Tot ce trebuie să știi despre referendumul constituțional al lui Vladimir Putin
6 minute • Maria Stanca • 09 iulie 2020
Cu urnele deschise timp de o săptămână, cetățenii ruși s-au pronunțat în favoarea revizuirii Constituției. Astfel, Președintele în funcție, Vladimir Putin, va putea rămâne la putere până în 2036, căsătoria se va defini strict ca uniunea dintre bărbat și femeie, iar credința în Dumnezeu va figura ca principiu cu valoare constituțională.
Referendumul constituțional era inițial programat pentru luna aprilie 2020. Însă, pe fondul pandemiei, oficialii s-au văzut nevoiți să amâne consultarea cetățenilor pentru luna iulie. Potrivit cifrelor oficiale, pe care multe voci le contestă, referendumul a fost validat cu 77,92% din voturi în favoarea revizuirii constituționale.
Nu contează cine votează, contează cine numără voturile.
iosif stalin
Ce înseamnă acest lucru? Într-o republică semi-prezidențială, așa cum o prezenta Maurice Duverger la finalul secolului trecut, executivul bicefal, compus din Șeful de Stat și Guvern, are atât prerogative exclusive, cât și prerogative partajate cu celelalte puteri. În Rusia, deși art. 110 din Constituție menționează expres faptul că Guvernul exercită funcția executivă în stat, acest aspect nu golește de conținut prerogativele Șefului de Stat – cu atât mai mult cu cât Prim-ministrul demisionar rus, Dmitri Medvedev, a fost unul din oamenii de bază ai lui Vladimir Putin. Medvedev a ocupat din 2008 și funcția de Președinte, întrucât între 2000 și 2008, Vladimir Putin exercitase deja cele două mandate prezidențiale consecutive. Cei doi au condus practic prin rotație timp de 20 de ani.
Ceea ce îi este însă specific și ceea ce îi consolidează poziția Președintelui rus, spre deosebire de omologii din celelalte republici semi-prezidențiale, este dreptul de a iniția proiecte de legi, așa cum dispune expres art. 84 din Constituție. În speță, în ceea ce privește competența sa partajată cu legislativul, specifică semi-prezidențialismului, Președintele are dreptul de a decide cu privire la organizarea referendumului, care se caracterizează prin efectul său decizional, deci obligatoriu de pus în aplicare.
Caracterul plebiscitar al referendumului constituțional din Rusia
Doctrina este unanimă cu privire la distincția dintre referendum și plebiscit. De vreme ce referendumul pune în discuție consultarea cetățenilor cu privire la o problemă de drept concretă, plebiscitul privește (de)legitimarea unei personalități politice și are o conotație mai degrabă negativă – în cazul acesta, Președintele Rusiei. Un exemplu elocvent este cel prin care românii au aprobat în 1938 nu doar Constituția regelui Carol al II-lea, ci și programul său politic autoritar. Tot despre un caracter plebiscitar este vorba și în cazul consultării cetățenilor francezi în 1969, când Charles de Gaulle a pus problema afirmării personalității sale politice în detrimentul Senatului francez.
În plus, însuși modul în care a fost inițiată această consultare îi relevă caracterul plebiscitar, care se îndepărtează, așa cum spunea și Comisia de la Veneția, de principiile democratice, ale separației și ale echilibrului puterilor în stat. Președintele a uzitat într-un mod cel puțin surprinzător de prerogativele prevăzute la art. 134 din Constituția rusă, care îi conferă posibilitatea propunerii revizuirii dispozițiilor constituționale. Deși legislativul rus se bucură de prerogativa adoptării legilor federale sau a proiectelor de revizuire constituțională, Președintele a considerat oportun să minimizeze implicarea Parlamentului, căci, deși i-a solicitat aprobarea Dumei de Stat, unde încă are majoritate, a ales calea referendară, deci populară, pentru o mai mare legitimitate.
Abonează-te la newsletter și rămâi informat
Amendamentele care îl legitimează în continuare pe Vladimir Putin
Constituționaliștii apreciază că amendamentele aduse de către Președintele Federației Ruse modifică într-o măsură considerabilă textul constituțional.
Astfel, reforma lui Vladimir Putin pare să îi consolideze poziția de conducere, cel puțin până în 2036, în ideea în care amendamentul are în vedere limitarea la două mandate prezidențiale în total, spre deosebire de dispozițiile constituționale actuale care prevăd același număr de mandate, însă exercitate consecutiv. Totuși, ca acest aspect să îi profite Președintelui actualmente în funcție, deși textul revizuit i se aplică și acestuia, nu se socotesc mandatele precedente.
Președintele a elaborat în egală măsură și un plan de rezervă, bazat pe consacrarea constituțională a Consiliului de Stat. Acesta va colabora cu executivul și va fi prezidat tot de Vladimir Putin.
Reforma drepturilor și a libertăților fundamentale
În fizionomia Constituției în vigoare, capitolul al doilea consacră drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor ruși, creând astfel aparența unei primordialități a acestora în raport cu celelalte dispoziții care reglementează puterile statului.
Ceea ce referendumul propune este o tranșare a unor subiecte de actualitate. În speță, așa cum și în România a avut loc la finalul anului 2018 un referendum pentru modificarea textului art. 48 din Constituție, intitulat „Familia”, care a fost însă invalidat din cauza neîndeplinirii cvorumului legal de prezență (mai multe detalii vei găsi aici), rușii s-au pronunțat în cazul acesta pentru definirea căsătoriei exclusiv ca uniunea dintre bărbat și femeie. În acest mod, Rusia s-a îndepărtat și mai mult de Occident, unde există vădit tendința legalizării căsătoriei dintre persoanele de același sex. De altfel, este interesantă în acest context concurența jurisprudenței constituționale naționale cu cea supranațională, de pildă cea a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) sau cea a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO). Astfel cum Curtea Constituțională a României declara în Decizia nr. 539/2018 conformă cu textul constituțional definirea căsătoriei strict prin raportare la bărbat și femeie și cum Curtea Constituțională a Rusiei adopta o poziție similară, Curtea Constituțională Federală a Germaniei a considerat de cuviință chiar să includă în Constituție și în noțiunea de „familie” și un al treilea sex, acela de divers, iar CJUE a statuat în cauza Coman același lucru.
Mai mult decât atât, referendumul vine și cu o propunere care se află sub incidența libertății conștiinței, dar și sub cea a caracterelor statului rus. În esență, deși art. 14 din Constituție caracterizează statul rus ca fiind un stat laic, validarea referendumului are ca efect consacrarea credinței în Dumnezeu ca principiu cu valoare constituțională.
Nu degeaba constituționaliștii vorbesc despre asemuirea lui Vladimir Putin cu țarii din secolele trecute, care își legitimează puterea printr-o legătură cu divinitatea.
