TOP 10 lucruri pe care ar fi bine să le știi dacă vrei să te angajezi
8 minute • Fasie Geordano • 01 noiembrie 2018
Vrei să te angajezi? Ai trecut de etapa interviului și urmează să semnezi contractul individual de muncă? Am pregătit în acest articol 10 lucruri/sfaturi pe care ar fi bine să le știi înainte de a semna contractul. Ai dreptul să îți cunoști drepturile!
1. Contractul individual de muncă se NEGOCIAZĂ.
Probabil mulți dintre noi credem că trebuie să acceptăm ce ni se propune însă realitatea e alta. Există și o vorbă care spunea să nu accepți niciodată prima ofertă. Acest lucru se aplică și la încheierea contractului individual de muncă. Trebuie să știi că ai dreptul și chiar interesul să îți negociezi fiecare clauză contractuală pentru a-ți face viața mai ușoară și o plăcere să vii zi de zi la locul de muncă. Nu ești obligat să accepți oferta propusă de angajator dacă aceasta nu este pe placul tău, iar dacă acesta nu este dispus să negocieze pur și simplu mergi mai departe și găsește alt loc de muncă. Cu siguranță ai luat decizia corectă.
2. Poziția părților înainte și după semnarea contractului individual de muncă.
Cu referire la punctul anterior, trebuie să ai în vedere că ÎNAINTE de a încheia contractul individual de muncă, tu și angajatorul vă aflați pe o poziție de egalitate juridică asta însemnând că nici tu, dar nici el nu sunteți obligați din punct de vedere legal să încheiați acte juridice. Poți să vezi această etapa ca o simplă întâlnire cu o persoană care tocmai vrea să îți propună ceva. Poți să accepți sau nu, iar odată ce ai acceptat abia atunci lucrurile se schimbă.
3. Ai încheiat contractul, dar la scurt timp constați că nu mai vrei să lucrezi la acel loc de muncă.
Ce trebuie să faci? E simplu; demisionează! Ai dreptul să demisionezi oricând, cu respectarea unui termen de preaviz (dacă este cazul). Nu e suficient să îi spui verbal angajatorului că nu îți mai place locul de muncă. Trebuie să ai în vedere că mai trebuie să faci ceva. Vezi aici ce trebuie să faci și cum să îți dai demisia în mod legal.
4. Angajatorul NU are voie să te concedieze pe motive de discriminare.
Atenție însă pentru că este foarte ușor să cazi în capcana de a te considera discriminat, chiar dacă nu este așa, iar din punct de vedere juridic situația este cu totul alta. Angajatorul te poate concedia legal spre exemplu pentru motive de necorespundere profesională, iar salariatul să interpreteze în mod greșit că această concediere s-ar baza în realitate pe vreun motiv de discriminare. Nu trebuie să facem confuzie cu privire la discriminare și ceea ce angajatorului îi este permis să facă. Angajatorul are dreptul să ia toate măsurile pe care le consideră oportune pentru afacerea sa, bineînțeles cu respectarea legii. Motivele de discriminare se regăsesc și în Codul muncii. Conform art. 5 din Legea 53/2003 prevede că Orice discriminare directă sau indirectă faţă de un salariat, bazată pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenenţă naţională, rasă, culoare, etnie, religie, opţiune politică, origine socială, handicap, situaţie sau responsabilitate familială, apartenenţă ori activitate sindicală, este interzisă. Dacă angajatorul te concediază pe motive de discriminare precum sunt cele prevăzute de art. 5 din Legea 53/2003, poți trimite o sesizare la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării sau poți apela la ajutorul unui avocat care te poate îndruma mult mai bine în astfel de situații.
5. Angajatorul NU te poate concedia peste noapte.
Legea 53/2003 prevede o întreagă procedură prin care angajatorul trebuie să treacă pentru a efectua o concediere legală și temeinică.
6. Angajatorul are dreptul să te detașeze fără acordul tău.
Codul muncii prevede totuși că poți refuza detașarea dispusă de angajator însă doar în mod excepțional și numai pentru motive personale temeinice pe care va trebui desigur să le poți dovedi (spre exemplu creșterea unui copil cu un singur părinte). Detașarea poate fi dispusă pe o perioadă de cel mult un an. Această perioadă poate fi prelungită din 6 în 6 luni însă de această dată cu acordul ambelor părți (adică și al tău).
