cautiune 1

Notiunea de “cautiune” in dreptul romanesc

4 minute • Raluca Dumitrascu • 01 septembrie 2017


Probabil ca toata lumea a auzit de asa-numita “eliberare pe cautiune“. Fie ca ati vazut un film in care actiunea se petrece in Statele Unitate ale Americii, fie ca ati citit un roman sau ati vazut un documentar, cu siguranta v-ati intrebat daca aceasta institutie exista si in tara noastra. Raspunsul este afirmativ.
In dreptul penal romanesc, cautiunea este perceputa ca o garantie, pe care inculpatul o depune la dispozitia organului judiciar cu scopul de a garanta  participarea inculpatului la procesul penal si respectarea de catre acesta a obligatilor asumate. Prin urmare, inculpatul va putea fi eliberat provizoriu daca in favoarea lui se va dispune masura contrulului judiciar pe cautiune.
Obligatiile pe care si le asuma inculpatul:

a) să se prezinte la organul de urmărire penală, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanţa de judecată ori de câte ori este chemat;
b) să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinţei;
c) să se prezinte la organul de poliţie desemnat cu supravegherea sa de către organul judiciar care a dispus măsura, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori este chemat.
Organul judiciar care a dispus masura poate impune inculpatului si alte obligatii:
a) să nu depăşească o anumită limită teritorială, fixată de organul judiciar, decât cu încuviinţarea prealabilă a acestuia;
b) să nu se deplaseze în locuri anume stabilite de organul judiciar sau să se deplaseze doar în locurile stabilite de acesta;
c) să poarte permanent un sistem electronic de supraveghere;
d) să nu se apropie de persoana vătămată sau de membrii familiei acesteia, de alţi participanţi la comiterea infracţiunii, de martori ori experţi sau de alte persoane anume desemnate de organul judiciar şi să nu comunice, direct sau indirect, pe orice cale;
e) să nu exercite profesia, meseria sau să nu desfăşoare activitatea în exercitarea căreia a săvârşit fapta;
f) să comunice periodic informaţii relevante despre mijloacele sale de existenţă;
g) să se supună unor măsuri de control, îngrijire sau tratament medical, în special în scopul dezintoxicării;
h) să nu participe la manifestări sportive sau culturale ori la alte adunări publice;
i) să nu conducă vehicule anume stabilite de organul judiciar;
j) să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte arme;
k) să nu emită cecuri.
Cine poate dispune luarea acestei masuri ?
(1) În cursul urmăririi penale, procurorul poate dispune luarea măsurii controlului judiciar pe cauţiune faţă de inculpat, dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute la art. 223 alin. (1) şi (2), luarea acestei măsuri este suficientă pentru realizarea scopului prevăzut la art. 202 alin. (1), iar inculpatul depune o cauţiune a cărei valoare este stabilită de către organul judiciar.
(2)Judecătorul de cameră preliminară, în procedura de cameră preliminară, sau instanţa de judecată, în cursul judecăţii, poate dispune luarea măsurii controlului judiciar faţă de inculpat, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la alin. (1).

In ce anume poate consta cautiunea?

  • Depunerea la organul judiciar a unei sume de bani de cel putin 1000 de lei, care se determina in raport cu gravitatea acuzatiei aduse inculpatului, situatia materiala si obligatiile legale ale acestuia
  • Constituirea unei garantii reale, mobiliare ori imobiliare, in limita unei sume de bani determinate, in favoarea aceluiasi organ judiciar

 
Situatile in care se confisca sau se restituie cautiunea

  • Daca masura controlului judiciar este inlocuita cu masura arestului la domiciliu sau a arestului preventiv in situatia in care inculpatul a incalcat cu rea-credinta obligatiile care i-au revenit sau daca exista suspiciunea rezonabila ca a savarsit cu intenrie o noua infractiune pentru care s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale impotriva sa, instanta dispune confiscarea cautiunii.
  • In celelalte cazuri, cautiunea se restituie inculpatului.

Aceste masuri pot fi luate daca NU s-a dispus plata din cautiune a despagubirilor banesti acordate pentru repararea pagubelor cauzate de infractune, a cheltuielilor judiciare sau a amenzii.
Durata controlului judiciar pe cautiune
Desi pare ca masura controlului judiciar pe cautiune este una distincta de cea a controlului judiciar, in realitate nu este asa. Prin urmare, sunt aplicabile dispozitiile art. 215¹ din Codul de procedura penala referitoare la durata acestei masuri, care prevad o perioada de cel mult 60 de zile. Insa, in cursul urmaririi penale, controlul judiciar poate fi prelungit de catre procuror, daca se mentin temeiurile care au determinat luarea masurii sau au aparut temeiuri noi care sa justifice prelungirea acestuia, fiecare prelungire neputand sa depaseasca 60 de zile.
 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *