⬅ ÎNAPOI

Ce tipuri de acte normative există în România?

acte normative avocatoo

În fiecare zi auzim sau citim în mass-media că s-au adoptat o lege, Președintele a promulgat o lege sau Guvernul a adoptat o Ordonanță de Urgență, însă nu se explică și care este rolul lor sau forța juridică. Ba mai mult, există un principiu de drept, ”Nemo censetur ignorare legem“ aplicabil cu precădere în dreptul penal și cel procesual penal, ce exprimă regula conform căreia nimeni nu poate invoca necunoașterea legii pentru a se apăra. În acest sens,  art. 1 alin (5) din Constituție spune că “În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie.” Cu alte cuvinte, obligația fiecărui cetățean este de a fi la curent cu legislația în vigoare din România și să o respecte. Așadar, ce tipuri de acte normative avem în România?

1. Legi 

Cele mai frecvente acte normative sunt legile, ocupând un loc central în sistemul actelor normative. În fiecare an sunt adoptate zeci, poate chiar sute de astfel de acte normative. Cu toate acestea, legea trebuie privită în două sensuri.

Astfel, în sens comun, larg, legea desemnează orice regulă de drept ce are putere obligatorie. În acest caz, nu se fac deosebiri între legile constituționale sau ordonanțele de urgență, ci orice act normativ adoptat de autoritățile competente ce exprimă o regulă de conduită. 

În sens restrâns, însă, prin lege se înțelege doar actele normative adoptate de către Parlament. 

Autoritatea publică care adoptă legi este Parlamentul. Constituția României, în art. 74-78 reglementează tot procesul de adoptare a unei legi, de la faza de propunere legislativă ( sau  de proiect de lege dacă inițiativa legislativă aparține Guvernului) până la faza în care legea în vigoare produce efecte juridice. 

Legea  se diferențiază de celelalte acte normative prin:

  1. procedura specifică de elaborare;
  2. are mereu caracterul normativ;
  3. relațiile sociale sunt reglementate în conținutul legilor, nu în alte acte normative.

În cele ce urmează, vom prezenta clasificarea legii, privită în sens restrâns. 

  1. Legea constituțională – emană de la adunarea constituantă. Din această categorie fac parte Constituția României – legea fundamentală a țării- și legile prin care este ea revizuită ( de exemplu legea nr. 429/2003 de revizuire a Constituției)
  2. Legea organică – reglementează principalele domenii de mare importanță pentru stat, fiind menționate în art. 73 alin. (3) din Constituție. 
  3. Legea ordinară –  reglementează toate celelalte domenii care nu intră sub incidența legii organice (În această categorie intră și adoptarea codurilor – legea nr.287/2009 privind Codul Civil

După promulgarea legii de către Președintele țării, legea trebuie publicată în Monitorul Oficial. Aceasta va intra în vigoare după 3 zile de la acea dată. Termenul de 3 zile este necesar pentru ca toți cetățenii să cunoască dispozițiile legale și să se supună acestora. Acesta se calculează pe zile calendaristice, începând cu data publicării în Monitorul Oficial al României, și expiră la ora 24,00 a celei de-a treia zi de la publicare. Dar sunt cazuri când, în cuprinsul actului normativ, este prevăzută o altă dată de intrare în vigoare ulterioară, atunci legea își produce efecte de la acea dată. 

Spre exemplu, o lege se poate publica în Monitorul Oficial pe 10 01 2021, dar să intre în vigoare la 1 06 2021.

Din momentul în care legea intră în vigoare și până când iese din vigoare sau este abrogată, ea are forță obligatorie și se aplică tuturor raporturilor juridice pe care le reglementează. 

2. Ordonanțe de urgență (OUG)

Ordonanțele de urgență sunt acte normative adoptate de Guvern în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată. Putem spune că Guvernul primește din partea Parlamentului dreptul de a legifera. Este de datoria Guvernului să motiveze urgența adoptării acesteia chiar în cuprinsul ordonanței. Sfera obiectului de reglementare este însă restrânsă, după cum subliniază și art 115, alin (6). Prin urmare, Guvernul nu poate adopta ordonanțe de urgență în domeniul legilor constituționale, nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție, electorale și nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietatea publică. 

Ordonanțele de urgență se semnează de către prim-ministru, se contrasemnează de miniștrii și se publică în Monitorul Oficial. Art. 12 alin. (2) din Legea nr. 24/ 2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative exprimă regula conform căreia: “Ordonanțele de urgență ale Guvernului intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, sub condiția depunerii lor prealabile la Camera competentă să fie sesizată, dacă în cuprinsul lor nu este prevăzută o dată ulterioară.”  În ceea ce privește forța juridică, această este egală cu cea a legii. 

3. Ordonanțe ale Guvernului

Guvernul poate emite și ordonanțe simple. Specificul acestora este reprezentat de delegarea legislativă. Astfel, Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanțele de urgență, lege în care trebuie stabilit domeniul și data până la care se pot emite ordonanțele.la fel ca ordonanțele de urgență, ordonanțele simple se semnează de către prim-ministru, se contrasemnează de miniștrii și se publică în Monitorul Oficial. 

Art. 11, alin (1) din legea 24/ 2000 subliniază faptul că “Legile și ordonanțele emise de Guvern în baza unei legi speciale de abilitare intră în vigoare la 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, sau la o dată ulterioară prevăzută în textul lor.” Și  în acest caz, forța juridică a ordonanțelor Guvernului este egală cu cea a legii. 

4. Hotărâri

Hotărârile sunt acte normative emise de Guvern și privesc  modul în care legile vor fi puse efectiv în aplicare sau alte aspecte de ordin organizatoric pentru ca ele să fie implementate.  Prin hotărârile Guvernului sunt reglementate relații sociale de o importanță mai scăzută decât cele prin legi. 

Însă, actul normativ prin care se dispune sau se prelungește starea de alertă este tot hotărârea de Guvern. Potrivit art. 4, alin (1) din Legea 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, starea de alertă este instituită de Guvern, la propunerea ministrului Afacerilor Interne, pe o perioadă de 30 de zile, și poate fi prelungită, pentru motive temeinice cu cel mult 30 de zile, propunerea venind de la același ministru. 

De asemenea, scopul acestora este asigurarea aplicării unor prevederi legale. Ca forță juridică, acestea sunt sub lege. 

5. Decrete

Conform art. 100 alin. (1) din Constituție, Președintele României emite decrete. Aceste acte normative se publică în Monitorul Oficial. Deși în privința naturii juridice a acestor acte este destul de controversată, este unanim acceptat faptul că decretul prin care se declară mobilizarea parțială sau totală a forțelor armate sau decretul prin care se instituie starea de asediu sau starea de urgență în întreaga țară sau doar în anumite zone prezintă caracter normativ și impersonal. 

Decretele cu caracter normativ au aceeași forță juridică precum legea. 

Poți să găsești decretele Președintelui pe pagina oficială, aici.

6. Ordine și Instrucțiuni

Ordinele și instrucțiunile sunt acte cu caracter normativ emise de către autoritățile centrale subordonate Guvernului (de exemplu Ordinele de ministru). Natura juridică a acestora este diferită. Dacă instrucțiunile sunt acte cu caracter normativ întotdeauna, ordinele pot fi atât cu caracter normativ, cât și individual.  

Atunci când vorbim despre acte cu caracter normativ, trebuie să ne gandim la cele care au aplicabilitate generală, se adresează tuturor, pe când actele cu caracter individual produc efecte față de o anumită persoană sau de un grup, însă este necesar ca în cuprinsul acestuia să fie menționate în mod expres respectivele persoane. 

În privința forței juridice, aceste acte normative au o forță juridică  inferioară tuturor celorlaltor acte normative existente, ceea ce presupune că reglementările juridice pe care le conţin trebuie să fie conforme dispozițiile legale existente. 

Spre exemplu, ai ordinele ANAF-ului prin care se modifică o declarație care trebuie depusă sau Instrucțiunile Consiliului Concurenței privind individualizarea pedepselor. Recent, toate măsurile pentru a stopa răspândirea COVID-19 în diferite domenii au fost adoptate prin ordine ale ministerelor respective (Ministrul Sportului, Ministrul Sănătății etc.)

Concluzie:

Având în vedere fluxul cu care se legiferează la noi, este aproape imposibil să fii la curent cu toate actele normative adoptate. Ideal ar fi ca fiecare om să le cunoască pe toate, dar dacă ar fi un top 3  a celor mai importante acte normative, atunci acesta ar include: legile, ordonanțele (simple sau de urgență) și decretele Președintelui cu caracter normativ. 

Astăzi, în plină eră a tehnologiei este foarte ușor de găsit textele legislative, însă trebuie să fii atent ca actul normativ pe care îl cauți să fie în forma actualizată, în cazul în care au survenit modificări. Printre site-urile care îți pun la dispoziție, în mod gratuit, textele legislative sunt: portalul legislativ, Monitorul Oficial sau site-ul Consiliului legislativ.

Poză de Karolina Grabowska pe Pexels

    Lasă un răspuns

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

    Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.