Cum vrea Google să modifice prăjiturile/cookies și cum te afectează asta?
9 minute • Bianca Popa • 20 noiembrie 2021
Introducere
De câțiva ani încoace, datele cu caracter personal din online sunt un subiect fierbinte. Asta include și acele „cookies” (prăjiturele) care colectează informații despre utilizatori, care apoi sunt folosite, printre altele, pentru a arăta ad-uri cât mai apropiate intereselor acestora. La nivel european, Uniunea Europeană a adoptat o serie de acte normative precum Directiva 2009/136/EC, prin care impune statelor membre să adopte legi prin care adunarea sau distribuirea datelor cu caracter personal se poate face doar cu acordul explicit al utilizatorului- Regulamentul General pentru Protecția Datelor 2016/679, care a reglementat principiul conform căruia, pe scurt, toți rezidenții UE trebuie să aibă control asupra propriilor date (faimosul „GDPR” sau General Data Protection Legislation), legiferată în România prin Legea nr. 190/2018.
Însă lucrurile se schimbă odată ce utilizatorii platformelor devin mai informați. Ceea ce este cazul cu utilizatori ai platformelor precum Google, Firefox sau Facebook, care își doresc ca atât datele colectate, cât și tracking-ul utilizatorilor, să fie la un nivel minim. Pentru multe platforme asta nu este un capăt de țară. Însă pentru Google, care își ia o mare parte din venituri din publicitate, se dovedește a fi o misiune complexă.
Să clarificăm câteva concepte
Ca să înțelegem ce modificări va aduce Google privitor la politica sa de confidențialitate, trebuie să înțelegem câteva concepte.
Cookies
Avem deja câteva articole care explică ce înseamnă ele și care e scopul lor. Le poți găsi aici și aici. Însă, pe scurt, cookie-urile sunt niște fișiere text pe care un site le atașează dispozitivului tău atunci când accesezi acel website. Astfel, dispozitivul primește un indicativ unic (ID), cu ajutorul căruia va fi recunoscut de către site, ceea ce facilitează accesul site-ului la comportamentul și preferințele tale în online.
Pentru tema articolului, trebuie făcută diferența dintre first-party (fișiere care trimit informațiile înapoi la site-ul web originar) și third-party cookies (cookie-uri din terțe părți). Astfel, schimbarea pe care Google o va implementa implică doar cookie-uri din terțe părți. Un exemplu al acestora sunt ad-urile (reclamele) care promovează alte site-uri decât cel pe care găsești reclama respectivă.
Mie mi s-a întâmplat deseori să îmi caut o pereche de adidași într-o vreme și peste 2-3 săptămâni să continui să primesc reclame cu produsul respectiv. Ei bine, asta se datorează și cookie-urilor din terțe părți, care adună informații despre tine pentru a-ți crea un profil care include interesele tale, lucrurile pe care le cumperi și comportamentul tău în online. Acest profil poate fi apoi folosit de către terți pentru a continua să îți vândă ceea ce te interesează. Un alt element care ușurează acest lucru este procesul de retargetare (Avocatoo are un episod din podcastul „Pe legale” despre asta), prin care site-urile pe care le-ai vizitat pot păstra legătura cu tine, chiar dacă tu nu ai mai intrat pe site-ul lor de ceva vreme, astfel că cine e în spatele magazinului online de adidași poate „urmări” ce activitate am eu pe internet, astfel încât să primesc reclame de-ale lor pe alte pagini web (de exemplu eu caut magazinul pe Google, dar apoi reclama îmi apare și pe Facebook și pe Instagram).
FLoC
FLoC sau Federated Learning of Cohorts este conceptul pe care Google îl va folosi pentru a elimina cookie-urile de tracking. Termenul de „cohortă” a fost folosit de către romani pentru a denumi o unitate de infanterie; 10 cohorte formau o legiune. Astfel, transpus în realitatea virtuală, ce dorește Google este ca, prin browser-ul Chrome să îți analizeze preferințele și obiceiurile tale, însă în loc să creeze profilul tău individual, te va introduce într-o mulțime alături de alți utilizatori cu interese și obiceiuri asemănătoare. Dacă vrei să găsești mai multe informații, trebuie să știi că această schimbare face parte dintr-o inițiativă mai amplă a Google, numită The Privacy Sandbox.
Este interesant de știut că această tehnologie a fost criticată de către browsere precum Brave, Vivaldi sau DuckDuckGo (un motor de căutare), iar browser-ul celor de la Microsoft (Edge) a preferat să dezactiveze opțiunea.
Cum arată lucrurile în prezent?
În momentul de față, Google, prin browserul său Chrome, permite cookie-uri din terțe părți, în principal pentru că veniturile companiei provin în mare parte din publicitate, așadar, pe scurt, au nevoie de astfel de cookies pentru a rămâne profitabili. Asta este în contrast cu alte browsere, precum Edge sau Safari, ale căror companii își bazează venitul pe alte surse- Microsoft (cu browserul Edge) câștigă din Office și serviciul de cloud, iar Apple (care folosește Safari) se bazează pe vânzarea de telefoane și accesorii pentru acestea, pe lângă alte dispozitive pe care le dezvoltă precum MacBooks ș.a.. Chiar și așa, browserul Firefox al lui Mozilla a blocat cookie-urile de la terțe părți încă din 2019, iar Safari al lui Apple a limitat urmărirea cookie-urilor încă din 2017.
Așadar, în momentul de față, infrastructura Google permite urmărirea individualizată și elaborarea profilurilor pe internet (tracking and profiling). Asta înseamnă că Chrome are creat un profil al tău cu ce te interesează și te pasionează. Apropo, dacă vrei să vezi ce (cam tot) știe Google despre tine, intră aici.
Ce schimbări vor fi aduse?
Așadar, Google vrea să renunțe complet la cookie-uri din terțe părți și să folosească sistemul FLoC. Au elaborat și un calendar pentru asta, pe care l-au amânat deja o dată, întrucât au anunțat schimbarea în 2020, însă finalizarea procesului va avea loc de abia la sfârșitul lui 2023.
Prin schimbarea pe care vor să o aducă, cei de la Google se vor folosi de un sistem de învățare automată pentru a grupa utilizatorii în funcție de interesele lor. Google nu a specificat încă ce înseamnă acele grupuri, cert e că vor fi probabil „cohorte” care vor avea utilizatori de ordinul miilor. Astfel, advertiser-ii vor putea oferi reclame grupurilor respective, nu unor persoane anume. Revenind la situația cu adidașii, eu probabil aș fi încadrată, prin utilizarea sistemului FLoC, într-un grup al iubitorilor de pantofi sportivi. Astfel, prin utilizarea FLoC, utilizatorilor nu le-ar mai fi încălcată atât de grav confidențialitatea, pentru că tehnologia nu are ca scop colectarea fiecărei informații despre utilizator, ci găsirea unor interese comune cu alții.
Însă procesul de eliminare a cookie-urilor din terțe părți și înlocuirea acestora cu tehnologia FLoC ridică multiple semne de întrebare.
- În primul rând, interesul companiei nu este să își protejeze utilizatorii de profilare, ci să împace capra cu varza, cum s-ar spune. Adică vrea să ofere o oarecare confidențialitate membrilor, însă fără a sacrifica eficiența reclamelor de pe site-urile sale (Google susține că targetarea utilizatorilor prin FLoC va păstra o eficiență de 95%- mulți contestă această afirmație până când vor exista probe mai concludente).
- În al doilea rând, există posibilitatea ca Google să fie acuzați de poziție dominantă în piața de publicitate și de faptul că fac această trecere la FLoC pentru a-și distruge concurența, pentru că asta ar însemna că doar prin serviciile Google ar fi permise ad-uri. Comisia Europeană deja a început o investigație în acest sens. Compania a fost deja amendată în 2017 de către Comisia Europeană pentru încălcarea normelor UE antitrust, datorită faptului că a abuzat de poziția sa dominantă în calitate de motor de căutare pentru a oferi un avantaj unui alt produs Google, și anume serviciului său de comparare a cumpărăturilor.
- În al treilea rând, dacă Google nu va mai face tracking prin serviciile sale, asta nu înseamnă că alte servicii nu fac asta. Spre exemplu, Facebook continuă să își profileze utilizatorii, deoarece tot ce se află pe platformă este în domeniul lor, deci nu au nevoie de cookie-uri din terțe părți pentru ca ad-urile de acolo să poată targeta cu aceeași eficiență.
- În al patrulea rând, există riscul ca sistemul să profileze în funcție de rasă, ceea ce ar putea facilita discriminarea. Spre exemplu, o cohortă ar putea grupa doar persoane de culoare, care nu ar fi targetate de către un ad în care sunt promovate case de vânzare într-un anumit cartier, astfel excluzându-le pe criteriul rasei.
Ce ar trebui să ții tu minte?
Deși sună promițător și pare că Google ia în considerare dorințele utilizatorilor săi, această schimbare trebuie privită critic. Este crucial să avem grijă de fiecare dată când ne dăm consimțământul pentru a ne fi folosite datele personale.
Fii atent pentru că sistemul FLoC este automat activat în setările din Chrome. Ce e interesant este că în același timp este permis și tracking-ul cookie-urilor din terțe părți, ceea ce face ca Google să poată colecta dublul de date de la noi. Însă poți dezactiva ambele opțiuni:
- pentru FLoC intri în browser-ul Chrome la Settings —> secțiunea Privacy and security —> Privacy Sandbox;
- pentru a dezactiva opțiunea de a permite cookie-uri din terțe părți intri la Settings —> secțiunea Privacy and security —> Cookies and other site data și selectezi „Block third-party cookies”.
Iar dacă consideri că browser-ul lui Google îți încalcă prea mult confidențialitatea, poți oricând opta pentru altele precum Mozilla Firefox, Microsoft Edge sau unele mai puțin cunoscute, precum Vivaldi.
Cert este însă că această branșă a giganților publicității din online va suferi niște modificări substanțiale, menite să ofere mai multă protecție datelor personale ale utilizatorilor, ceea ce ne arată că avem o voce, chiar dacă nu la fel de puternică, cu care să spunem ce preferăm să se întâmple cu datele noastre.
