pexels photo 7247410
Sumar articol

Vrei să folosești practici comerciale înșelătoare? Riști o amendă de 4% din cifra de afaceri

9 minute • Amalia Serea • 16 mai 2022

Guvernul a adoptat Ordonanţa de urgență privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul protecției consumatorilor nr. 58/2022 (intră în vigoare la 28 mai) care privește obiective importante pentru cei care dețin magazine online. Una dintre noile măsuri adoptate, ca urmare a Directivei europene Omnibus, condamnă profesioniștii la plata unei amenzi de 4% din cifra de afaceri pentru practici înșelătoare care conduc la o concurență neloială în mediul shoppingului virtual. Totuși, ce înseamnă acest lucru atât pentru comercianți, cât și pentru clienți? La ce riscuri se expun ambele părți în domeniul cumpărăturilor online?

Ce înseamnă “practici comerciale înșelătoare”?

Uniunea Europeană devine din ce în ce mai interesată în a reglementa relațiile comerciale, mai exact raportul dintre profesionist și consumator. Evident, majoritatea normelor impuse la nivel comunitar sunt în favoarea consumatorului, întrucât acesta se expune la un număr ridicat de riscuri în momentul în care își exercită calitatea de client. Așadar, atunci când cumperi bunuri și servicii din Uniunea Europeană, online, fie local sau din străinătate, legislația europeană te protejează împotriva practicilor comerciale neloiale sau abuzive.

Totuși, aceste practici neloiale se împart în două mari categorii: practici înșelătoare și practici abuzive. Par foarte asemănătoare între ele, însă diferența este importantă pentru a stabili calea de atac de care poate dispune consumatorul în momentul în care decide să ia act împotriva celui de unde a cumpărat diverse, precum și sancțiunea care îi va fi aplicată profesionistului.

📌 Prin urmare, practicile înșelătoare se manifestă, pe scurt, printr-o acțiune directă din partea magazinului de a induce în eroare clientul, cum ar fi furnizarea de informații false. De asemenea, pot consta și în omisiunea de informații, precum nefurnizarea unor detalii importante despre tranzacția care este pe cale să aibă loc.

📨 Practicile abuzive se definesc prin mecanismele care te constrâng în a cumpăra sau în a menține relații cu un anumit comerciant, deși acest lucru nu este dorit. Spre exemplu, un magazin online îți prezintă oferte pe care nu le-ai solicitat în mod insistent. Ai vizitat un magazin de pantofi și te-ai abonat la newsletter-ul lor pentru a primi notificări despre reduceri și doar atât. Totuși, acest magazin te bombardează cu zeci de mailuri aproape în fiecare zi despre sfaturi de styling, cum poți asorta diferite perechi de pantofi la ținute, ba chiar îți reocomandă să cumperi și haine de pe alte site-uri adiacente, deși tu nu ai cerut niciodată acest lucru. Ai solicitat dezabonarea de la newsletter, însă cererea ți-a fost ignorată.

Câteva exemple pentru a înțelege cum arată practicile înșelătoare

  • Publicitatea-capcană: atunci când un comerciant promovează peste tot mega reduceri, însă produsele nici măcar nu se află pe stoc. Cu siguranță te-ai confruntat cu această problemă, în special la reclamele de pe Facebook sau atunci când ai găsit un zbor la super preț, însă ai observat că avionul nici măcar nu pleacă în acea dată.
  • Falsele oferte gratuite: atunci când magazinul îți promite bunuri sau servicii în plus, gratuit, însă acestea sunt deja incluse în preț. Spre exemplu, te-ai abonat la un serviciu de streaming și ți se spune ulterior că vei primi 5 filme gratuit adițional în fiecare săptămână. Totuși, pe pagina web unde ai făcut tranzacția scria cu litere extrem de mici același fapt, și anume contra sumei pe care o plătești pentru abonamentul ales vei beneficia de aceleași 5 filme în plus. Nimic nu e gratis în lumea asta.
  • Manipularea copiilor: atunci când reclamele la diverse produse sau servicii, în special cărți și jucării, sunt adresate în mod expres copiilor cu sintagma: “Cere-le părinților tăi să îți cumpere acum!” Un alt exemplu bun de menționat ar fi abundența reclamelor la jucării în perioada sărbătorilor de iarnă, lucru care nu este prea frecvent în restul anului.
  • False proprietăți curative: un singur cuvânt, anume teleshopping. Sigur știi despre ce vorbim, cu siguranță ai dat peste sute de reclame care promovează un produs minune ce îți va vindeca toate bolile, fiindcă a fost încercat și testat. Evident, fără nicio bază științifică în spate.
  • Sistemele piramidale: clasicele business-uri în care ai fost tentat măcar o dată să investești. Se mai numesc și MLM-uri. Rings a bell? Spre exemplu, ai primit un loc de muncă în cadrul unei rețele specializate în vânzarea de cosmetice și ți s-a spus că poți face bani grei, lucrând de acasă. Totuși, trebuie să plătești o taxă de înscriere sau chiar un comision lunar și, pe deasupra, trebuie să mai convingi alte 5 persoane să se înscrie. Îți dai seama în final că veniturile tale nu provin din vânzarea de produse, ci din recrutarea altor angajați, lucru care nu te mulțumește.

Ce obligații are comerciantul în acest domeniu?

Principala caracteristică a noilor modificări legislative este reprezentată de faptul că se asigură drepturi similare celor care achiziționează bunuri sau servicii online cu cei care o fac offline. Așadar, vei fi la fel de protejat fie că decizi să cumperi un tricou de pe net, fie că decizi să îl cumperi din mall.

Prin transpunerea directivei în dreptul românesc, comercianții vor fi obligați să ofere transparență sporită în cazul publicității online. Dacă te încadrezi în această categorie, vei fi obligat să menționezi terțul care îți furnizează produsele sau să menționezi existența unei publicități plătite, a unei plăți specifice în cazul în care apar anumite produse în rezultatele unei căutări de pe site-ul tău. De asemenea, îți este interzis să prezinți recenzii false din partea consumatorilor sau să inventezi clienți falși care să își spună experiența cu produsele tale pe social media. Consumatorii trebuie să știe cum sunt clasificate ofertele tale, de la cine cumpără, unde se vor duce banii după ce se finalizează tranzacția și tot ce înseamnă sponsorizare, asta pentru a nu fi luați prin surprindere.

În al doilea rând, se va extinde domeniul de aplicare a protecției consumatorului în ceea ce privește serviciile digitale. Furnizarea și stocarea datelor cu caracter personal aparținând clienților vor fi și ele considerate drept tranzacții, de aceea este foarte important să te asiguri că menționezi acest lucru în exercitarea activității tale. Această regulă se aplică pentru serviciile digitale unde consumatorii nu plătesc, însă oferă date cu caracter personal, precum stocarea în cloud, platforme de social media sau conturile de e-mail.

În al treilea rând, este vorba despre dublul standard de calitate. Îți este interzis să promovezi un produs ca fiind identic cu altul dacă există chiar și cea mai mică diferență între cele două. Acest lucru poate determina consumatorul să ia o decizie imparțială, pe care în condiții normale nu ar fi luat-o, controlată de tacticile tale de marketing, lucru care nu este fair.

Legislația în domeniu este foarte complexă, iar interdicțiile unui profesionist sunt multiple. Cert este că acesta nu are voie să deformeze substanțial comportamentul economic al consumatorului, care se traduce prin folosirea unei practici comerciale cu scopul de a afecta în mod considerabil capacitatea consumatorilor de a lua o decizie în cunoștință de cauză, determinându-i astfel să ia o decizie pe care altfel nu ar fi luat-o, așa cum este dispus în art. 2 lit. e) al Legii 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianților în relația cu consumatorii și armonizarea reglementărilor cu legislația europeană privind protecția consumatorilor.

Unde pot găsi pe larg ce NU am voie să fac dacă sunt comerciant?

Atât legislația europeană, cât și cea națională sunt foarte exhaustive în ceea ce privește abținerile unui comerciant. Cadrul legal nu este perfect, acesta necesită îmbunătățiri în continuare, însă este foarte util pentru a te face să înțelegi cum să îți desfășori activitatea comercială în mod corect. Acestea fiind spuse, iată niște acte normative relevante pentru a te ajuta să înțelegi ce sancțiuni poți avea dacă te apuci de manipulat piața după bunul tău plac:

Ca să încheiem…

Practicile comerciale înșelătoare pot afecta concurența și pot aduce obstacole în calea funcționării optime a pieței interne. De aceea, dacă ești comerciant, trebuie să ții cont de faptul că ești constrâns din punct de vedere legal pentru a menține transparența și pentru a nu abuza de clienții tăi, deoarece, mai nou, riști să fi amendat de ANPC cu 4% din cifra de afaceri pentru acest lucru. Iar dacă profitul tău este unul măricel, te va zgudui destul de mult.

Suntem avocați specializați în tehnologie, digital ș e-commerce. Dacă vrei să ai o afacere în online ”bulletproof”, scrie-ne azi.

Fotografie creată de Olya Kobruseva, de la Pexels

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *