de semestru/an sunt postate o serie de formulare, împărțite pe anii de studiu. Evaluarea este pe bază de notă de la 1-5 (1-10), cu posibilitatea adăugării unor reclamații cu privire la modul de desfășurare întâmpinat sau, de ce nu, a unor laude. Universitatea va publica rezultatele evaluării cadrelor didactice de către studenţi pe site-ul propriu, în format lizibil, în condiţiile legislaţiei în vigoare. Rezultatele vor conţine centralizarea tuturor evaluărilor pentru fiecare profesor în parte.
Dreptul de a beneficia gratuit de servicii de informare și consiliere
Vreau să subliniez acest drept prin raportarea la situația studenților de la drept. Dreptul la serviciile de informare, în mod gratuit, înglobează și ipoteza unor portale legislative care ar trebui puse la dispoziția studenților. Acest lucru nu se întâmplă în realitate. Deși problema a cunoscut anumite soluționări pe termen scurt (spre exemplu, Facultatea de drept din cadrul Universității Babeș Bolyai a oferit studenților săi conturi pe portalul sintact.ro pe o perioadă de 3 luni), nimeni nu pare a oferi prea multă atenție acestei cerințe. Pusă în fața nevoii studenților la informații juridice de calitate, Facultatea de drept din cadrul Universității din București a revenit cu o serie de baze de date mediocre, putând fi accesate de oricine (legislatie.just.ro, rolii.ro), continuând tradiția ”Nu ai? Descurcă-te”.
Cât despre consiliere, acesta poate fi academică, profesională, psihologică, cât și socială. Acum mai mult ca oricând, având în vedere situațiile traversate de întreaga umanitate în ultimul an, studenții au nevoie de toată îndrumarea pe care o pot primii.
Dreptul de a contesta notele obţinute la examenele scrise
Am vorbit mai devreme despre dreptul la cunoașterea baremului, drept care merge mâna în mâna cu cel al constestării notelor. Dacă nu cunoști criteriile după care ai fost evaluat, cum ai putea să le contești? Știu, vei spune ”oricum nu se uită nimeni pe contestații”. E adevărat, de multe ori contestațiile rămân nesoluționate și ți se oferă fix aceeași notă, dar lucrul ăsta nu ar trebui să se întâmple.
De multe ori asta se întâmplă când respectivele contestații sunt rezolvate de același profesor care a corectat inițial. Conform art. 11, lit. ș), rezolvarea contestației trebuie făcută de către o comisie din care nu fac parte cadrele didactice care au evaluat inițial, în prezența studentului contestatar. Data viitoare când soliciți o contestare și ești pus în fața aceluiași profesor sau, mai rău, nu ți se solicită prezența, take a stand.
Dreptul la înregistrarea tuturor cererilor trimise și de a primi răspuns la acestea
Ajungem la vechea problemă a studenților de pretutindeni cu doamnele secretare. De fiecare dată când soliciți ceva din partea facultății, fie o simplă informație, fie o cerere scrisă, dreptul de a-ți fi înregistrată această cerere și a primi un răspuns într-un termen rezonabil, dă naștere unei obligații în sarcina celor aflați la celălalt capăt al firului.
Respectivele cereri pot fi trimise atât în formă fizică, cât și electronică (la adresele oficiale de e-mail ale instituției de care aparține studentul), răspunsul putând fi oferit atât scris, cât și electronic. Deci data viitoare când ratezi un deadline pe motiv că doamna secretară ți-a ”rătăcit” cererea, pune-ți în picioare dreptul care ți-a fost încălcat.
Să nu ne uităm obligațiile
Doar nu credeai că viața de student înseamnă numai drepturi, fără obligații. This is the real world we’re talking about. Acestea sunt prevăzute tot de Ordinul nr. 3666/2012, cu posibilitatea adăugării de către fiecare instituție în parte a unor reglementări proprii scopului și obiectului fiecăreia, fără ca aceste modificări să încalce statutul național al studenților. Urmează a ne opri asupra câtorva dintre obligațiile prevăzute de ordinul citat anterior (pentru o ”imagine de ansamblu” a se consulta art. 12 din același act normativ).
Obligația de a elabora și susține lucrări originale
Ai un proiect de făcut pentru vreun opțional de care nu-ți pasă și a cărui existență în programă oricum n-o înțelegi? Vrei să apelezi la colegul dintr-un an mai mare și să iei proiectul lui de anul trecut? Mai gândește-te, e posibil să te bagi și pe tine și pe colegul într-o încurcătură mai mare decât elaborarea unui eseu de 10 pagini.
Obligația de a sesiza autorităţilor competente orice nereguli în procesul de învăţământ
Nu există o listă a lucrurilor care pot face obiectul sesizării, așa că studenții pot pune în discuție absolut orice nereguli pe care le consideră de natură a afecta procesul educațional. Un exemplu relevant este chiar evenimentul apărut în comunitatea Facultății de Medicină și Farmacie “Carol Davila”. Întâmplarea care a ajuns la urechile unei întregi țări constituie o neregulă care afectează activitatea desfășurată în cadrul acelei instituții și, prin urmare, poate constitui temeiul unei sesizării din partea comunității studențești.
Nu uita ce reprezintă statutul de student
Te-aș ruga să reții faptul că studentul nu este un subordonat al instituției din care face parte, nici un ”titlu” fără însemnătate nu este. Art. 6 din același ordin citat de nenumărate ori pe parcursul acestui articol ne spune faptul că studenţii sunt parteneri ai instituţiilor de învăţământ superior şi membri ai comunităţii universitare, având drepturi şi obligaţii în baza principiilor enunţate la art. 118 din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
Așadar relația dintre facultate și student este una de parteneriat, de cooperare, exact ca o orice relație romantică de durată.
La finalul zilei amintește-ți că anii de studenție nu se mai întorc niciodată, așa că trebuie să ne asigurăm că timpul petrecut în facultate trebuie să fie unul de calitate. Calitatea timpului decurge din multe lucruri, de la colegi pasionați și deschiși spre necunoscut, la cadre didactice competente de a îndruma noile generații, până la petrecerile după ultimul examen din sesiune. Printre aceste lucruri se află și din calitatea educației, templu care trebuie apărat cu orice preț de comunitatea din care facem parte.
Așadar, cunoaște-ți drepturile, dar și obligațiile și nu lăsa templul să cadă în mâna barbarilor.
Poză de Brooke Cagle pe Unsplash
