Tot ce trebuie să știi despre un testament olograf
9 minute • Cojocariu Denisa-Gabriela • 01 noiembrie 2020
Definiția legală a unui testament olograf este cea din articolul 1034 din Codul Civil, potrivit căreia: “ Testamentul este actul unilateral, personal și revocabil, prin care o persoană, numită testator, dispune, în una din formele cerute de lege, pentru timpul când nu va mai fi în viață.”
Pentru a fi considerat testament olograf, trebuie să fie îndeplinite, în mod cumulativ 3 condiții:
- să fie scris în întregime mâna testatorului;
- să fie datat de mâna testatorului;
- să fie semnat de mâna testatorului.
Dacă vreuna din condițiile enumerate mai sus lipsește, atunci testamentul nu este valabil.
Testamentul olograf este un act solemn, astfel încât scrierea integrală, datarea și semnarea de mâna testatorului sunt prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute.
1. Cine face un testament olograf?
Un aspect important al testamentului olograf este că poate fi realizat de orice persoană care știe să scrie, în orice loc și în orice moment, fără a fi nevoie de martori prezenți la încheierea lui. De asemenea, nu implică nicio cheltuială suplimentară, tot ce ai nevoie este de un instrument de scris (creion, pix, cretă etc) sau unul care poate fi întrebuințat în acest scop (de exemplu, vopseaua, cărbunele) și de un suport material pe care să îți notezi ultimile dorințe (și în acest caz există o plajă largă de opțiuni, de la hârtie, pânză până la piatră sau sticlă).
Dacă motivele pentru care te-ai decis să închei un astfel de testament s-au schimbat, chiar și parțial, ai libertatea oricând să revoci primul testamemt și să închei altul sau să nu mai scrii niciunul. Astfel, poți să îl distrugi (îl rupi, îl arzi) sau poți să schimbi persoana pe care vrei să o gratifici.
Pe cât de simplu este să închei un astfel de testament, pe atât el poate prezenta și dezavantaje. Acesta poate fi falsificat foarte ușor de o altă persoană sau poate fi distrus sau ascuns după moartea testatorului. De cele mai multe ori, persoana care încheie un astfel de testament nu are cunoștințe juridice, prin urmare se pot regăsi în cuprinsul înscrisului testamentar formulări confuze sau care nu exprimă reală voință a acestuia.
2. Ce scrie într-un testament olograf?
Testamentul este diferit de la caz la caz și conține ultimele dorințe ale testatorului. Fiecare clauză testamentară în parte constituie un act juridic independent, iar toate, privite ca întreg, determină înscrisul testamentar.
Legatele sunt principalele dispoziții testamentare ce se regăsesc într-un testament. Astfel, acesta cuprinde dispoziții cu caracter patrimonial, după cum urmează: cu privire la întreg patrimoniul ( de exemplu, îi las moștenire lui X toată averea mea), o fracțiune din aceasta ( îi las lui X o cotă parte din moștenire) sau bunuri privite individual ( îi las lui X mașina).
Însă nu se limitează la aceste dispoziții, ci se pot stipula și alte clauze, de natură nepatrimonială, cum ar fi: dezmoșteniri ale moștenitorilor legali, sarcini impuse moștenitorilor, numirea de executori testamentari, recunoașterea unui copil din afara căsătoriei sau dispoziții referitoare la înmormântare.
2.1. Ce bunuri pot să las moștenire?
Bunurile pe care le menționezi în cuprinsul testamentului trebuie să existe în circuitul civil, adică circulă în mod liber, fără vreo restricție. Cu alte cuvinte, poți lăsa moștenire de la casă, apartament, telefon la o bibliotecă plină cu cărți, cana preferată sau tablouri.
Pot fi lăsate moștenire și bunuri viitoare, bunuri care nu există la momentul scrierii testamentului, și nici în momentul în care moștenirea este deschisă. De exemplu, nudul proprietar poate lăsa prin testament deplina proprietate a locuinței.
O situație nouă o reprezintă dispoziția testamentară prin care este lăsată moștenire cuiva un bun ce nu îi aparține.
Această clauză testamentară este valabilă dacă:
- testatorul cunoștea, de la bun început, că bunul nu îi aparține, astfel nu are niciun drept asupra lui și
- bunul să fie individual determinat.
Să spunem că îți place capra vecinului, dar din diferite motive nu ți-ai cumpărat una. La momentul scrierii testamentului pe gândești că vrei să-i lași fiului tău capra respectivă. Dacă menționezi în testament că aceea capră nu este a ta, atunci dispoziția este perfect valabilă. În schimb, dacă omiți acest lucru sau crezi, în mod eronat, că acel bun îți aparține, atunci dispoziția testamentară este nulă absolut.
2.2. Pot să dezmoștenesc pe cineva prin testament?
Testamentul poate conține și clauze care se referă la dezmoștenire. Conform art. 1035 din Codul Civil, dezmoștenirea (sau exheredarea) este dispoziția testamentară prin care testatorul îi înlătură de la moștenire, în tot sau în parte, pe unul sau mai mulți dintre moștenitorii săi legali. Astfel, testatorul, prin dezmoștenire, decide să nu lase bunuri din moștenire anumitor persoane.
Dezmoștenirea poate fi: directă, prin care testatorul stipulează prin testament înlăturarea de la moștenire a unor sau mai multori moștenitori (fiul meu nu va culege nimic din moștenire) sau indirectă, astfel că testatorul nu menționează în mod expres care din moștenitori este înlăturat, dar instituie mai mulți legatari care vor culege, parțial sau în totalitate moștenirea. .
3. Ce valoare are un testament olograf?
În dreptul nostru, există mai multe feluri de testamente, ce pot fi cuprinse în trei categorii:
- testamente obișnuite (ordinare), încheiate în condiții normale, din care fac parte: testamentul olograf și testamentul autentic;
- testamente privilegiate (extraordinare), sunt încheiate în anumite sutuații excepționale, cum ar fi testamentul încheiat în vreme de pandemie, testamentul naval și aeronautic și
- alte forme de testament, precum testamentul sumelor sau valorilor sau testamentul făcut de un cetățean român în străinătate.
Dacă ai considerat că testamentul autentic are o valoare mai mare decât testamentul olograf, află că te înșeli. În acest sens, este reglementat principiul echivalenței formelor testamentare. Prin urmare, orice testament ai încheia dintre cele de mai sus, valoarea juridică este egală.
Totuși, trebuie să știi că anumite persoane nu pot fi dezmoștenite definitiv, pentru că se bucură de o protecție legală, care se numește rezerva succesorală.
Potrivit art. 1086 Cod Civil, ”Rezerva succesorală este partea din bunurile moștenirii la care moștenitorii rezervatari au dreptul în virtutea legii, chiar împotriva voinței defunctului, manifestată prin liberalități ori dezmoșteniri.”
Moștenitorii rezervatari sunt: soțul supraviețuitor, descendenții (copiii) și ascendenții privilegiați ai defunctului (bunicii).
4. Cum se schimbă un testament olograf?
Câtă vreme testatorul trăiește, el poate să își schimbe sau modifice testamentul de câte ori dorește și fără a fi obligat să își justifice motivele. Această trăsătură întărește caracterul revocabil al testamentului.
În cazul testamentului, revocarea voluntară poate fi expresă sau tacită. Conform, art. 1051 din Codul Civil, revocarea voluntară expresă se poate efectua printr-un act notarial sau printr-un testament ulterior. Testamentul prin care se revocă testamentul inițial poate fi atât unul autentic, cât și un olograf, prin urmare nu se cere regula simetriei de forme. Ceea ce contează este ca actul prin care se revocă trebuie să îndeplinească condițiile de formă ale unui testament.
Revocarea voluntară este tacită dacă rezultă din cuprinsul testamentului, într-un mod indirect, dar neechivoc, din anumite acte sau fapte acest lucru. Astfel, poate fi încheiat un testament posterior, ce cuprinde clauze contrare sau incompatibile cu cel anterior, iar în ceea ce privește contrarietatea, se consideră revocare doar dacă testatorul nu a dorit să fie executat împreună respectivele clauzele.
Un alt mod de revocare tacită a testamentului olograf este reprezentat de distrugerea ( prin incendiere, mototolire) , ruperea (tăiere, decupare) sau ștergerea (barare, scriere peste) acestuia. Pentru ca acest mod să fie eficient, trebuie îndeplinite, în mod cumulativ, condițiile de mai jos:
- testamentul olograf este într-un singur exemplar;
- distrugerea, ștergerea sau ruperea trebuie efectuată în mod voluntar de către testator sau de o altă persoană, însă cu consimțământul testatorului;
- distrugerea, ștergerea sau ruperea să fie efectivă,
- testatorul trebuie să aibă capacitate de exercițiu și consimțământul să nu fie alterat.
În schimb, dacă testatorul distruge testamentul în mod involuntar sau este distrus de o altă persoană, dar fără știrea testatorului, sancțiunea ce intervine este caducitatea, și nu revocarea.
Dacă nu mai găsesc primul testament și vreau sa fac altul…?
Dacă în primul testament, nu ai împărțit toate bunurile care fac parte din patrimoniul tău, poți încheia un alt testament, perfect valabil, însă trebuie să se refere la acele bunuri rămase restante.
În schimb, dacă intenția ta este să înlături de la moștenire legatarii inițiali, atunci noul testament încheiat va avea valoare de act revocator. Ca atare, ultimul testament încheiat va fi cel care se va executa.
6. Cum și când aflu de un testament olograf?
Testamentul este un act juridic pentru cauză de moarte, prin urmare efectele clauzelor testamentare se produc de la momentul decesului testatorului.
O particularitate a testamentului olograf este că, la data deschiderii moștenirii, pentru a se executa testamentul, acesta trebuie dus la un notar public pentru a fi vizat spre neschimbare. Cu alte cuvinte, notarul public verifică dacă testamentul olograf îndeplinește condițiile de fond și de formă prevăzute de lege. Însă, legislația în vigoare nu prevede nicio sancțiune dacă această formalitate nu este respectată, căpătând astfel titlu de recomandare.
Poză de Melinda Gimpel pe Unsplash
Daca afluí de existenta testamentului olograf dupa un an de la data decesului de la o persoana care nu mi-a spus nimic pina in momentul acesta, si care datoreaza la decedat o suma de bani despre care nu vrea sa vorbeasca si ma ameninta cu acest testamant (de care nu stiu) , ce drepturi am eu?
Decedatul fiind mama mea.
Va multumesc pentru orice sfat
George
Am un copil din a 2 casatorie ,doresc sa- i las lui tot ce am eu,ceilalti 2 copii din prima casatorie pot ataca testamentul olograf?
Dacă donez locul de veci unui nepot, mai am dreptul să fiu înmormântată acolo? Există vreo clauză în actul de donație care se referă la obligația nepotului de a mă inmormanta în locul donat? Mulțumesc!