7. Perioada de probă este de cel mult 90 de zile.
În majoritatea cazurilor vorbim despre funcții de execuție a cărei perioadă de probă este cel mult 90 de zile calendaristice (nu lucrătoare) și cel mult 120 de zile calendaristice pentru funcțiile de conducere. A nu se înțelege greșit că perioada de probă este obligatorie înainte de încheierea oricărui contract individual de muncă. Angajatorul poate renunța la această perioadă de probă însă în cazul persoanelor cu handicap verificarea aptitudinilor profesionale se va realiza exclusiv prin modalitatea perioadei de probă de maximum 30 de zile calendaristice. Vezi aici mai multe despre perioada de proba.
8. Angajatorul nu te poate concedia pentru exercitarea drepturilor sindicale și participarea la grevă.
Desigur, greva trebuie organizată doar cu respectarea legii pentru a te putea bucura de această protecție. O grevă organizată în mod ilegal ar putea atrage sancționarea ta disciplinară și în cazuri excepționale desfacerea contractului de muncă pentru abateri repetate spre exemplu.
9. Angajatorul poate dispune să prestezi munca suplimentară.
Potrivit art. 120 alin. (2) din C. muncii, Munca suplimentară nu poate fi efectuată fără acordul salariatului, cu excepția cazului de forță majoră sau pentru lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori înlăturării consecințelor unui accident. Cazurile de forță majoră ori lucrările urgente ar trebui să aibă drept scop prevenirea unor pagube iminente fără a-ți pune viața în pericol. Spre exemplu efectuarea de ore suplimentare pentru a servi toți membri unui local nu constituie caz de forță majoră și nici nu are drept scop prevenirea unor pagube iminente. De asemenea în caz de calamități, dezastre naturale (cutremur, inundații, incendii) situația este foarte discutabilă. În funcție de gravitatea și de gradul de pericol puteți acționa în consecință sau nu. Spre exemplu o mică inundație într-un birou datorită unei defecțiuni a instalațiilor nu constituie un pericol deosebit de grav care ar putea să vă pună viața în pericol astfel încât dvs. în calitate de salariat sunteți obligat să acționați în interesul angajatorului, conform fișei postului și a regulamentelor interne și să luați măsurile necesare pentru înlăturarea imediată a pagubelor. În situația în care viața dvs. este expusă pericolului cred că ar trebui să vă îngrijorați pentru alte motive decât pentru o eventuală concediere care în opinia specialiștilor este cât se poate de ilegală.
10. Durata minimă a concediului de odihnă anual este de 20 de zile lucrătoare.
Când spunem durata minimă asta înseamnă că angajatorul vă poate oferi 21 de zile lucrătoare sau mai multe. În toate situațiile durata nu poate fi mai mică de 20 de zile, potrivit art. 144 din C. muncii. Dreptul la concediu de odihnă anual plătit este garantat tuturor salariaților și nu poate fi cesionat, înstrăinat sau să constituie obiectul unei limitări sau renunțări. Cu alte cuvinte, este ilegal să încheiați orice fel de înțelegeri cu angajatorul prin care să încălcați durata minimă a concediului de odihnă. Este ilegal să renunțați la concediul de odihnă în schimbul unei sume de bani, bunuri sau servicii. Este ilegal să renunțați sau să solicitați mai puțin de 20 de zile concediu de odihnă.
Articolul potrivit la timpul potrivit
E posibil să fi dat peste acest articol tocmai la momentul potrivit. Ești pe punctul de a te angaja, dar parcă nu ți-ar strica niște sfaturi în plus înainte să semnezi contractul individual de muncă. Am pregătit pentru tine aceste sfaturi pe care ar fi bine să le iei în considerare înainte de a semna contractul. Sfaturile sunt în mare parte de natură legală așa că ai ocazia să te familiarizezi cu Dreptul muncii și să îți cunoști mai bine drepturile și obligațiile care izvorăsc din contractul individual de muncă. NU uita să dai share acestui articol pentru că nu se știe niciodată când ai posibilitatea să ajuți pe cineva care are nevoie de aceste informații.