bill oxford OXGhu60NwxU unsplash

Cum faci o fișă pentru o decizie CEDO?

8 minute • Anca-Teodora Hrițcu • 18 octombrie 2020


Indiferent că ai învățat la facultate sau ai auzit din alte surse despre CEDO, probabil te întrebi cum să analizezi deciziile Curții. Știm cu toții că o hotărâre judecătorească este de cele mai multe ori foarte lungă și greu de înțeles din prima. Așa că îți propunem un scurt ghid despre cum ar trebui să faci o fișă a unei decizii CEDO pe care o ai de analizat.

Ce este CEDO? 

CEDO sau Curtea Europeană a Drepturilor Omului a fost înființată prin Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Convenția a fost semnată la 4 noiembrie 1950 la Roma și a intrat în vigoare pe 3 septembrie 1953. 

CEDO are sediul la Strasbourg și judecă cererile formulate de “orice persoană fizică, organizație neguvernamentală sau grup de particulari care se pretind victime ale unei încălcări de către una dintre Înaltele Părți Contractante a drepturilor recunoscute în Convenție sau în Protocoalele sale”. 

Cum structurezi o fișă pentru o decizie CEDO?

Ca să poți înțelege mai bine cum faci o fișă pentru o decizie CEDO e bine să ai o structură logică. Când analizezi o decizie din jurisprudența CEDO ar trebui să răspunzi la următoarele întrebări: 

  • Ce s-a întâmplat de fapt în speță?
  • Care sunt părțile între care s-a desfășurat procesul?
  • Ce articol din Convenție a fost încălcat?
  • Ce a decis Curtea?
  • Care este relevanța respectivei hotărâri? 

Care e situația de fapt?

Ca să poți face analiza unei decizii, și, implicit o fișă pentru o decizie CEDO, trebuie să citești și să înțelegi situația de fapt, adică ce s-a întâmplat de fapt în speța respectivă. Ca să faci asta, citește cu atenție decizia pe care o ai de analizat. Chiar și de mai multe ori, până ți-ai făcut o idee clară despre ce s-a întâmplat în speță.  

Cine sunt părțile din proces?

După ce ai citit cu foarte mare atenție decizia, îți va fi ușor să identifici și părțile implicate în proces. De obicei, acestea se găsesc la începutul hotărârii. 

Ce articol din Convenție a fost încălcat?

Ca să poți face o analiză completă a deciziei, trebuie să identifici ce articol din Convenția Europeană a Drepturilor Omului a fost invocat în speță. Pe baza acestuia vei identifica și argumentele aduse de părți, pro sau contra încălcării respectivului articol.  

Ce a decis Curtea?

Întotdeauna decizia Curții se găsește la finalul hotărârii cuprinsă într-o frază scurtă și la obiect. Pe lângă aceasta, sunt prezentate și motivele pentru care Curtea a adoptat respectiva hotărâre.  

Acum ai ajuns aproape la finalul de fișă pentru o decizie CEDO.

Care e relevanța hotărârii?

După ce ai analizat hotărârea, e bine să vezi ce importanță are ea pentru jurisprudența CEDO. Poate este o hotărâre-pilot, prin care Curtea se pronunță asupra unor probleme structurale ce stau la baza unor încălcări repetate ale Convenției. Sau poate este vorba despre o hotărâre ce schimbă la 180 de grade jurisprudența Curții pe un anumit subiect. Sau este pur și simplu o hotărâre prin care Curtea își menține poziția adoptată prin hotărârile date anterior.

În plus, pe site-ul CEDO găsești chiar și rezumatul hotărârilor. Asta te ajută foarte mult să își faci o idee de ansamblu, ca să îți dai seama cam despre ce se vorbește în speța respectivă. E foarte util atunci când cauți hotărâri pe anumite cuvinte-cheie sau probleme de drept.

Exemplu de fișă pentru o decizie CEDO

Ca să înțelegi mai bine cum trebuie să arate o fișă pentru o decizie CEDO, hai să luăm un exemplu aplicat. De exemplu, ai hotărârea Rezmiveș împotriva României, pronunțată în 2017.

Situația de fapt

În speță este vorba despre 4 cereri introduse în fața Curții de reclamanții deținuți. Ei se plâng în special de condițiile de detenție din diferite unități penitenciare sau centre de reținere și arestare preventivă ale poliției.

Primul reclamant a denunțat, în special, supraaglomerarea, lipsa iluminatului natural, durata scurtă a plimbării zilnice și lipsa activităților recreative. Acesta susținea că toate aceste condiții și lipsa de programe socioculturale și educative ori cursuri de formare profesională, au constituit pentru el un motiv de depresie.

Cel de-al doilea reclamant s-a plâns de condițiile de detenție din cele trei locuri în care a fost deținut. Potrivit acestuia, în Penitenciarul Craiova a beneficiat de un spațiu personal redus în camera și a putut face duș de două ori pe săptămână având la dispoziție, împreună cu ceilalți deținuți, o oră cel mult. Susține că, după doi ani de detenție în astfel de condiții, a dezvoltat prostatită cronică și a pierdut câțiva dinți. Acesta mai precizează că, după transferul la Penitenciarul Târgu-Jiu, a fost nevoit să doarmă în același pat cu un alt deținut, camera având doar 27 de paturi pentru 33 de persoane. Existau o singură toaletă, un singur duș și două chiuvete. Apa caldă se furniza de două ori pe săptămână, de fiecare dată pentru o perioadă foarte scurtă. Transferat în Penitenciarul Pelendava, a împărțit cu alte 38 de persoane o cameră pentru fumători dotată cu trei chiuvete și două toalete.

Al treilea reclamant se plânge de condițiile de detenție din Penitenciarul Rahova, în special de supraaglomerare, lipsa aerisirii în camere, prezența mucegaiului pe pereți, slaba calitate a hranei și prezența ploșnițelor. Reclamantul afirmă, de asemenea, că a fost obligat să împartă aceeași cameră cu deținuți care se drogau și care sufereau de boli transmisibile precum hepatita. Din aceste motive, reclamantul susține că a dezvoltat la rândul lui diferite boli.

Cel de-al patrulea reclamant se plânge în ceea ce privește Centrul de reținere și arestare preventivă Baia Mare de condițiile precare de igienă, absența toaletelor, a apei curente, a iluminatului natural și a ventilației suficiente, de prezența șobolanilor și de accesul insuficient la dușuri. În ceea ce privește detenția sa în Penitenciarul Gherla, aceasta se plânge de următoarele: supraaglomerare; lipsa de ventilație a camerelor; caracterul insuficient și inadecvat al hranei, care, în plus, era servită în recipiente ruginite; existența unei singure săli de baie dotată cu două toalete pentru nevoile a 27 de persoane; lipsa apei calde; imposibilitatea de a face curățenie în cameră mai mult de o dată pe lună.  

Cu toate acestea, Guvernul a afirmat că, potrivit ANP, condițiile din penitenciare erau unele decente, astfel ca plângerile reclamanților ar fi nefondate.

Părțile din proces

  • Reclamanții: Daniel Arpad Rezmiveș, Laviniu Moșmonea, Marius Mavroian, Iosif Gazsi. Fiecare dintre ei a introdus câte o cerere în fața CEDO împotriva României. 
  • În calitate de pârât: Guvernul României, reprezentat printr-un agent guvernamental din cadrul Ministerului Afacerilor Externe. 

Articolul din Convenție care a fost încălcat

Articolul a cărui încălcare este invocată este articolul 3 din Convenție, care prevede că: „Nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante.”

Decizia Curții

În speță, Curtea a constatat încălcarea articolului 3 din Convenție. Aceasta a hotărât că statul român, în termen de 6 luni de la data la care hotărârea a rămas definitivă trebuie să asigure, în colaborare cu Comitetul de Miniștri, un calendar clar pentru punerea în practică a măsurilor generale corespunzătoare pentru a soluționa problema supraaglomerării din locurile de deținere și problema condițiilor precare de detenție, în conformitate cu principiile Convenției. Curtea a condamnat statul român la plata despăgubirilor cuvenite reclamanților, în termen de 3 luni de la data rămânerii definitive a hotărârii.

Relevanța hotărârii 

Hotărârea în cauza Rezmiveș împotriva României este o hotărâre-pilot a Curții care are rolul de a atrage atenția asupra situației din penitenciarele din România. 

În ceea ce privește procedura hotărârilor-pilot, Curtea adoptă această procedură, pentru că îi permite să evidențieze clar existența unor probleme structurale aflate la originea încălcărilor și să indice statului pârât măsurile necesare pentru remedierea lor. Un alt scop important urmărit de procedura hotărârii-pilot este de a determina statul pârât să găsească, la nivel național, o soluție pentru numeroasele cauze individuale generate de aceeași problemă structurală, dând astfel efect principiului subsidiarității aflat la baza sistemului Convenției.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *