⬅ ÎNAPOI

Atribuțiile Președintelui României

 

Rolul Președintelui

Conform Constituției, Presedintele Romaniei :

  • reprezintă statul român,
  • este garantul independenței naționale, al unitătii și al integritătii teritoriale a tării,
  • veghează la respectarea Constituției și la buna funcționare a autoritătilor publice,
  • este mediator între puterile statului

Se apreciază că Președintele României apare într-o triplă ipostază :

  • In calitate de șef al statului
  • Șef al executivului, alături de premier
  • Garant al respectării Constituției și mediator

Tot conform Constituției, acesta trebuie să fie neutru și echidistant față de partidele politice, fiindu-i interzisă calitatea de membru într-un partid politic.

 

Poziția Președintelui în regimul politic actual

Regimul politic românesc este unul semiprezidențial atenuat. Astfel :

  • Președintele (la fel ca Parlamentul) este ales prin vot universal, direct, secret și liber exprimat, însă, doar Parlamentul este calificat ca fiind un organ reprezentativ suprem
  • Dreptul Președintelui de a dizolva Parlamentul este condiționat și greu de realizat în practică
  • Președintele răspunde politic și penal
  • Președintele poate cere poporului exprimarea voinței cu privire la probleme de interes general, însă doar cu condiția consultării Parlamentului
  • Guvernul răspunde numai în fața Parlamentului, nu și a Președintelui
  • Președintele nu are drept de inițiativă legislativă
  • Majoritatea decretelor prezidențiale sunt contrasemnate de către primul-ministru
  • În mare parte, atribuțiile sunt condiționate de intervenția Guvernului sau a Parlamentului

 

Atribuțiile Președintelui și raporturile cu celelalte puteri

Atribuții în raport cu autoritatea legiuitoare

  • Adresarea de mesaje Parlamentului (art. 88 din Constituție)

Acesta se prezintă în ședință comună, direct de către Președinte sau poate fi citit de către un consilier prezidențial sau chiar sub forma unei scrisori.

Conform jurisprudenței, s-a stabilit că Parlamentul nu este obligat să aiba o dezbatere în urma primirii mesajului și nici nu este ținut la luarea unor măsuri.

  • Convocarea și dizolvarea Parlamentului

Convocarea

Aceasta intervine în două situații :

  1. Atunci când Parlamentul nou ales se întrunește la convocarea Președintelui României în cel mult 20 de zile de la alegeri. (art. 63, alin. (3) din Constituție)
  2. Atunci când se întrunește Parlamentul în sesiuni extraordinare, la convocarea de către Președinții fiecărei camere. (art. 66, alin. (2) din Constituție)

Dizolvarea (art. 89 din Constituție)

Poate să intervină în caz de criză parlamentară gravă. Este declanșată de Președinte și este necesară îndeplinirea a 6 condiții :

  1. Să aibă loc după consultarea președintilor celor 2 camere și a liderilor grupurilor parlamentare
  2. Să aibă loc dacă Parlamentul nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la solicitare
  3. Dupa respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură
  4. Dizolvarea poate avea loc o singură dată într-un an
  5. Dizolvarea nu poate interveni în ultimele 6 luni ale mandatului
  6. Și nu poate interveni nici în timpul stării de mobilizare, război, asediu sau de urgență

 

  • Promulgarea legii

Reprezintă o atribuție uzuală, a oricărui șef de stat și presupune învestirea cu formulă executorie a legii adoptate de Parlament.

Constituția stabilește obligația Președintelui de a promulga legea în termen de 20 de zile de la primire. Constituția prevede și posibilitatea Președintelui de a putea cere o singură dată reexaminarea unei legi, situație în care, după reexaminare, este obligat să o promulge în termen de maximum 10 zile. Același termen se aplică și în cazul sesizării Curții Constituționale, cu privire la un control anterior promulgării.

 

Atribuții în raport cu puterea executivă

  • Desemnarea candidatului la funcția de premier (art. 103 din Constituție)
  • Numirea Guvernului ca urmare a votului de încredere al Parlamentului
  • Numirea și revocarea unor membri ai Guvernului – în caz de remaniere sau de vacanță a postului (art. 85, alin. (2) din Constituție)
  • Posibilitatea de a cere consultarea Guvernului cu privire la probleme urgente
  • Posibilitatea de a participa la ședințele Guvernului, la invitația premierului – la care însă nu are drept de vot

 

Atribuții în raporturile cu justiția

  • Grațierea individuală sau colectivă
  • Numirea magistraților la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Acesta poate refuza o singură dată, motivat, numirea in funcție.
  • Dreptul Președintelui de a participa la ședințele Consiliului Superior al Magistraturii și de a le prezida
  • Președintele numește 3 dintre cei 9 judecători ai Curtea Constituțională
  • Poate sesiza Curtea cu privire la neconstituționalitatea unei legi, înainte de promulgare sau cu privire la un conflict juridic de natură constituțională, între autoritățile publice

 

Alte atribuții

  • Președintele este comandantul forțelor armate
  • Este președintele Consiliului Suprem de Aparare a Țării
  • Numește în funcții publice
  • Conferă decorații și titluri de onoare, acordă gradele de general, mareșal și amiral
  • Incheie tratate internaționale, pe care le supune spre ratificare Parlamentului
  • Aprobă înființarea, desființarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice
  • Acreditează reprezentanți diplomatici

Articolul poate fi accesat si sub forma unui material infografic aici

    Lasă un răspuns

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *