⬅ ÎNAPOI

Vecinul meu urlă în fiecare seară la prietena sa. Unde fac o plângere pentru violență domestică?

violență domestică

Articol actualizat la data de 01/03/2021.

Convietuirea, mai ales când vine vorba de cea într-un apartament, adeseori aduce și vecini nu tocmai plăcuți, cu hobby-uri cel puțin la fel de neplăcute (bormașina la 11 noaptea într-o zi lucrătoare, muzica ascultată cu boxele la maximum (vezi și alt articol Avocatoo, legat de intensitatea prea mare a zgomotului provocat de boxe in timpul slujbei de la biserică) când vrei să scrii un articol, ca să numim câteva exemple). Uneori , însă, acestea pot avea o natură gravă, pot îmbrăca forma de țipete și jigniri, ba chiar obiecte aruncate sau trântite, care nu doar că te deranjează pe tine, însă te fac să iți pui întrebarea dacă nu cumva ar putea fi niște indicii că in respectiva locuință se comite vreun abuz și vorbim de violență domestică.

Te-ai hotărât că ți-a ajuns și vrei să primească o amendă acești vecini gălăgioși. Unde faci plângerea?

Pentru început, să ne imaginam un scenariu în care aceste țipete apar în contextul unor certuri. Vecinii tăi, asemenea partenerilor din telenovelele latine, se iubesc nebunește și se ceartă pe măsură. Seară de seară. Oră de oră. Însă cum tu ești o fire mult mai calmă, vrei ca aceste cutume la nivel de bloc sau cartier să se oprească.

În acest caz, avem in vedere situația deranjării liniștii publice. Legea  nr. 61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice, republicată, menționează la art. 2, punctele 25 și 26, “tulburarea […] liniștii locuitorilor […] prin strigăte sau larmă”, respectiv, “tulburarea liniștii locatarilor între orele 22.00 si 8.00 si 13.00 si 14.00 prin producerea de zgomote, larmă […] iîn locuințele persoanelor fizice sau în oricare alt loc din imobile cu destinația de locuințe ori situat în imediata vecinătate a acestora.”.

Așadar, țipetele repetate, deranjante, fie că sunt în intervalul orar rezervat liniștii, fie că sunt în afara lui, atrag incidența acestei legi. Deci, vecinii tăi, latino lovers, se pot alege cu o amendă frumușică, mai exact între 200 si 1000 de lei (pentru faptele de la punctul 25) sau de la 500 la 1500 de lei (pentru cele de la punctul 26). Dacă ele continuă într-un interval de 24 de ore de la prima sancționare, mai pot primi încă o amendă între 500 si 1500 de lei sau prestarea a 50-100 de ore de activități în folosul comunității (pentru punctul 25) sau de la 2000 la 3000 de lei, ori prestarea de muncă în folosul comunității egală cu 70-120 de ore.

Pe lângă posibilitatea de a suna la 112 în momentul în care dorești să se intervină exact în momentul în care izbucnește cearta, mai poți merge la secția de poliție de care aparține domiciliul tău, unde vei comunica motivul pentru care te afli acolo, îți vor da să completezi o plângere care neapărat trebuie să conțină numele, prenumele, descrierea faptei sau indicarea făptuitorului. Sancțiunea pentru necompletarea sau completarea greșită/incorectă (ai uitat să scrii numele, de pildă) este nulitatea absolută a plângerii. Adică aceasta nu va avea niciun efect, va fi o bucată de hârtie fără de valoare.

Este țipătul violentă domestică? Sau e doar deranjarea liniștii publice?

Bineînțeles, simpla acțiune de a țipa nu e suficientă pentru a antrena răspunderea penală. E nevoie de context, e foarte important să se determine ce s-a spus exact. O simplă jignire sau ridicare a tonului foarte rar îți poate aduce cadou o călătorie la secția de poliție. Însă o amenințare mai mult ca sigur va atrage atenția autorităților. De data aceasta, ne vom imagina un cuplu în care doar unul din parteneri țipă constant, seară de seară, la prietena/partenera sa fără să  fie “motivat” de vreo ceartă în cuplu, și, mai rău, acest aspect vine la pachet cu amenințări, jigniri, înjurături la adresa partenerului. În această situație, pe lângă deranjarea liniștii publice, putem discuta chiar de comiterea unei/unor infracțiuni.

Orice persoană a asistat sau cel puțin a auzit, chiar dacă indirect, de cazuri de violență domestică. Soți care își lovesc soțiile pentru ca nu i-au așteptat cu mâncarea caldă după o zi lungă de muncă, sau care suspectează că a lor partenera ar putea avea relații extraconjugale, așa că recurg la umiliri și lovituri pentru a se liniști pe sine, ca ei încă dețin controlul, nu doar asupra destinului lor, dar și al partenerului.

Poate mai puțin acceptat este faptul că și țipatul este o formă de violență domestică. Conform Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie, republicată, cu modificările și completările ulterioare, articolul 4, alineatul 1, litera a.) “violența verbală—adresarea printr-un limbaj jignitor, brutal, precum utilizarea de insulte, amenințări, cuvinte și expresii degradante sau umilitoare”. Astfel, chiar dacă victima nu este lovită fizic, sau nu ai certitudinea că a fost lovită, nu înseamnă obligatoriu că nu a fost vorba de violență domestică. Suspectul încă se poate face vinovat de violența verbală, care din câte bine putem vedea, poate fi sub forma unor insulte, înjurături, amenințări de tot felul sau cuvinte care sunt menite să umilească victima.

Mai mult, Recomandarea Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei Nr. R (85) cu privire la violența în familie, stabilește că aceasta reprezintă “orice act sau omisiune comisă în interiorul familiei de către unul dintre membrii acesteia și care aduce atingere vieții, integrității corporale sau psihologice sau libertății altui membru al acelei familii și vatămă de manieră gravă dezvoltarea personalității sale”. Recomandarea Comitetului de Miniștri, față de legislația internă, extinde aplicarea termenului de violență în familie, astfel încât nu contează dacă este vorba despre țipete, jigniri, amenințări, atâta timp cât acțiunea sau inacțiunea aduce atingere integrității psihologice a persoanei, putem discuta despre violența domestică.

Bine, dar ea nu e soția lui, e prietena lui, iar legea asta vorbește de familie. Mai e valabilă discuția în acest caz?

Răspunsul la aceasta întrebare este DA. În articolul 5 al Legii  nr. 217/2003, alineatul 1 (“in sensul prezentei legi, prin membru de familie se înțelege”), la litera c.) ni se spune că “persoanele care au stabilit relații asemănătoare acelora dintre soți sau dintre părinți și copii, actuali sau foști parteneri, indiferent dacă acestea au locuit sau nu cu agresorul, ascendenții și descendenții partenerei/partenerului, precum și frații și surorile acestora”.

În traducere, nu contează dacă ești căsătorit sau nu, dacă locuiești sau nu cu agresorul, nu contează nici măcar dacă relația mai este actuală sau dacă a fost încheiată în trecut. Atâta timp cât violența, fie ea fizică, verbală sau psihologică este comisă, vorbim de violența domestică, și prin urmare, legea menționată este incidentă.

Se schimbă ceva în depunerea plângerii dacă chiar este de fapt violență domestică?

Desigur, e o distincție foarte importantă între deranjarea liniștii publice și violența domestică, pe lângă faptul că prima este contravenție, iar a doua infracțiune, iar regimul sancționării celor două este reglementat diferit de către legiuitor.

Când vorbim de violența domestică, fără a discuta despre vătămare corporală, lovirea sau alte violențe, și ne aflăm doar în ipoteza violenței verbale, sub forma de jigniri sau amenințări, procedura va fi detaliată mai jos.

Eu, ca vecin, asistând la aceste evenimente, pot suna la 112, pot sesiza un agent care se află în patrula în zona, sau pot merge la secția de poliție. Dar cum vorbim de o (posibilă) infracțiune, eu voi formula un denunț, întrucât voi avea calitatea de martor, care asemănător plângerii, va conține numele și prenumele, data, starea de fapt, semnătura.

Important de notat este faptul că dacă în contextul acestor țipete deranjante, care conțin amenințări, urmărirea penală va fi declanșată doar la plângerea victimei, iar retragerea acesteia va avea ca efect încetarea urmăririi penale , conform art.206 din Codul penal.

Dacă victima decide să sesizeze până la urmă organele de urmărire penală printr-o plângere, ea va merge la unitatea de poliție din raza în care are domiciliul. Eventual poate formula chiar o cerere pentru emiterea unui ordin de protecție, care mai apoi va fi depusă la judecătoria de care aparține, însoțită de probe sau asistată de martori.

Concluzii

După cum am discutat mai sus, ne putem confrunta cu multe situații atunci când avem vecini, fie de bloc, fie de cartier. Unele, ca zgomotele, certurile, pot să fie deranjante, iar eu am dreptul să încerc să le opresc, chiar cu ajutorul autorităților. Dacă aici vorbim de un regim contravențional, simplu și direct, asta nu înseamnă că este singura încadrare legală pe care o putem da acestor elemente de fapt.

Uneori, aceste elemente de fapt pot indica o poveste mult mai întunecată, ascunsă în spatele cortinei, anume cea a violenței domestice, care poate antrena răspunderea penală. În mod evident, fiind vorba de infracțiune, lucrurile vor fi mai complicate, fiind necesară respectarea prezumției de nevinovăție a părții acuzate, fiind necesare probe, litigii, avocați, iar sancționarea va fi diferită, întrucât răspunderea penală este mult mai gravă decât cea contravențională.

Poză de Andrea Piacquadio pe Pexels

    Lasă un răspuns

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

    Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.