⬅ ÎNAPOI

Cum ne putem proteja împotriva abuzurilor pe platformele de socializare?

protectia persoanelor pe facebook

Rețelele de socializare sunt parte din viața noastră. În anul 2021, aproape 1/3 din populația globului folosește într-un mod sau altul diverse platforme de socializare. Cifra asta, care este în continuă creștere. ar trebui să îți dea de gândit cu privire la impactul pe care rețelele de socializare îl au asupra vieții noastre, precum și indispensabilitate acestor servicii din activitatea noastră de zi cu zi. 

Indiferent că ești o simplă persoană care vrea să mențină legătura cu prietenii săi, că ești un business care vrea să aibă activitate pe online ca să interacționeze cu potențialii săi clienți sau că ești o persoană publică care folosește platformele de socializare pentru a transmite mesaje către persoanele de interes, platformele de socializare reprezintă un canal de comunicare foarte important care trebuie luat în considerare.

De fapt, există afaceri care s-au construit doar pe social media. Nu există fizic și nici măcar nu au un site: vând doar prin intermediul Instagram Shops, Facebook Shops sau printr-o combinație de mai multe instrumente care conectează platformele de socializare cu zona de e-commerce.

Precedentele există, dar sunt tratate superficial

Probabil că îți este cunoscut exemplul lui Donald Trump, fostul președinte al Statelor Unite ale Americii, care a fost blocat de pe rețelele de socializare, respectiv Facebook, Linkedin și Twitter ca urmare a postărilor pe care acesta le-a făcut în mediul online în timpul campaniei electorale. La momentul respectiv Facebook a fost luată în colimator pe ideea că nu există o bază legală pentru care o platformă de socializare să poată să taie accesul unei persoane publice care candidează în cursa pentru președinție la libera sa discreție. Ca urmare a acestor probleme ridicate de către societate, Facebook a pus pe picioare deja ceea ce azi numește Consiliul de Supraveghere (în engleză, Oversight Board), format din persoane independente și care are drept scop verificarea deciziilor pe care Facebook le ia la nivel intern cu privire la suspendarea temporară sau definitivă a unor conturi.

Chiar dacă acest Consiliu de Supraveghere este, de cele mai multe ori de partea Facebook, mai există și cazuri în care anulează deciziile acestei companii. 

Nu de puține ori și cu atât mai frecvent în ultima perioadă, Facebook a făcut apel către alte platforme de socializare să adere la acest Consiliu de Supraveghere și să pună bazele unui nucleu de persoane independente care să revizuiască comportamentele utilizatorilor pe aceste platforme de socializare cu scopul de a avea o decizie cat mai arbitrară și mai obiectivă. Cu toate acestea, până în prezent o asemenea acțiune a rămas doar la nivelul de idee. 

De asemenea trebuie să recunoaștem că începând cu anul 2020, odată cu venirea pandemiei COVID-19 tot ceea ce înseamnă mediul digital s-a accelerat, iar tot mai multe persoane și-au mutat activitatea din mediul offline în mediul online. De asemenea, platformele de socializare au fost și sunt în continuare folosite pentru răspândirea de fake news, a unor mesaje propagandiste sau, în general, a unor mesaje mai mult sau mai puțin în acord cu politicile acestor rețele. Dacă ne vom uita, de exemplu la politica Facebook (disponibilă în limba română aici) pentru care decide să elimine conținutul sau să suspende temporar sau definitiv anumite conturi, o să ne dăm seama că este destul de largă vagă și ambiguă. În acest context, ne punem bineînțeles întrebarea: nu cumva asemenea platforme de socializare ar trebui într-un fel reglementate de către state prin intermediul unor autorități

Să mergem către un alt exemplu. În momentul în care apărut transportul alternativ de tip ride sharing, acesta a fost mult timp în domeniul digital și în afara legii. Pe măsură ce statele au înțeles importanța vitală a acestui serviciu și faptul că el devine o practică absolut obișnuită a cetățeanului de rând, au început să reglementeze cât mai în detaliu și acest domeniu (România a adoptat Ordonanța 49/2019 care reglementează activitățile de transport alternativ, precum cele practicate de Uber, Yango, Bolt sau Clever.). Practic, în acest caz asistăm la implementarea digitalului în viață noastră curentă. Avantajul reglementării este că oferă consumatorului și cetățeanului mijloacele de necesare de protecție pentru a se feri de potențiale abuzuri. 

Mergând într-un caz mult mai simplu, care acum ți se pare banal, probabil că acum 15 ani nu și-ar fi imaginat nimeni că va cumpăra produse de pe un site online. În prezent,  zona de e-commerce reprezintă aproximativ 30-35% din totalul cumpărăturilor făcute de persoane. Tocmai de aceea a fost nevoie de o reglementare și în acest domeniu atât la nivel statal, dar și la nivel unional (în cazul României), federal și internațional.

Având în vedere realitatea în care ne aflăm nu putem să nu ne întrebăm până la urmă care sunt mijloacele de protecție pe care un cetățean le are la îndemână pentru a ataca o decizie arbitrară de suspendare temporară sau definitivă a contului său de pe rețelele de socializare. Chiar dacă aceste rețele de socializare sunt eminamente private, întrucât statul nu are o imixtiune sau o participație la ele, nu putem să negăm că până la urmă aceste platforme fac parte din societatea informațională și ne impactează în mod incredibil activitatea noastră de zi cu zi.

Am pățit-o pe propria-mi piele

Până să intru în miezul acestui subiect, o să dau ca exemplu ce mi s-a întâmplat mie personal acum ceva timp cu Avocatoo. Am publicat un articol despre amenda pe care a primit-o Digi în Ungaria și am început să îl distribui pe rețelele de socializare inclusiv pe grupuri. Aparent, pentru că am fost primii care am dat această știre și „am deranjat” anumite persoane, am primit foarte multe Reporturi la postarea respectivă și la pagina de Facebook, ceea ce a dus la blocarea pagini într-un timp record de câteva ore.

Blocarea aceasta pe Facebook a însemnat următoarele: nu puteam distribui mesaje pe Instagram, pe WhatsApp sau pe Facebook Messenger. De asemenea nu puteam să las niciun fel de comentariu pe niciuna din aceste platforme, care sunt integrate pentru că toate aparțin de Facebook și sunt parte din ecosistem. Practic, activitatea mea era blocată.

Recunosc că în momentul acela m-am panicat pentru că mi-am văzut munca de o viață profesională dusă pe apa sâmbetei. Am avut într-adevăr norocul că la momentul respectiv solicitările pe care le primea Facebook cu privire la reporturi erau mult mai puține decât cele din 2020 și respectiv 2021. Cu ajutorul unor prieteni care aveau cont ochii de business în sensul de parteneri Facebook și al unor persoane care mai fac review-uri pentru Facebook am reușit că în mai puțin de 12 ore să deblochez pagina. Dar acesta este un caz  de fericit.

În prezent este aproape imposibil să iei legătura cu un reprezentant Facebook care să îți revizuiască suspendarea temporară sau definitivă a contului tău, indiferent de cine ești. Vorbim aici de închiderea instant a unor afaceri care nu mai există de pe o zi pe alta. Gândește-te la magazinele online care funcționează doar pe Instagram cu un număr semnificativ de urmăritori. Întreaga lor afacere este în acea platformă. Și se trezesc cu profilul suspendat definitiv.

Pe lângă domeniul de business o problemă foarte mare o reprezintă informațiile cu caracter politic și cele pe care platforma de socializare Facebook le consideră inoportune. Și spun inoportune pentru că dacă citești politica lor de utilizare măcar pe diagonală vei vedea că nu există niște criterii clar delimitate pentru ca această platformă să poată să ia o decizie în mod independent. Tocmai de aceea cazuri precum restricționarea paginii G4 Media, apoi Hotnews și mai apoi suspendarea paginii de campanie a lui Dacian Cioloș ar trebui să ridice un semn de întrebare tuturor persoanelor care au legătură cu social media.

Unde începe și unde se termină libertatea de exprimare?

În contextul în care vorbim de libertatea presei și libertatea de exprimare să ajungi să blochezi, să suspenzi sau să faci invizibile paginile personale sau profesionale ale unor persoane în mod arbitrar este de ordinul SF-ului, practic și juridic. Dacă la Donald Trump nu te-a interesat prea mult pentru că ai mers pe ideea ”bine i-a făcut”, lucrurile deja încep să escaladeze.

Ca o paralelă, mai ții minte că în timpul stării de urgență site-ul Justițiarul.ro a fost suspendat de două ori de către ANCOM? Bineînțeles, lumea a sărit în sus și până la urmă a fost repus în funcție. De ce nu se întâmplă la fel și pe social media? Ce o face mai specială?

De acord că Facebook tocmai a comunicat că vrea să aibă cat mai puține postări politice pe platformă. Iarăși suntem de acord că Facebook este o persoană privată și că nu are nicio datorie față de vreun stat, nici măcar de ordin moral dacă e s-o luăm așa. Pe de altă parte, nici servicii precum Uber, Lyft sau Glovo nu au o datorie față de stat, dar se supun unei reglementări care tot vine din partea statelor. Asta pentru că statele și-au dat seama de impactul pe care îl au aceste activități asupra vieții cetățeanului.

În ceea ce privește dreptul la libera exprimare ar trebui să ne gândim că finalmente nicio instituție privată nu se poate subroga autorității legii. Momentan singurele în măsură să decidă dacă o persoană a încălcat dreptul la libera exprimare sunt instanțele judecătorești sau, eventual, autorități abilitate în acest sens. Iar Facebook, chiar și prin Consiliul de Supraveghere, nu se poate subroga unei instanțe judecătorești.

Avocatoo.ro invitat pentru consultări la Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării

Acum două săptămâni am fost invitată de către fostul ministrul al cercetării și digitalizării, Ciprian Teleman. să discutăm despre potențialele și posibilele măsuri pe care le poate adopta România în acest context. Nu am vorbit doar de măsuri de reglementare, ci a fost pusă în discuție acea posibilitate reală de reverificare a deciziilor pe care le adoptă această platformă și, mai mult, faptul că ar trebui să existe un reprezentant sau un grup din partea Facebook și în România la care autoritățile să poată face apel atunci când au nevoie.

Imaginează-ți că mâine pagina oficială a Guvernului României este suspendată. Pagina oficială a președintelui Iohannis este suspendată. Pagina oficială a unui cântăreț cu 5 milioane de subscriberi din România este suspendată. Și nu poți face nimic împotriva acestei decizii. Sigur vei putea da în judecată Facebook la sediul din Irlanda sau din America depinde. Dar până se va soluționa acest litigiu vor trece ani și ani de zile. Ne-am luptat pentru libertatea presei și dreptul la libera exprimare care să nu fie îngrădit, acesta fiind consacrat în mod fundamental în Constituție. Nu doar în România, dar peste tot.

Tocmai de aceea odată cu suspendarea președintelui Trump de pe platforme de socializare statele au început să tragă un semnal de alarmă și să încerce să adopte la nivel național un cadru în care aceste platforme de socializare ”să joace reglementat”. Că vorbim de numirea unor reprezentanți locali care să răspundă în termen de maxim 24 de ore, de proiecte de lege care să nu permită suspendarea unor conturi fără să existe o hotărâre definitivă a unei instanțe judecătorești locale, toate acestea sunt măsuri menite să facă un prim pas spre o reglementare a acestui domeniu.

Nu poți interzice digitalul și evoluția, dar poți să îi trasezi un spațiu de joacă.

Înțelegem cu toții nevoia de interacțiune și avansul tehnologic care există în prezent și care facilitează comunicarea între noi. Nu putem să negăm importanța pe care o au platformele de socializare pentru afaceri, influenceri, politicieni și persoane publice. Acum câțiva mii de ani pentru a propaga un mesaj se foloseau amfiteatrele și forurile. În prezent, se folosesc mesajele scrise, tweet-urile și videourile. Finalmente, toate au același scop, respectiv de a transmite mesajul de la emițător către receptor. Bineînțeles toate acestea sub auspiciile libertății de exprimare. 

La întâlnirea de acum două săptămâni de la Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării tocmai asta discutam cu Ciprian Teleman: digitalul face parte din viața noastră curentă și ne impactează în moduri în care nu ne dăm seama decât dacă am sta să luăm la puricat fiecare minut al existenței noastre. Chiar, ia-ți 7 minute într-o zi și analizează cât de mult te bazezi pe tot ce înseamnă social media. În aceste condiții, este necesar să existe un pachet de reglementare care să îi permită totodată individului indiferent că vorbim de persoană fizică sau persoană juridică persoană publică sau persoană privată să își exprime gândurile, cuvintele, ideile pe aceste platforme de socializare în temeiul dreptului la libera exprimare. 

Este cert că o asemenea reglementare va fi inerentă în viitorul apropiat. Problema este că până în momentul în care se vor lua măsuri la nivel unional, cel puțin pentru a armoniza această reglementare la nivelul statelor membre, este posibil să fie prea târziu. Asta pentru că domeniul digital se transformă cu o viteză uluitoare și este greu să ținem pasul. Astăzi vorbim de dreptul la libera exprimare, mâine de cumpărături pe care le facem în mediul online și de protecția noastră în calitate de consumatori, iar poimâine de reclamele înșelătoare și de responsabilitatea pe care o au influenceri cu 7 milioane de urmăritori rețelele sociale față de persoanele care îi urmăresc.

Alte state au început să ia măsuri

Recent, președintele Braziliei, Jair Bolsonaro, a interzis temporar rețelelor de socializare să elimine conținut care le încalcă regulile. Facebook, Twitter și YouTube vor putea elimina doar conținutul care conține subiecte prezentate într-o nouă lege, inclusiv nuditate, droguri, violență sau care încalcă drepturile de autor. 

Polonia plănuiește să interzică suspendarea conturilor de către aceste platforme tech tocmai pentru că vorbim de dreptul la liberă exprimare.

Turcia a obligat companiile de socializare să numească un reprezentant local care să fie la dispoziția autorităților. La început, nu s-au conformat. Apoi au făcut-o, inclusiv Facebook, pentru că altfel li se tăia banda de internet cu 90%.

Ce facem acum?

Indiferent de culoarea politică, de convingerile pe care le ai, de ce parte a baricadei te situezi, realitatea este că mai mult de 1/3 din populația lumii folosește platformele de socializare pentru a interacționa cu alte persoane. Impactul acestor platforme este mai mare decât cel al presei deoarece permit inclusiv existența unui dialog între persoanele interesate. Tocmai de aceea decizia de a bloca temporar sau definitiv anumite conturi nu ar trebui să aparțină exclusiv platformei de socializare și ar trebui gândit un mecanism care să implice totodată și un alt factor extern, indiferent că vorbim de autorități create special în acest scop sau instanțele de judecată existenta la nivel național.

Mi-aș dori ca ceea ce a început fostul ministru Ciprian Teleman să fie continuat, indiferent de apartenența politică, deoarece este un prim pas spre reglementarea unui serviciu care ajunge să fie esențial prin impactul pe care îl are asupra noastră. În paralel, a fost lansată în dezbatere publică și Carta Drepturilor Digitale, ce are drept scop stabilirea unor drepturi și, corelativ, a unei protecții a cetățenilor în mediul digital (poți vedea discuția de la lansare unde am participat aici). Fiind pasionată de domeniul digital, îmi ofer în continuare disponibilitatea pentru a identifica acele mecanisme ce pot proteja cetățenii de eventuale abuzuri.    

Până data viitoare … dacă nu poți auzi un sunet, el există? Dacă nu poți citi o informație, ea există?


Sunt pasionată de tehnologie, social media și digital. Mă poți contact oricând pe e-mail, LinkedIn, Instagram și Facebook.

    Lasă un răspuns

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

    Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.