⬅ ÎNAPOI

Fake news în perioada COVID-19

Fake news în perioada COVID-19

M-am trezit, am băut cafeaua, am stat cu ai mei la o vorbă și deschid telefonul. Să ia foc și altceva nimic. Primisem vreo patru mesaje în care eram anunțată că “dacă nu beau apă fiartă, fac COVID-19”, “dacă iau Ibuprofen, mor în următoarele 3 minute pentru că se amplifica puterea virusului”, altul în care se explică la secundă planul malefic al Chinei și ultimul de la vreo cunoștință, care îmi spune realitatea din spitale despre care “nu vorbesc ăștia la televizor”. 

Ne-am pierdut într-un tărâm straniu al aprecierilor, comentariilor și distribuirilor masive legate de „antidotul pe care l-au inventat rușii pentru că vor să ne omoare” sau de scenariul SF al Chinei, care vrea să devină următorul Thanos al acestei lumi. Nu este niciun dubiu referitor la faptul că, fiecare cunoaște vreo „persoană importantă” care transferă date „secrete”, pe care le considerăm adevărate.

Vorba aceea, am întrebat 100 de români și fiecare avea un document intitulat ”Ordonanța X final.final.final.final.final”. Aparent, în funcție de sursa de proveniență, se mărea și numărul de finaluri.

Decisiv, în tot acest timp, este să nu ne pierdem cu firea în fața unor știri “auzite din cabinetul doctorului” sau “interpretate de X-ulescu care îl cunoaște pe marele șef al S.R.I.”. Multe dintre știrile care circulă zilele astea, prin intermediul platformelor de socializare, conțin un mix de informație, dar nu orice mix, ci unul care să te facă să diferențiezi cu greu, ceea ce este adevărat, de ceea ce este fals. 

Pe cât de ireal ar părea, confuzia poate fi produsă chiar și de persoanele apropiate. Parcă peste noapte toți prietenii de pe Facebook, în frunte cu membrii familiei, s-au transformat în cadre medicale sau membrii ai Serviciilor Secrete care dețin ultimele dezvăluiri cu privire la COVID-19. 

Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății, spunea în Februarie că “nu ne luptăm cu o epidemie, ci cu o infodemie.” O “epidemie de informații” care se manifestă la nivel global, care a provocat mai multă distanțare socială decât era nevoie, care ne-a convins că mediul în care trăim este o întreagă teorie a conspirației. Dacă până și iubitul consideră că e mai bine să nu vă mai vedeți pentru trei luni, atunci nu-i de joacă.

În Polonia, de exemplu, a circulat un mesaj prin care oamenii erau avertizați că toate rutele către Varșovia vor fi închise și că președintele îi va obliga pe oameni să stea închiși în casă timp de trei săptămâni. În Franța, o femeie a trimis un mesaj vocal în care spunea că are un unchi “foarte, foarte, foarte sus la Minister” și i-a spus ei că “toată țara va fi în curând în carantină”. Iar în Portugalia, cineva știa sigur că televiziunea nu spune adevărul și că în realitate erau mai mulți oameni confirmați având virusul. 

După ce că ne era nouă greu să găsim o informație corectă, fără haosul de acum, mai pune și că e pandemie globală. Companiile mari de Hi-Tech și instituțiile guvernamentale au creat campanii speciale pentru a lupta împotriva dezinformării, dar ce putere să mai ai în fața unor comunități online cu milioane de oameni care “au prins grai”?!

Ce măsuri au luat platformele de social media?

Pe această cale, multe dintre platformele de socializare încearcă să combată răspândirea acestor mesaje false prin impunerea unor restricții majore. Cei de la Twitter au declarat că vor șterge orice mesaj care oferă informație falsă, neconfirmată, care poate stârni reacția oamenilor. De asemenea, multe conturi pretind a fi canale oficiale. De exemplu, cei de la BBC News s-au confruntat cu situația în care a existat un cont cu denumire asemănătoare precum cel oficial, care oferea informații false cu privire la COVID-19.

Nici cei de la Facebook nu stau degeaba, mai cu seamă amicul Mark Zuckerberg. Au avut ei niște mici defecțiuni de software, dar na, se întâmplă și la case mai mari. Decizia pe care au luat-o a fost de a schimba algoritmul din news feed pentru a reduce riscul de răspândire a informației greșite. Primele informații, pe care utilizatorii le vor vedea în momentul deschiderii aplicației, vor fi cele verificate de organizații precum Organizația Mondială a Sănătății.

Cu toate astea, nu același lucru se poate spune despre WhatsApp. La nivel de sistem, aplicația este codificată astfel încât să ni se asigure intimitatea, fapt pentru care nu se poate face o selecție a informației pe care o primim. Mai pe românește, ne protejează, dar nu ne protejează. Claire Wardle, cercetător al Universității Harvard, vorbește despre rolul aplicației Whatsapp în diseminarea informației false “Toată situația se manifestă emoțional. Oamenii folosesc în perioada aceasta WhatsApp pentru că au multe de spus și vor să vorbească direct cu prietenii și familia.”.

Instagram, pe de altă parte, nu ne oferă un sistem pe care să ne putem baza. Postările pe care le raportăm încă pot apărea pe profilul utilizatorului, chiar dacă au fost eliminate din conținutul evidențiat în secțiunile Explore și Discover. Așa că fetelor, data viitoare când vreți să îi faceți viața amară, să știți că de pe Instagram nu îl puteți face să dispară. 

La nivel politic, fiecare țară a avut câte o conferință de o oră pe modelul Raed Arafat și Ion Marcel Vela, la care oamenii se uitau mai mult la domnul care vorbea prin semne decât la ceea ce se spunea. Pentru cei care nu știu, Bogdan Anicescu este interpret mimico-gestual și ”traduce” pentru cei cu deficiențe de auz conferințele de presă de la Palatul Victoria în această perioadă. 

Și ca o chestie foarte interesantă, care să ne mai încânte sufletul, Bogdan a făcut parte dintr-un proiect frumos cu cei de la Mastercard prin care au lansat prima școală de interpretare mimico-gestuală a muzicii din România.

În Irlanda, Prim-ministrul Leo Varadkar le-a transmis oamenilor printr-un mesaj pe Twitter, să se oprească din a “transmite informații neverificate prin intermediul grupurilor de WhatsApp. Mesajele acestea declanșează panica și confuzia în oameni, provocând adevărate pericole.”

Nici Vicepreședintele Consiliului European, Vera Jourova, nu a stat deoparte. Date fiind eforturile sale în procesul de combatere al știrilor false, aceasta i-a asigurat pe oameni că “dacă bei înălbitor, nu dispare virusul”, vorbind despre pericolul la care suntem expuși în această perioadă. Double-check your info, mate!    

Cum e situația în România?

Lucrurile nu sunt roz nici la noi în țară. Ministerul de Interne a închis site-ul stiridemoment.ro pentru că “publica informații false referitoare la închiderea multor centre comerciale și la un plan secret al Guvernului pentru a aduce românii din afară, înapoi în România”. 

Spre exemplu, pe 11 martie, până să fie instaurată starea de urgență, circulau multe zvonuri că Bucureștiul se va închide, inclusiv ”informații pe surse venite de prin Primărie”, ceea ce a dus la autosesizarea Inspectoratului General de Poliție cu privire la infracțiunea de comunicare de informații false.

Nu mai spunem că atunci când te duci să faci cumpărături, dacă stai un pic și ești atent la ce vorbesc persoanele din jurul tău, vei observa că se vor închide benzinăriile, vor scoate tancurile pe stradă, te vor bloca în case și vei primi mâncare cu rația, pentru că fiecare om știe asta din surse.

Ca o consecință, pe 17 Martie Guvernul a lansat platformă știrioficiale.ro, care adună toate informațiile oficiale de la autorități, cu privire la evoluția pandemiei în România. Platforma a fost lansată pentru a combate dezinformarea și pseudo-știrile legate de situația virusului în țara noastră.

Ce riscăm?

Păi dacă continuăm să luăm de bun tot ce zice coana Vasilica, să spunem în stânga și în dreapta că “tot orașul se va închide” și că “armata va sta cu arma la tâmpla noastră”, conform Codului Penal, primim între 1-5 ani închisoare pentru “comunicarea de informații false”. În Timișoara, Călin Dobra, președintele Consiliului Județean Timiș, i-a îndemnat pe oameni să citească cu atenție știrile oficiale cu mesajul “Stop știrilor false | Timișoara nu se închide”. Probabil nu aveți chef să mai scrieți încă o declarație în care să spuneți “mă duc la pâine” sau “m-a chemat amanta”, dar domnul polițist va fi fericit să completeze încă o amendă pentru nerespectarea prevederilor din Ordonanța Militară nr. 3.

“Pă” domiciliu toată lumea, cum ar spune doamna Dana Budeanu, pentru că ei sunt în fiecare zi M.A.I. aproape de noi.

De ce ne agățăm de fake news?

Păi ce să facem, boss, când teroarea, anxietatea, panica și incertitudinea a pus stăpânire pe noi și pe mințile noastre? Căutăm orice frântură de informație și o preluăm ca atare. Nu, nu e vorba doar de certitudinea că mama încă are cu ce să facă mâncare bună sau că bunica e pregătită cu câțiva cozonaci, noi vrem să știm dacă mama Omida a descoperit leacul împotriva virusului și dacă cei de la Kaufland și-au făcut program non-stop. 

Pe scurt, ne este mai ușor să acceptăm o informație “mură-n gură”, falsă de cele mai multe ori, decât să petrecem cinci minute pe site-ul de știri oficiale. 

În momente de criză, ajungem să negăm realitatea pentru că ni se pare de neconceput ideea că ceva rău se poate întâmpla. “Eu?! Să mă contaminez?! Suntem în 2020, au fost deja descoperite toate “boalele”.” în viața de zi cu zi trăim în certitudine “Să mă aștepți. La ora 8 ajung acasă.””Mă duc la spital și doctorul mă va ajuta.” Da, doctorul te va ajuta, dacă are tratamentul. Da, vei ajunge acasă, dar poate te va ține șeful până la 9 la muncă. Este absolut normal să considerăm partea plină a paharului, pentru că altfel am trăi înconjurați de frică, dar nu tot timpul vom avea certitudinea că lucrurile se vor întâmpla așa cum vrem noi. 

Fake news-ul nu este despre dezinformare, ci mai degrabă se referă la “fenomenul puternic influențat de platformele sociale, care au invadat spațiile publice, dar și personale”. Tot ceea ce citim sunt simple jocuri de culise, care depind de motoare de căutare, de algoritmi, de politici de confidențialitate, de tot ceea ce oferim internetului „pe gratis”.

Există o lipsă de etică înrădăcinată în multe dintre instituțiile publice, fapt pentru care ne este sporită neîncrederea în sursele oficiale și tindem să ne instalăm în spațiul digital comunicând cu cei ale căror păreri le împărtășim. Adică, “de ce să îl ascult pe domnul Președinte Iohannis că oricum nu a făcut nimic pentru țara asta?!” sau “Sunteți toți o apă și un pământ!”.

Cum ne apărăm de fake news?

În primul rând, ne transformăm pentru zece minute în Raymond Reddington (aviz celor care urmăresc The Blacklist) și realizăm dosarul  persoanei care transmite știrea. De la numărul de la pantofi, până la ce a făcut aseară de mâncare. Un al doilea pas este să fim vigilenți și să nu lăsăm orice informație să ne afecteze. Aici vine momentul când zicem: “Să vă dea Dumnezeu sănătate și măicuța cu el, domnilor profesori, pentru că ne-ați învățat să căutăm studii și articole relevante!”. Nu în ultimul rând, să nu uităm că Vulpița și Viorel au Facebook și Instagram și nu îi împiedică nimeni să se exprime așa cum vor pe rețelele sociale. Așadar, comportamentul impulsiv nu este o soluție, atunci când nu împărtășim aceleași opinii. Step back and breathe

Incertitudinea ar trebui să fie prietena noastră cea mai bună în perioada aceasta. Let’s put it this way. Virusul a fost descoperit și declarat în decembrie 2019, iar asta înseamnă foarte puțin timp pentru cercetători să vină cu statistici, progres și un posibil tratament. Sunt încă destule informații pe care noi nu le înțelegem privind puterea pe care o are COVID-19. Știința este un proces care necesită timp și de obicei studiile nu sunt de acord cu gura lumii. Așadar, să nu mai luăm în considerare ce spune Domnul Nimeni referitor la dovezile științifice. Păi unde le-ai văzut, nene? Cine ți le-a dat? De unde vine informația? A zis-o cumva vreun Institut de Cercetare? Ești oare afiliat unei organizații care îți impune transmiterea acestei informații?

Poți să fii tu tatăl marilor descoperiri din sfera nimicului, căci asta nu te face îndeajuns de bun să poți aduce comentarii într-un domeniu care te poate depăși din punct de vedere informațional, dar și experimental. 

Pe sistemul “bun, bun, dar noi cu cine votăm?”, în cazul nostru întrebăm: bun, bun, dar noi pe cine ascultăm? 

Sfatul nostru este să consultați mai des site-ul de știri oficiale al Ministerului. Oricâte dubii ar exista cu privire la instituții, știrile pe care le transmit ei sunt strict referitoare la virus. La fel de important este și site-ul oficial al Organizației Mondiale de Sănătate, care distribuie statistici referitoare la situația globală.

Iar între noi fie vorba, măcar cu asta să rămânem, că oricum se modifică și comunicatele de presă pe la instituții de pe o zi pe altă. La fel ca și Ordonanțele Militare.

Cu ce plecăm astăzi de aici?

Ai crede că s-a spus destul, dar mai bine ne repetăm: Nu vă speriați de apă, săpun și dezinfectant! Glumă, glumă, dar situația depinde în cea mai mare măsură de noi, iar simplele aluzii “dacă nu m-a omorât soacră mea până acum, nu mă omoară nici virusul.” sau “au murit doar bătrâni, așadar pe mine nu mă afectează.”,  demonstrează doar cât de nepăsători suntem față de situație. 

Nu este necesar să fim purtători ai virusului, ci doar mesageri. Înțeleg că avem poftă de grătar, dar nu trebuie să chemăm toți vecinii să ne fie alături. Înțeleg și că s-a terminat laptele, dar nu trebuie să luăm șapte sticle. Marile lanțuri de magazine sunt deschise, iar magazinul de la colțul blocului este la cinci pași distanță. 

Este ușor să devii victimă a știrilor false, important este să te gândești de două ori înainte de a da sfară în țară. Urmărește publicațiile oficiale și asigură-te că atât familia, cât și prietenii se informează din aceste locuri. In rest, ar trebui să stai departe de teoriile conspirației și să aștepți doar să se termine tot acest proces.

Când un singur câine se apucă să latre la o umbră, zece mii de câini fac din ea o realitate.”, așa zic chinezii.

Stay safe! Stay home!

    Lasă un răspuns

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

    *

    code