Ne dă CNA clipurile de pe Youtube jos? Trebuie să îți iei licență pentru Youtube?
52 minute • Ana-Maria Udriste • 22 octombrie 2021
Proiectul de lege care urmează să fie adoptat în următoarea perioadă a ridicat mari semne de întrebare cu privire la cenzura pe care ar putea să o practice CNA cu privire la platformele de partajare conținut video.
Vom mai putea posta pe Youtube videoclipuri? Trebuie să ne autorizăm? Ce reguli trebuie să respectăm? Care sunt sancțiunile pe care le putem primi?
Am vorbit cu Tiberiu Protopopescu despre ”cenzura” CNA-ului, ca să ne lămurim exact unde ne situăm.
Transcriptul episodului
00:00:03
Ana-Maria Udriște: Salutare tuturor și bine v-am regăsit la un nou episod din Podcast Pe Legale. Vă promit că episodul de astăzi va fi extrem de interesant, ca și toate celelalte de altfel, iar invitatul nostru este cu totul și cu totul special. Respectiv, îl avem alături de noi pe Tiberiu Protopopescu, consilier în proprietate industrială, avocat specializat în dreptul de proprietate intelectuală și nu numai, că este și artist pe lângă și unul chiar foarte bun și puteți vedea lucrările la Mecena.Art, dacă cumva vă interesează, de ce nu. Vom vorbi astăzi despre o chestie care a făcut destul de multă vâlvă acum două săptămâni, când a apărut încă o dată în presă. Respectiv, autorizațiile pe care ar trebui să le ia sau nu YouTube din partea CNA, sau altfel spus, dacă vom asista în următoarea perioadă la o cenzură a platformelor de partajare de conținut video din partea CNA-ului. Și pentru că avem nevoie de ajutor de specialitate ca să ne lămurim exact ce înseamnă acest proiect de lege, dacă va fi implementat, cum va fi implementat și bineînțeles, care sunt implicațiile acestuia, l-am invitat alături de noi pe Tiberiu Protopopescu ca să facă un pic de lumină în această negură completă a audiovizualului. Dar până să intrăm în pâine, Tiberiu, spune-le și ascultătorilor noștri câteva cuvinte despre tine. În afară de faptul că am făcut împreună seria “#banidinidei de pe YouTube“, unde explicăm drepturile de proprietate intelectuală și că bineînțeles, mai avem niște proiecte împreună pe care o să le dezvăluim la momentul oportun.
00:01:48
Tiberiu Protopopescu: Salutare, Ana! Mulțumesc foarte mult pentru această introducere generoasă. Așa cum spuneai și tu, eu sunt avocat pe proprietate intelectuală și consilier în proprietate industrială, specializat pe mărci și indicații geografice. Și mai nou, Trezorier al Camerei Naționale a Consilierilor în Proprietate Industrială din România. Iar pe lângă asta, într-adevăr mă ocup și de artă, că până la urmă se pare că pandemia a scos fie ce e mai bun, fie ce e mai rău din om.
00:02:26
Ana-Maria Udriște: Acum depinde, știi cum este, gusturile la artă nu se discută. Poate să fie foarte bună pentru cineva, foarte proastă pentru altcineva.
00:02:33
Tiberiu Protopopescu: Exact, beauty is in the eye of the beholder până la urmă. Eu sunt și partener fondator la Protopopescu & Partners. O agenție butic pe proprietate intelectuală și încercăm să ajutăm cât mai mult startup-urile din zona tech din România și nu numai. Pentru că de multe ori oamenii și antreprenorii nu știu că au drepturi de proprietate intelectuală pe care ar trebui să le protejeze și de multe ori ajung să fie prea târziu și se trezesc fie în fața unei notificări de încetare sau în fața unui litigiu. Dar astăzi, așa cum spuneai și tu, o să discutăm despre o problemă care a ridicat foarte multe sprâncene, inclusiv pe ale mele. Un subiect foarte sensibil.
00:03:34
Ana-Maria Udriște: Recunosc că în momentul în care am primit și eu știrea, că ne uităm și monitorizăm constant proiectele legislative care apar în mediul online, mai ales cele care au implicații în tehnologie și social media, mi-am dat și eu un pic ochii peste cap. Știu că și când am fost spre exemplu la fostul ministru Ciprian Teleman, vorbeam la un moment dat despre ceea ce înseamnă să găsim o metodă prin care să avem niște reprezentanți ai platformelor digitale în România, astfel încât eu, în calitate de consumator, să am un punct, un ghișeu virtual, dacă vrei să-i spunem așa, unde să mă adresez dacă am o problemă cu respectivul conținut. Însă, știrile au fost la modul de ultra mega bombă. “Salut, începând de mâine, YouTube nu va mai putea activa în România decât cu autorizație CNA sau cu licență.” Depinde fiecare cum a vrut să interpreteze. Bineînțeles că în momentul ăsta vorbim de creatori de conținut, vorbim de oameni care fac live streaming, vorbim totodată de televiziuni, care până la urmă își publică emisiunile la câteva zile pe platforme de partajare de content video. Vorbim de artiști care aleg să pună videoclipurile acolo, de copyright infringement mai departe, de modelare de conținut și lumea a rămas “Ok, bun. Ce facem noi de mâine cu toate astea?” După cum știu, noi oricum trebuia să transpunem această directivă în dreptul nostru național de o perioadă de timp. Am avut și o procedură de infringement pe chestia asta. Pentru ascultătorii noștri, directivele de la nivelul Uniunii Europene nu sunt acte care produc efecte directe și imediate în dreptul intern, cum sunt regulamentele. Ci, ca să producă efecte, ele trebuie să fie transpuse printr-o lege. Folosim “lege” în sens larg, pentru că ne putem referi la lege ca act al Parlamentului, ordonanță de urgență, o hotărâre de guvern sau orice alt act normativ prin care se va transpune directiva în dreptul nostru intern ca această directivă să poată să producă efecte. Prin urmare, noi am avut o procedură de infringement exact pe directiva asta și practic, trebuie să facem demersurile cât mai urgente, ca să spun așa, astfel încât să o implementăm în dreptul nostru intern. Problema este că dacă dai un simplu search pe Google “Youtube CNA autorizație” sau “YouTube CNA”, vei vedea articole din 2020 martie, aprilie, octombrie, sau chiar din 2021 din martie, unde practic vorbim la un moment dat de autorizații, de una, de alta. Persoanele au intrat acum în fibrilație pentru că nu am înțeles exact care este domeniul. Așadar Tiberiu, ne poți lămuri un pic care este scopul acestei legi și de ce există până la urmă?
00:06:39
Tiberiu Protopopescu: Da, în primul rând trebuie punctat foarte clar. Este vorba despre Directiva 1808 din 2018 și teoretic… De fapt, nu teoretic, ci practic, toate statele membre UE trebuiau să implementeze această directivă până cel târziu pe 19 septembrie 2020. Din păcate, România, ca foarte multe alte state membre UE, s-au aflat sub procedura de infringement tocmai pentru că nu au implementat directiva la nivel național, potrivit legislațiilor. În ceea ce privește ce s-a întâmplat la noi, au fost mai multe proiecte de-a lungul timpului. Înainte să fie proiectul de care vorbim chiar astăzi, a mai fost un proiect sub guvernarea fostului premier Cîțu, din 2020, dar acesta a fost respins. Actualmente, proiectul de lege este menit să modifice Legea 504 din 2002, care reglementează audiovizualul. Acest proiect de lege are scopul de a proteja atât publicul larg, cât și minorii împotriva instigării la ură, instigării la violență și împotriva terorismului. În ceea ce privește eventualele autorizații pentru platformele de social media pentru partajare video, dacă ne uităm pe actualul proiect de lege, vom observa că lucrurile de fapt nu stau chiar așa. Ce vreau să spun prin asta: Nu este nevoie, sub proiectul actual, de o autorizare prealabilă pentru a partaja conținut video pe internet. Fie că este pe YouTube, fie că este pe Tik Tok, fie că e pe Facebook TV. Singura excepție de la acest lucru este dacă prin acea platformă online se dorește să se retransmită fie conținut de radiodifuziune, fie conținut de televiziune. Iar acolo este necesară o licență prealabilă între platformă și acel distribuitor.
00:09:10
Ana-Maria Udriște: Adică practic, după cum am văzut și eu, avem destul de multe televiziuni, chiar și în România, care fie în aceeași zi, fie la o perioadă de câteva zile după, publică emisiunile lor pe YouTube. Acum, dacă mă întrebi pe mine așa dinafară, mi s-ar părea oarecum normal, pentru că tu până la urmă funcționezi ca o televiziune. Având în vedere că pe posturile tv, ca să poți să dai emisiunea respectivă, ai nevoie de licență. Corelativ, licența aceea ar trebui să ți se aplice și când vrei să dai pe alte platforme de partajare de content video, pentru că până la urmă, scopul tău este de a avea o televiziune și tocmai pentru asta te-ai licențiat.
00:10:00
Tiberiu Protopopescu: Exact. Întocmai, întocmai.
00:10:04
Ana-Maria Udriște: Dar ce înțelegem noi prin platforme care partajează conținut video? Ok, YouTube este una, platformele de streaming online cum este Twitch, spre exemplu, sunt altceva, dar intră aici spre exemplu și platformele precum este Tik Tok, că până la urmă și Tik Tok este o platformă de conținut video.
00:10:26
Tiberiu Protopopescu: Absolut, absolut. Conform legii, de fapt proiectului de lege, mai bine spus, grosso modo, cam tot ceea ce știm noi despre social media care are element de susținere material video, fie în mișcare, fie static, intră sub incidența acestui proiect de lege. Asta înseamnă inclusiv Twitter. Înseamnă inclusiv Facebook TV, Instagram reels și așa mai departe.
00:11:03
Ana-Maria Udriște: Scuză-mă că te întrerup un pic. Ai spus la un moment dat de conținut video static sau dinamic. Static să înțeleg că înseamnă în momentul în care avem postări video ca atare și dinamic când avem live streaming, pe exemplu?
00:11:19
Tiberiu Protopopescu: Nu, se poate referi inclusiv la poze și să ajungem acolo imediat. Despre ce este vorba la poze, respectiv de comun ceea ce numesc ei comunicarea comercială. Da și acolo poate fi vorba despre imagini cu sau fără sunet, care sunt destinate să promoveze bunuri, servicii sau imaginea unei persoane fizice sau juridice.
00:11:48
Ana-Maria Udriște: Și ai atins o coardă foarte sensibilă. În momentul în care se va aproba și adopta acest proiect de lege, apropo de comunicări comerciale. Asta înseamnă că eu, pe toate platformele de conținut video, ar trebui să respect exact aceleași reguli pe care le respectă televiziunile cu privire la publicitate comercială? Inclusiv pe cele de plasare de produse, afirmațiile pe care le fac și domeniile în care îmi pot permite să fac publicitate?
00:12:25
Tiberiu Protopopescu: Da, absolut, absolut. Și lucrurile merg atât de departe, încât dacă se sesizează CNA-ul, el poate mai departe să facă la rândul său o sesizare către Consiliul Concurenței, dacă acesta consideră că sunt încălcate elemente privind concurența loială, respectiv neloială.
00:12:50
Ana-Maria Udriște: Păi bun și ce facem cu toții influencerii care fac conținut video? Pentru că dacă este să fim noi sinceri până la capăt, din cum mi-ai spus tu mie, conținutul video e inclusiv cel pe care îl regăsim pe stories. Știu ,uite, când am făcut Ghidul de bune practici în influencer marketing, eu am bătut foarte mult monedă, alături de colegii mei de cod, în care am spus că inclusiv tot ce înseamnă pe stories, pe postări și așa mai departe, trebuie să fie supus unor reglementări de publicitate comercială pe codul RAC, astfel încât consumatorii să știe în mod clar că avem o comunicare comercială. Dar în momentul ăsta, ar însemna că orice fel de story, orice fel de postare care să aibă un conținut video sau chiar un conținut static, ar trebui să fie supusă unor rigori mult mai puternice și mult mai restrictive pentru că, spre deosebire de the almighty internet, cum ar fi Facebook, Instagram și alte platforme, regulile CNA-ului pentru publicitate comercială sunt destul de restrânse și restrictive.
00:14:07
Tiberiu Protopopescu: Da, absolut și acesta, din nou, trebuie să sublinieze foarte multe lucruri. Potrivit actualului proiect, care, în momentul de față a trecut de Guvern și acuma urmează să hotărască Parlamentul dacă va fi adoptat sau nu.
00:14:25
Ana-Maria Udriște: Și Parlamentul poate să facă alte amendamente astfel încât să mai modifice și prin comisii și prin toate cele. Da, de acord.
00:14:32
Tiberiu Protopopescu: Absolut. Dar, conform actualului proiect de modificare al Legii 504/2002, în principiu, dacă există un element comercial regăsit în acel conținut video, trebuie să vină cu un avertisment că urmează să fie plasate elemente comerciale. De asemenea, este reglementat și ceea ce înseamnă reclama mascată aici, care este interzisă. Scopul final fiind acela de a proteja minorii în primul rând și în al doilea rând, publicul larg. Minorii în primul rând, pentru că este prevăzut și aici, să nu fie tentați a-și pune părinții sau tutorii ori persoane care au grijă de ei sub presiunea de a cumpăra anumite bunuri sau anumite servicii pe care ei le-au văzut pe aceste platforme de partajare video.
00:15:39
Ana-Maria Udriște: Da, pentru că știu că este o acțiune atât la nivelul Uniunii Europene, dar chiar și o acțiune la nivel mondial. Bineînțeles, fiecare putere, ca să-i spunem așa, de la nivel internațional, a început să adopte reglementări specifice. Dacă ne uităm spre exemplu în China, în China protecția față de minori s-a dus foarte mult, inclusiv la modul în care minorii au voie doar câteva ore pe internet, mai ales în aplicațiile de gaming. Nu mai poți să mai faci educație pe internet, adică în mediul online, decât dacă este gratis și nu urmărești să faci un profit și până la urmă, există întotdeauna o luptă a acestor platforme ca să protejeze consumatorii, mai ales consumatorii minori, pentru că ei sunt cei mai vulnerabili. Atât din punct de vedere al comunicărilor comerciale, pentru că după aia se duc la mama “mama ia-mi și mie te rog frumos ce am văzut acolo”, dar mai ales din punct de vedere al conținutului pe care îl regăsim pe aceste platforme. În momentul în care… în momentul de față, nu ai un set de reglementări care să-ți zică la un moment dat care sunt limitele în care poți să joci, ne putem gândi că minorul este expus la foarte multe fenomene care nu ar trebui să aibă loc, mai ales dacă vorbim de streaming. De acord, avem moderare de content, dar până la urmă ce se întâmplă live, rămâne live. Dacă e să ne uităm un pic în ograda noastră, pe teritoriul României, avem celebrul caz cu Alexandru Bălan, sau cum e cunoscut în mediul online “Colo”, care la un moment dat, în urma unei anchete penale pentru instigare la anumite comportamente, a primit trei luni interdicție de a posta orice fel de conținut pe social media. Iar dacă mergem pe Tik Tok, avem cel mai recent caz al lui Alexandru Cumpănașu, care iarăși a fost luat în vizor de către organele penale pentru postările pe care le făcea pe aceste platforme. Și acum întrebarea mea vine iarăși către tine. Mi-ai spus la un moment dat de comunicări comerciale. Pe de altă parte, ce facem cu mesajele și textele care există în conținutul video și mai ales în streaming-ul online. Bun. Fiecare platformă de partajare de content, indiferent că vorbim de Instagram, de Tik Tok, de YouTube sau de Twitch, și-a implementat în ultima perioadă un sistem de moderare de conținut. Că vorbim de moderatori pe care îi poți lua, care să te ajute în momentul în care ai un stream live. Că vorbim de cuvinte pe care le poți bloca, că vorbim de bot. Spre exemplu, uite, YouTube îți dă nativ funcția de a avea 60 de secunde delay, ca să poți să ștergi conținutul pe care îl publică utilizatorii tăi. Și discuția pe care vreau să o avem în următoarele minute e la modul următor: Cine răspunde până la urmă pentru conținutul pe care îl avem odată pe stream-urile live și 2, Cine răspunde pentru comentariile utilizatorilor, care se întâmplă și într-un stream online și într-un nestream online, adică într-un video.
00:19:03
Tiberiu Protopopescu: Am înțeles. Ok, lucrurile stau în felul următor. Până la urmă, răspunderea, potrivit proiectului de lege, revine platformei în sine, urmând ca platforma la rândul ei să aibă o acțiune înapoi către utilizatorul care a upload-at acel conținut. Da? Pentru ascultătorii noștri care au cunoștințe de drept, practic ar fi răspunderea pentru prepus, într-un fel.
00:19:39
Ana-Maria Udriște: Și după aia te duci cu acțiune mai departe în regres.
00:19:43
Tiberiu Protopopescu: Exact, exact, bun. Problema aici e în primul rând, în ceea ce privește comentariile. Sunt două variante. 1. Fie se autosesizeaza CNA-ul și atunci solicită platformei să cenzureze sau să scoată o anumită parte din acel conținut sau pe de-a-ntregul. 2. Ceea ce propune, în primul rând, acest proiect de lege, este ca toate platformele de social media cu opțiunea de video sharing este să aibă un sistem de reporting. Mai exact. Dacă unul dintre utilizatori găsește conținut pe care îl consideră că instigă la ură, instigă la violență, este ofensator religios sau politic, și o să ajungem și acolo imediat, sau instigă la terorism, ori este un risc pentru sănătate, sau securitate publică, atunci o să dea click pe report, spune motivul respectiv, iar potrivit legii, persoana care a făcut request de report, să aibă un status update. Respectiv, să i se spună “Domne, uite, acuma cererea pe care tu ai făcut-o vis-a-vis de acel video este pendinte și noi urmează să o soluționăm în câteva zile”, oricare ar fi ele.
00:21:18
Ana-Maria Udriște: Bun, și cu ce diferă asta față de ceea ce avem acum în prezent, pentru că până la urmă eu acuma pot să dau report oricărui material pe care îl găsesc fie pe YouTube, fie pe Tik Tok și, bineînțeles, cineva la un moment dat, se va uita. A, că de cele mai multe ori primesc un răspuns înapoi că acel material nu încalcă nici măcar standardele comunității, de acord. Da, până la urmă toate au implementat un sistem de report.
00:21:46
Tiberiu Protopopescu: Da și nu numai atâta, au implementat și un sistem de restricționare bazat pe vârstă, respectiv bazat pe tipul de utilizator. Pentru că tu, ca părinte, pe unele platforme de partajare video, poți să alegi la ce conținut să nu aibă acces copilul tău. Asta e unu. Dar o chestie mult mai interesantă pe care aș vrea să o aduc atenției, că tot spuneam de moderat conținut. Facebook-ul are aproximativ 30.000 de moderatori. YouTube-ul are aproape 10.000 moderatori. CNA are 35 de inspectori.
00:22:39
Ana-Maria Udriște: De acord, dar cred că din punctul meu de vedere, scuză-mă că te întrerup. Cred că, din punctul meu de vedere, nu se pune problema neapărat de numărul de inspectori pe care l-ar avea fiecare autoritate în parte, ci cred că de posibilitatea reală pe care o are un consumator de a primi cu adevărat o analiză asupra raportării pe care o face, de fapt sesizării pe care o face și să știe la un moment dat că dacă platforma respectivă nu-i răspunde sau nu e mulțumit de răspunsul ăla, că ar putea să se îndrepte către o autoritate. Adică, dacă eu, spre exemplu, în calitate de consumator, văd că am dat report și Youtube nu a dat jos acel video. Pentru că, na, o parte din moderare de conținut de către YouTube se face cu ajutorul algoritmilor, iar eu nu sunt mulțumit să știu că mai pot să mă adresez și unei alte autorități, care n-are legătură cu platforma respectivă, este independentă și ar putea să intre un pic, să zicem așa, manual pe chestia aia.
00:23:44
Tiberiu Protopopescu: Da, de acord. Chiar pe chestia asta, exact pe ceea ce spuneai tu vreau să atrag atenția asupra unui caz destul de faimos. Ceea ce s-a întâmplat în 2015 cu Alison Parker în Statele Unite. Pe scurt, Alison Parker era un reporter pentru un post TV local, din Statele Unite și în timpul reportajului live, un fost coleg care suferea de boli mentale, folosind un GoPro lipit de el, s-a dus, a împușcat cameramanul, a rănit cameramanul și după aia a urmărit-o pe Alison Parker și în cele din urmă a omorât-o. A filmat toată chestia respectivă și foarte repede a uploadat-o pe Internet, mai exact pe Facebook. Din 2015 până în prezent, deci șase ani mai târziu, filmulețul respectiv încă nu a fost dat jos de pe Facebook, poate fi accesat și astăzi. Da, foarte interesant cazul. Părinții doamnei Alison Parker, sau domnișoarei Alison Parker, îndoliați, au tot încercat să dea report și să dea jos filmulețul respectiv, dar degeaba. La un moment dat chiar o echipă de voluntari li s-au alăturat și au încercat să dea report peste tot, dar uite. Șase ani mai târziu, încă nu au reușit să se scape de acest material video, care este extraordinar de violent. Adică arată în mod clar moartea unei persoane. Acesta este un caz, dar eu aș vrea să îți atrag atenția asupra unei alte probleme. Evident, asta este o chestie in extremis, marginală. Cel mai des, ceea ce se întâmplă pe platformele de social media cu video sharing, este pentru un motiv sau altul, pentru că o persoană se simte ofensată, în mod întemeiat sau nu. Nu noi decidem. Vor da report. De multe ori, cum este cazul pentru YouTube, dacă se dă report, mai ales pe motive de proprietate intelectuală, imediat acel clip este suspendat. Suspendat până când el va fi revizuit fie de către bot, fie ulterior de către o comisie. Dar ce se întâmplă dacă persoana respectivă nu este mulțumită și se îndreaptă către CNA? Gândește-te că, la un moment dat, CNA-ul o să aibă un back log extraordinar de mare de content video, pe care trebuie să îl revizuiască, timp în care acele clipuri vor fi suspendate și creatorul de content nu le va putea monetiza pentru toată această perioadă. Mai mult decât atât, dacă ele, în cele din urmă, se va hotărî că pot fi date drumul, în momentul în care dă drumul, reach-ul este atât de mic încât orice venit pe care l-ar putea genera în urma celui conținut video va fi insignifiant.
00:27:21
Ana-Maria Udriște: Știi că vorbeam exact despre chestia asta când am fost la Radio Guerilla, cu Marian Hurducaș, pentru Upgrade 100, că până la urmă ar trebui să fim tot mai pro, într-o formă sau alta, pentru o reglementare a internetului. Partea asta cu report-ul, în momentul în care doar ți se suspendă contul, ok. Nu mai faci monetizarea pe care ți-o doreai în perioada respectivă. Gândește-te că spre exemplu, pe platformele astea mai “mititele”, cu ghilimele de rigoare, cum ar fi spre exemplu Instagram, dacă ai foarte multe report-uri de la persoane, voit, nevoit, fundamentat, nefundamentat, nu contează. Ți se închide contul. Și tu ca business, mai ales daca acolo ai un shop online și este interfața ta cu consumatorul, tu practic pierzi tot în 24 de ore și nu ai niciun drept de apel. Asta spun. În momentul în care îți suspendă, spre exemplu Youtube, video-ul de la vizualizare și implicit și partea de monetizare, tu practic va trebui să aștepți, din ce înțeleg de la tine, până în momentul în care CNA va zice dacă da sau dacă nu. Adică dacă Youtube a luat o decizie bună sau nu. Păi bun, dar asta poate dura spre exemplu și șapte luni de zile, opt luni de zile.
00:28:51
Tiberiu Protopopescu: Perfect, ceea ce este absolut absurd, din punctul de vedere al creatorului de conținut. Mai mult decât atât, trebuie să ne uităm și la motivele pentru care poate fi invocată cenzurarea sau eventual, scoaterea acelui material video de pe platformă. Desigur, ca un mic caveat, scopul principal al legiuitorului, sunt ferm convins că era unul de bună-credință. Desigur niciodată nu ne dorim conținut care să instige la ură, la violență, la terorism. Însă, problema noastră în România, acum, este faptul că legiuitorul român a preluat prevederi foarte generice din cadrul directivei și le-a pus în proiectul de lege. Ca o mică paranteză, pentru ascultătorii noștri care nu au cunoștințe de drept, motivul pentru care o directivă are prevederi generice este tocmai că ea nu se aplică direct către statul membru UE, ci oferă larghețe statului membru, tocmai ca el să o transpună conform realității sociale din acea țară, din acel stat membru. UE oferă această larghețe.
00:30:23
Ana-Maria Udriște: Da, pentru că altfel vorbeam de un regulament care se aplică identic în toate statele membre ale Uniunii Europene.
00:30:30
Tiberiu Protopopescu: Exact. Însă, legiuitorul român, nu o să speculăm de ce, a preferat să preia foarte mult din aceste prevederi generice. Și unde voiam să ajung cu asta. Păi, în primul rând, spune “dom’le, noi trebuie să protejăm minorii și publicul larg de conținut care poate stimula comportament indecent sau imoral”. Ce înseamnă comportament indecent sau imoral?
00:31:06
Ana-Maria Udriște: Exact și cine decide ce este un comportament indecent și imoral?
00:31:11
Tiberiu Protopopescu: Bun, dar hai să spunem, aici mai putem argumenta. Dar ce se întâmplă mai încolo, când spunem nu se poate partaja conținut video care să fie ofensator din punct de vedere religios sau politic. Bun, religios pot înțelege, dar chiar și acolo este o zonă gri, extraordinar de discutabilă. Da, dar hai să spunem politic. Și aici trebuie să ridicăm un semn de exclamație foarte mare. De ce? CNA-ul, din păcate, este numit politic, pentru că este numit de către Guvern și ulterior aprobat de către Parlament. Da? Vorbim acum. Nu spun că asta se va întâmpla, dar pur teoretic, facem o predicție absurdă. O reducere la absurd. Ce se întâmplă dacă un partid la putere, oricare ar fi acesta, la un moment dat hotărăște că orice conținut video care spune orice împotriva ideologiei sale este incorect și ar trebui să fie moderat? Și aici fac trimitere, că tot ai făcut mențiune la începutul acestui podcast, către China. Or ceea ce se întâmplă în China este absolut absurd, pentru că degeaba încerci să cauți acolo în Piața Tiananmen, nu vei găsi nimic. Nu numai că nu vei găsi nimic, dar imediat vor primi un ping către IP-ul tău și așa mai departe. Evident, ceea ce vreau să spun eu acum. Nu spun că va fi folosit cu rea-credință, dacă va fi adoptat acest proiect de lege. Dar oferă portița către abuz. Or, o dispoziție legală trebuie să fie destul de largă încât să fie aplicabilă unui număr cât mai mare de situații, dar în același timp să fie destul de restrânsă încât să elimine pe cât posibil abuzurile. Or, modul în care este scris acum acest proiect de lege este prea larg și poate lăsa loc abuzurilor. Și un ultim punct pe această idee. Spunem să nu promoveze în mod direct sau indirect practici oculte.
00:34:00
Ana-Maria Udriște: Și ce înseamnă practici oculte?
00:34:06
Tiberiu Protopopescu: Exact, pentru că așa, să promoveze în mod indirect practici oculte, poți să spui “Domne, black metal-ul sau death metal-ul (tot ce ascult eu) promovează în mod indirect practici oculte și ar trebui șters”. Ori nu ne mai aflăm în anii 80, pe vremea lui Reagan, încât să mai ridici aceste probleme. Scuză-mă, că te-am întrerupt. Te rog.
00:34:33
Ana-Maria Udriște: Nu, dar apropo de chestia asta, pentru că este foarte, foarte amuzant, în momentul în care făceam ediția 57 din newsletter pe legale, asta a fost la un moment dat cu Instagram, care a suspendat definitiv un cont al unei formații care se referă la tendințe sinucigașe. Pentru că așa este numele ei, Suicide Temptation.
00:34:58
Ana-Maria Udriște: Și după aia erau oamenii “da, dar ăsta este numele meu, adică așa activez pe scenă de câțiva ani, foarte, foarte mulți”. “A ok, am greșit, ne pare rău!”. Bun, asta zic, până la urmă unde tragem linia și vorba ta, exact ce înseamnă ocult și ce nu înseamnă ocult. Cum spuneai și tu, legea ar trebui să fie suficient de largă încât să permită să ai un joc și să reglementezi cât mai multe situații ca să atingi scopul. Pe de altă parte, suficient de restrânsă încât să se aplice punct ochit, punct lovit. Dar mai mult, aș adăuga eu. Dacă ne uităm inclusiv în legea noastră de tehnici legislative 24/2000, dacă nu mă înșel, legea trebuie să fie clară. Clară, adică să nu prea lase loc de interpretare și de joacă în sensul în care dom’le asta este bună, asta nu este bună, pentru că exact cum spui și tu. Poate da naștere la abuzuri. Însă să nu mergem cu inima strânsă la luptă înainte, pe ideea că va fi folosită vreodată în asemenea scop. Ar trebui să ne gândim că per total, efectul ar trebui să fie benefic. Și atunci, uite spre exemplu, eu în calitate de consumator, când am o problemă cu un video pe YouTube să zicem, mă adresez mai întâi platformei și apoi CNA? Sau mă adresez direct CNA?
00:36:29
Tiberiu Protopopescu: Potrivit proiectului de lege, mai întâi platformei te adresezi. Tocmai ca să nu congestionezi workload-ul inspectorilor CNA. Și asta și impune proiectul de lege platformelor. Să aibă acest sistem de report, care la rândul său să dea feedback persoanei care a dat report și să-i spună da, ți-a fost respins sau a fost admisă cererea de report. Uite de ce a fost admisă, uite de ce a fost respinsă. Mai mult decât atâta, solicită să existe un filtru pentru minori. Din nou, astea sunt lucruri care deja există de ani de zile pe, hai sa nu exagerăm, dar probabil 99.9% din toate platformele de video sharing de pe internet de acuma. Pur și simplu, nu pentru că ar fi existat, în general, un supra-organ care să le impună acest lucru, dar și-au dat seama că it’s best practice. Este cel mai simplu și riscă cele mai mici sancțiuni dacă implementează direct chestia asta.
00:37:41
Ana-Maria Udriște: Și după aia dacă eu nu sunt mulțumit de ceea ce îmi dă mie ca rezoluție, ca decizie platforma, mă pot adresa CNA. Care la rând la CNA va analiza și va vedea cine are dreptate sau nu. Bănuiesc că după aia, împotriva deciziei pe care o dă CNA-ul, mergem iarăși pe contencios administrativ clasic, atât eu în calitate de consumator cât și platforma.
00:38:08
Tiberiu Protopopescu: 100% doar că, platforma va trebui să se judece în contencios potrivit legii 554. Adică, potrivit legislației din România, pentru că este normal. Dar, ce voiam să atrag atenția. Conform directivei 1808 din 2018, urmează să fie pus la punct un Consiliu European, “ERGA”, pe numele lui, care tocmai să se ocupe și la nivel european de gestionare a conținutului video pe aceste platforme. Evident, el la rândul lui va deroga răspunderea către entități similare CNA din fiecare stat membru.
00:39:14
Ana-Maria Udriște: Am înțeles. Deci practic, la un moment dat vom avea o autoritate la nivel central, care va decide probabil și orientări și instrucțiuni și viziuni și va da bune practici. Și după aia, fie că vom vorbi de CNA sau de o altă autoritate, că na, e posibil să avem o autoritate specifică în acest sens, vor trebui să colaboreze. Îmi spuneai că în acest sens, platformele de partajare de conținut video vor trebui să se judece conform Legii 554, privind contenciosul administrativ în România. De acord. Asta înseamnă cumva că cel puțin o asemenea reglementare este un prim pas prin care vom forța platformele de partajare conținut video să își numească cel puțin un reprezentant într-un stat membru, sau măcar să aibă o persoană de contact. Bănuiesc că în momentul ăsta, având în vedere fluxul de cereri care vor fi și bineînțeles și litigiile care vor ajunge în instanță, mai ales la cum ne știm noi ca popor, ar trebui să aibă la un moment dat niște reprezentanți permanent. Sigur, proiectul de lege nu spune în mod expres: “Salut, YouTube, te rog numește-ți un reprezentant în România”.
00:40:35
Tiberiu Protopopescu: Nu, dar în UE.
00:40:38
Ana-Maria Udriște: Scuze?
00:40:40
Tiberiu Protopopescu: Scuze că te-am întrerupt. Da, exact ceea ce spuneai tu, nu neapărat în România, dar în UE și atunci exact, exact.
00:40:48
Ana-Maria Udriște: Mă gândeam că proiectul de lege se poate duce un pic mai mult, cum spre exemplu, în Turcia i-au forțat să-și numească un reprezentant în statul respectiv. Speram, sinceră să fiu, la numirea unui reprezentant obligatoriu în fiecare stat membru. Nu de alta. OK, la nivelul Uniunii Europene, adică suprastatal înțeleg, pentru că Uniunea Europeană este formată din atâtea state membre. Însă pe de altă parte, dacă eu am o problemă până la urmă, ar trebui să pot să am un ghișeu unde să mă adresez. Dacă vorbim de YouTube, Facebook, Instagram, WhatsApp, a scuze, toate astea sunt aproape în aceeași platformă, mai puțin Youtube
00:41:32
Ana-Maria Udriște: și toate cele. Avem undeva cam o treime din populație care este angrenată în asemenea servicii. Și vorbim până la urmă chiar și de un bun de utilitate publică. Ar trebui ca, exact cum am în cazul ENEL-ului, sau al altui furnizor de energie termică sau electrică, un reprezentant pe care să pot să îl trag de ureche, pe românește și asemenea platforme să ajungă la un moment dat să aibă un reprezentant dintr-un stat membru.
00:42:03
Tiberiu Protopopescu: Complet de acord. Din nou ce trebuie subliniat aici, în sine. Scopul directivei. Nu mă refer la scopul proiectului de lege, aia este. Scopul directivei care ulterior a dat naștere acestui proiect de lege, este unul foarte bun. Pentru că la un moment dat trebuie să existe un minim de reglementare. Însă modul în care internetul evoluează, conținutul care este postat constant pe Internet evoluează și el, este greu ca un legiuitor să țină pasul. Și unde vreau să ajung cu chestia asta. Dacă tot spuneam mai devreme de moderarea conținutului sau cenzurarea lui, acolo unde este cazul, sau eliminarea lui. Spune ”domne, pentru interesul minorilor”, parafrazez acuma, dar trebuie cenzurat conținutul video comercial care face trimitere către consumul ridicat de grăsimi, zahăr, fats și așa mai departe, care teoretic duc la o alimentație nesănătoasă. Însă, să ne gândim că există pe internet, pe YouTube în special, tip de conținut care are o categorie specială care se numește “Mukbang“. Mukbang vine din Coreea de Sud și este un concept foarte simplu. Ai o persoană în prim plan cu un microfon foarte sensibil, care îți mănâncă. Și asta este tot ceea ce face. Mănâncă cantități foarte mari și scopul clipului este ca tu să trăiești vicariously prin acea persoană, văzând cum mănâncă, nu știu, trei kilograme de fructe de mare cu unt și usturoi.
00:44:12
Ana-Maria Udriște: Ca o paranteză, eu când am descoperit acest fenomen, știu că pur și simplu timp de jumătate de oră m-am uitat dintr-un video în altul și efectiv eram… “ce am văzut?”
00:44:28
Tiberiu Protopopescu: Exact, pentru că scopul nu este atât de mult pe cantitatea și mâncarea în sine, deși asta este doar o chestie secundară. Scopul principal este să auzi plescăiturile, știu sună absolut oribil pentru noi, dar se pare că există o nișă foarte mare de câteva milioane de utilizatori sau viewers, mai bine spus, care doresc acest tip de conținut. Și atunci, potrivit acestui proiect de lege, conținut tip Mukbang, în cel mai bun caz o să-și ia restricted access, adică doar dacă ai peste 18 ani să-l poți viziona. În cel mai rău caz, va fi cenzurat sau scos cu totul de pe platformă pentru România. Nu pentru tot, dar pentru România cel puțin.
00:45:30
Ana-Maria Udriște: Ceea ce, dacă e să fim noi foarte sinceri, nu văd neapărat un lucru foarte rău, din punct de vedere al impactului asupra sănătății. Pe de altă parte, pot să îmi dau seama că dacă la nivelul Uniunii Europene se implementează acest acest proiect, adică această directivă 1808, până la urmă toți acești creatori de conținut, pentru că finalmente, vorbim de niște creatori de conținut, vor pierde la un moment dat niște sume importante de bani. Și ajungem și la partea de restricționare despre care îmi spuneai. Ce sancțiuni poate impune CNA asupra platformelor de partajare de conținut, precum și asupra creatorilor de conținut?
00:46:18
Tiberiu Protopopescu: Da, păi, în primul rând dacă este conținut comercial. Cum spuneam mai devreme, conținut comercial înseamnă atunci când, mai pe românește, se face reclamă la un produs sau un serviciu. Acolo trebuie să existe un avertisment “Atenție există product placement, există reclame la anumite produse sau servicii”. Sancțiunile, în mod concret, pot varia de la avertisment către furnizorul platformei, până la amendă și în cel mai rău și aici este foarte interesant: Fie poate să șteargă conținutul respectiv pe platformă, dar, mai interesant și asta mi se pare că este o prevedere foarte periculoasă, în unele situații CNA-ul poate solicita operatorului de registru, cum este în cazul nostru RoTLD să spunem, care se ocupă de toate numele de domenii, care au Top Level Domain care se termină în .ro, spre exemplu…
00:47:39
Ana-Maria Udriște: Să nu-i mai primească materialul respectiv?
00:47:42
Tiberiu Protopopescu: Nu, mai interesant, să șteargă complet numele de domeniu. Exact. Adică, dacă ar exista Youtube.ro, teoretic CNA-ul ar avea dreptul și aici este interesant, fie în baza unei hotărâri judecătorești definitive sau, important acest aspect, sau în baza unei decizii motivate CNA, poate solicita operatorului de registru eliminarea numărului de domeniu cu totul. Pe românește, ce înseamnă asta. Că dacă CNA-ul consideră la un moment dat în baza unei decizii proprii, că un conținut încalcă prevederile acestui proiect de lege, poate solicita RoTLD să scoată Youtube.ro, în ipoteza în care exista Youtube.ro.
00:48:51
Ana-Maria Udriște: Da, dar pe de altă parte îmi aduc aminte din timpul pandemiei. Încă suntem în pandemie, dar din vremurile de început ale pandemiei, când CNA a blocat efectiv niște site-uri, dacă mai ținem noi minte. Cu ordonanțele militare și toate cele și că a fost un război pe chestia asta. Bun, în momentul respectiv totuși nu au fost șterse acele nume de domenii însă prin platformă de partajare de continut, din cum am am citit și eu proiectul de lege, nu înseamnă doar o platformă care asta face on a daily basis, adică din asta trăiește.
00:49:30
Tiberiu Protopopescu: Poate fi și din social.
00:49:32
Ana-Maria Udriște: Exact, poate să fie inclusiv un site al meu, cum este Avocatoo.ro, unde pun video-uri, adică conținut video. Și atunci, dacă la un moment dat să spunem că CNA se supără pe mine, cu ghilimelele de rigoare, se poate duce la RoTLD, în baza deciziei sale motivate, deci suntem pe acel “sau”, nu ne referim la hotărârea judecătorească.
00:49:55
Tiberiu Protopopescu: Exact, exact, exact.
00:49:56
Ana-Maria Udriște: și să zică “Salut, te rog frumos, click dreapta, delete, șterge”. Păi da, dar este o muncă pe care, bun, eu după aia voi putea ataca decizia CNA în instanță, chiar și motivată. Dar până atunci, produce efecte ștergerea de către RoTLD. Dacă nu cumva se suspendă prin acțiunea mea introdusă în instanță. N-ar avea logică să se suspende. Și practic, mi se șterge toată munca de, nu știu, 10 ani de zile în spate, pe care nu mai am pus o mai recuperez.
00:50:29
Tiberiu Protopopescu: Absolut, absolut.
00:50:31
Ana-Maria Udriște: Extraordinar.
00:50:33
Tiberiu Protopopescu: Știu, extraordinar în cel mai trist mod posibil. Din nou, încurajez pe toți ascultătorii noștri să citească și ei acest proiect de lege care se află acum în fața Parlamentului. Din nou, subliniez, a trecut de Guvern, se află în fața Parlamentului și dacă trece în forma actuală, lasă loc pentru abuzuri foarte mari. Din nou, e chestia they mean well, dar modul în care este implementat nu este, hai să spunem în mod cât mai diplomat, nu este optim.
00:51:18
Ana-Maria Udriște: Practic, dacă proiectul ăsta de lege trece în forma asta, apropo, pentru ascultătorii noștri, proiectul de lege fiind, cum am tot spus în acest episod un proiect de lege, el poate suferi modificări foarte mari până în momentul în care devine cu adevărat lege și este promulgată. La fel cum poate să mai dureze încă trei ani de zile până când va ajunge lege, adică să treacă prin comisii, trece prin Parlament și mai avem multe hopuri, ca să zic așa, unde poate suferi modificări. Însă, din ce înțeleg eu și trecem un pic la partea de best practices. Eu în calitate de creator de continut, ar trebui să am foarte mare grijă de acum înainte la tot ceea ce fac din punct de vedere al conținutului meu video, al streaming-ului, al publicității pe care trebuie să o marchez obligatoriu și bineînteles, să citesc reglementările CNA, pentru că sunt mult mai restrictive. Dar mai mult, să am grijă și de ceea ce spun utilizatorii care mă urmăresc, adică să moderez foarte bine conținutul, ca pe românește, să nu supăr pe nimeni prin opiniile pe care le exprim în cadrul acelui conținut video. Înțeleg bine?
00:52:48
Tiberiu Protopopescu: Complet de acord, așa este. Ca o scurtă paranteză exact pe ce ziceai, o să fac o paranteză cu un scandal care există actualmente vis-a-vis de Twitter și de YouTube pentru Statele Unite. Există o grupare care, cei din stânga i-au numit alt-right, adică dreapta alternativă. Nu, nu intrăm acum în politologie, dar foarte pe scurt. Fostul președinte al Statelor Unite, Donald Trump, poate fi considerat ca reprezentând nu doar dreapta, dar inclusiv implicații către alt-right, către dreapta alternativă. Să ne uităm ce s-a întâmplat cu el pe Twitter și pe Facebook, în care și-a luat un ban pentru cel puțin trei ani, dacă nu mă înșel. O chestie foarte interesantă, pentru că practic, ea a încălcat Constituția Statelor Unite cu dreptul la liberă exprimare. Ori, de unde a plecat chestia asta. Dintr-o motivație politică, pentru că ofensa pe cineva. Nu spun că sunt de acord cu viziunea lui politică sau socială, dar sunt de părere că dreptul la liberă exprimare trebuie să existe. Și sunt cazuri nenumărate în care s-au aplicat cenzurări asupra dreptului la liberă exprimare pe platforme de social media pe motive politice. De ce spun chestia asta, pentru că actualul proiect de lege spune “dacă ofensează opinia religioasă sau politică”. Dar nu dă niciun alt criteriu în plus pe acest subiect. Adică sunt de acord să nu existe extremă dreapta sau extremă stânga. Nimic legat de extremism. Nimic care să instige la ură, la terorism. De acord. Dar ce ne facem cu cei care sunt dreaptă on the fringes, către margine?
00:55:19
Ana-Maria Udriște: Pe de altă parte, întotdeauna trebuie să vedem ce înseamnă dreptul de liberă exprimare și finalmente, cine decide asupra dreptului de liberă exprimare. Eu pot să spun că am rămas pe gânduri, ca să nu folosesc alt cuvânt, în momentul în care președintelui, fostului președinte Donald Trump i-au fost suspendate conturile de pe social media, respectiv YouTube și Twitter și nici până acum nu și le-a luat înapoi. Ideea este că, indiferent că suntem sau nu de acord cu opiniile și viziunile politice sau nu numai ale unei persoane, până la urmă dreptul la liberă exprimare trebuie să existe. Și faptul că lași această putere în mâinile unei platforme, care până la urmă și că ne dorim și că nu ne dorim, este o platformă privată, începe să devină o problemă din ce în ce mai mare. Da, de acord, vorbim de standarde ale comunității, vorbim de politici proprii. Însă sunt politici pentru un privat pe care le face un privat și mai mult, moderarea de conținut, iar prin moderare înțeleg inclusiv limitarea conținutului, o face tot acea platformă conform politicilor sale. Dacă am face un pas în exterior în viața reală, dacă eu spre exemplu îți aduc ție injurii pe stradă, trebuie să ajungem la o instanță judecătorească care să zică dacă eu, Tiberiu Protopopescu, am zis acele lucruri în temeiul dreptului meu la libera exprimare sau nu. Adică dacă ți-am adus ție un prejudiciu sau nu. Dar o spune o instanță judecătorească, care este independentă și care nu ea a făcut regulile. Că practic, cum avem noi în România, avem mai multe puteri conform separației puterilor în stat. Avem o dată puterea legislativă, cea care face legile și puterea judecătorească cea care judecă și deviază cum se aplică legile. În cazul platformelor de partajare de conținut video, indiferent că vorbim de Facebook, YouTube, Tik Tok, Spotify sau orice altceva. Bun, astea sunt și audio. Practic ele fac regulile, iar ele le judecă. Avem o autoreglementare pe care ele o judecă.
00:58:03
Tiberiu Protopopescu: Exact, exact. Este o discuție foarte, foarte amplă și dacă ne întindem la vorbă, ceva îmi spune că acest podcast ar putea ajunge și până la 4-5 ore. Așa discuția, scuză-mă că te întrerup, se poate extinde și la ceea ce înseamnă cancel culture și modul în care afectează platformele private de social media. Vezi de exemplu ce se întâmplă cu Joseph Paul Watson. Din nou, nu spun că sunt de acord cu el, pentru că, în fine nu intrăm în discuții, dar nu sunt de acord cu el. Însă, consider că nu ar trebui cenzurat speech-ul lui, pentru că nu instigă la ură. Pur și simplu aduce în discuție anumite elemente. Fie că sunt corecte, fie că nu, trebuie supuse forului public și dezbătute. Dar din nou, nu instigă la ură, nu instigă la violență, nu instigă la terorism. Aici sunt complet de acord. Restul, cu ofensarea, e atât de vag încât poate duce la abuzuri extraordinar de mari.
00:59:28
Ana-Maria Udriște: Acuma ca să ajungem totuși pe un tărâm un pic mai vesel, îți dai seama, noi amândoi, atât eu cât și tu facem și content creation. Și atunci avem avantajul de a fi și avocați și mai știm un pic cu legile. Suntem modești, nu vrem să ne lăudăm singuri in acest episod. Dar, pentru un creator de conținut care nu urmărește proiectul de lege și se va trezi că se publică într-o zi de luni legea în Monitorul Oficial și că începând de joi poate să primească sancțiuni. Care ar fi niște bune practici și niște sfaturi de care el să țină cont, ca să pregătească, în eventualitatea în care acest proiect de lege ar intra în vigoare?
01:00:25
Tiberiu Protopopescu: Dacă va avea conținut comercial, video, fie că e cu sunet, fie că e fără sunet. Trebuie să menționeze acest lucru. Îți dau un exemplu concret. Mai ales acum cum sunt foarte multe canale de makeup tutorials sau care aparțin ale makeup artists. În general scopul lor, chiar dacă în momentul actual nu îl spun pe față, este ceea ce se numește native advertising. Da. Adică nu spun “wow cumpără produsul ăsta” ci “uite eu folosesc produsul ăsta și uite cum arată pe mine”, dar de multe ori ei nu spun că sunt sponsorizați de către producătorul sau distribuitorul acelui produs. Or dacă tu ești un content creator care se ocupă de makeup, luăm exemplul ăsta simplu. La începutul clipului, spui “Atenție acest video conține promovare de produse.”
01:01:37
Ana-Maria Udriște: Teoretic, asta trebuia să faci și acum, dacă e să fim noi sinceri, dar mna.
01:01:43
Tiberiu Protopopescu: Asta este o altă discuție. Doar că acuma există o sancțiune mult mai clară. Dacă până acum worst case scenario, în cel mai rău caz să zicem că YouTube-ul îți demonetiza acel clip, pentru că tu nu mergeai după community guidelines. Acum, să zicem că poate merge până într-acolo încât te trezești că CNA-ul sancționează YouTube cu o amendă de până la, nu știu, să spunem 100.000 lei noi și YouTube spune: „OK, ei plătesc acum către CNA, pentru că CNA-ul m-a vizat pe mine. Da, că răspund pentru prepusul meu, acest content creator”. Dar eu la rândul meu am acțiune în regres, adică mă pot întoarce înapoi, către acel content creator. Și-i spun: „Dragă content creator/make-up artist, whatever, vezi că am plătit pentru tine amenda în cuantumul ăsta. Tu trebuie să-mi dai cei 100 de mii de lei, plus lawyer fees, plus cheltuieli de judecată, care au fost în cuantum de x lei.”
01:03:01
Ana-Maria Udriște: Interesant.
01:03:04
Tiberiu Protopopescu: Da, foarte. Din punctul meu de vedere asta este o chestie pentru care am militat de foarte mult timp, mai ales de când activez în zona de digital social media și influencer marketing, în sensul în care mereu am spus că scopul acestor reglementări nu este să taie din banii care intră în buzunarul persoanelor care promovează, ci de a crea o legătură sănătoasă cu acei consumatori care urmăresc influencerii. Nu înseamnă că dacă tu spui comunității tale că acea postare este plătită sau că tu obții un comision, cum dădeai tu ca exemplu de make-up tutorials, da, fie ai un parteneriat cu brandul respectiv, fie la un moment dat primești un comision dacă cineva cumpără de acolo. Tocmai de aceea ai și live shopping, livestreaming cu funcția de shopping și toate cele. E normal ca cei care te urmăresc să știe în mod evident… Domnule, uite, fata asta sau persoana asta promovează produsele și e ok ca în urma acestei activități de promovare să primească ceva.
01:04:18
Ana-Maria Udriște: Complet acord și iată, scuză-mă că te întrerup, dacă tot suntem aici, ca să vedem că dracul nu este chiar atât de negru și are și unele părți pozitive. Exact pe ceea ce spuneai tu, sunt unii artiști români, nu le dăm nume, care promovează anumite produse de filtrare de lichide, da, și spun: „Vai, dar acest produs de filtrare de lichide m-a salvat de cancer limfom Hodgkin și este absolut uimitor”. Ok, dar tu pe ce te bazezi când spui chestia asta? Nu numai atât, dar în toate pozele tu apari cu acel sistem de filtrare, dar nicăieri nu spui că este promovat sau că promovezi, mai bine spus, acel produs. You have no medical background, nu ai cunoștințe medicale, nu există nicio corelare între produsul respectiv și boala de care tu ai scăpat, teoretic. Așa că nu poți să faci asemenea claim-uri, dar uite, din nou, nu e dracul atât de negru… Acest proiect de lege ar putea duce la o reglementare mult mai clară și o nivelare a terenului pe partea asta. Poate avea și anumite avantaje.
01:05:45
Ana-Maria Udriște: Acum, dacă e să ne uităm un pic la Europa, în general, și la FTC din State, foarte multe din asemenea afirmații, dacă erai în Statele Unite ale Americii, zburai din încălțăminte, ca să zic așa.
01:06:02
Tiberiu Protopopescu: Sută la sută.
01:06:03
Ana-Maria Udriște: Și nu doar că zburai din încălțăminte, dar mai plăteai și vreo amendă de 12 milioane de dolari. Așa, ca să nu mai fie consumatorii prejudiciați. Ceea ce, sinceră să fiu, și mie la un moment dat mi se pare normal, mai ales din punct de vedere al mențiunilor și afirmațiilor din punct de vedere medical. Iar prin medical sau de sănătate înțeleg tot ceea ce înseamnă „efecte că…”. Te epilezi definitiv în șase ședințe și scap definitiv de păr, că ai luat o pastilă și ți-a subțiat talia cu nu știu ce, că ai consumat nu știu care ceai sau că te-ai dat cu nu știu ce cremă pe față și că în două săptămâni tu nu mai ai nici un fel de rid, dar folosești trei filtre în plus pe Instagram și unul în spate la prelucrarea de video. Sunt complet de acord și exact cum spuneai și tu, cred că un asemenea proiect de lege va putea să tempereze toate aceste comportamente și să aducă o mult mai multă, cum să spun, ponderare și o reticență în a posta orice, fără să ai o susținere științifică în spate, doar de dragul de a obține un comision.
01:07:28
Tiberiu Protopopescu: Însă, da, scuză-mă că te întrerup. Exact pe ce spui tu, complet de acord și mi se pare normal din nou. Lăsând la o parte toate titlurile, unele poate click-bait, vis-a-vis de acest proiect de lege, eu nu sunt de acord cu el în forma scrisă de acum, însă trebuie menționat neapărat faptul că are unele elemente pozitive care pot impacta în mod favorabil mediul online actual și modul în care mai ales tinerii interacționează și gestionează conținutul pe care ei îl văd pe internet.
01:08:22
Ana-Maria Udriște: Da, cu asta sunt complet de acord cu tine. Ți-am spus, mai ales din punct de vedere al live-urilor, mie mi se pare că și aici ar trebui să reglementăm. Pentru că, uite, mi-ai spus că într-adevăr din punct de vedere al live-urilor, acestea nu sunt asimilate unor emisiuni TV. Streaming live, mă refer. Deși, teoretic este o modalitate prin care ai putea să eludezi tocmai restricțiile pe care ți le impune CNA-ul. Tu ai putea să spui, dacă mai ai și încă trei-patru oameni, ai putea să spui că faci o emisiune TV. doar că practic, dacă nu ești pe canalele clasice, scapi de reglementări și de limitări. Și atunci și aici aș vedea o idee de moderare și sunt curioasă cam din punctul meu de vedere ar trebui să facă un streamer, dincolo de partea comercială cu publicitate, în viitorul apropiat, ca să fie cât mai sigur că respectivul lui conținut nu va fi dat jos. Pentru că na, ei chiar trăiesc din chestia asta, majoritatea dintre ei.
01:09:31
Tiberiu Protopopescu: Ok. În primul rând, să nu fumeze, în timpul emisiei, să nu bea alcool, să nu, no vaping, nu, deci fără țigări electronice. Este strict interzisă chestia asta. În principiu toate reglementările la care sunt supuse în emisiunile TV, aceleași reglementări li se aplică și lor. Fără glume vis-a-vis de anumite religii, care pot să ducă către nu știu, islamofobie sau antisemitism, fără chestii care să instige la ură rasială. Cunoaștem multe glume din popor care exact asta fac…
01:10:26
Ana-Maria Udriște: O să fie foarte interesant, scuze că te întrerup! Dar în momentul în care îmi spuneai iarăși de fumat, alcool, vaping, glume mai mult sau mai puțin proaste, depinde cum le cataloghează fiecare în parte, dar care la un moment dat amendat pot ofensa o anumită categorie de persoane, îmi dădeam seama că în momentul ăsta este posibil ca 90 la sută din streamerii din România să dea faliment.
01:10:55
Tiberiu Protopopescu: Absolut. Dacă ești pe gaming, sau, nu știu, reacționez la memes, cred că 80 la sută din memes încalcă a priori mare parte din prevederile acestui proiect de lege, care pe de-o parte asta reprezenta frumusețea internetului, tocmai această libertate. Însă, e chestia că libertatea ta se termină acolo unde începe libertatea celuilalt. Exact. Deci este un echilibru foarte precar și greu de atins și sunt ferm convins că o să existe abuzuri și multe stângăcii pentru zeci de ani de zile de acum încolo. Tocmai, așa cum am spus și mai devreme, internetul fiind atât de fluid și nu internetul în sine, ci conținutul de pe internet este atât de fluid și se poate schimba atât de repede, iar legiuitorul nu poate să-i facă față. Gândește-te cum erau memes în 2010. Da, că erau foarte simple și la obiect și oricine le putea înțelege perfect, versus memes de acum, în 2021, care sunt extraordinar de abstracte și ciudate.
01:12:20
Ana-Maria Udriște: Și sofisticate.
01:12:21
Tiberiu Protopopescu: Exact, exact și sunt super meta și au referințe în cadrul altor referințe și așa mai departe și tot felul de trimiteri.
01:12:31
Ana-Maria Udriște: Da. Tiberiu, îți mulțumesc foarte mult că ai acceptat invitația mea pentru acest podcast. Știu că nu a fost simplu, practic am aflat atât de multe și îmi dau seama cât bagaj de cunoștințe este în spate. Pentru voi care ne ascultați, știți lecția, dacă aveți orice fel de comentariu, nelămurire sau întrebare ne puteți contacta pe rețelele de socializare pe care suntem prezenți pe fiecare. Pe Tiberiu îl puteți găsi în mediul online, atât pe Instagram, cât si pe Facebook, cât și pe site pe Protopopescu & Partners. O să las oricum datele de contact în descriere, pentru că noi lucrăm foarte bine de atât de mult timp. Și nu uitați să ne urmăriți în continuare pe toate platformele de socializare. Încă o dată, Tiberiu, îți mulțumesc foarte mult pentru invitație și abia aștept să mai intrăm cu altă ocazie și în detaliu cu privire la alte aspecte care țin de internet, pe proprietate intelectuală și mai ales meme-uri abstracte.
01:13:47
Tiberiu Protopopescu: Mulțumesc foarte mult Ana! Mă bucur că am putut fi aici și să discutăm asupra acestui acestui subiect. Și abia aștept să ne vedem și la următorul podcast. Între timp, așa cum spunea și Ana, am lucrat de atâta vreme împreună. Pentru ascultătorii noștri care încă nu au urmărit seria „Bani din idei”, despre proprietate intelectuală, pe YouTube, care în curând e posibil să fie cenzurat, sau nu. Puteți să găsiți acolo sau în comentarii datele mele de contact și pe ale Anei. Mulțumesc mult încă o dată și salutări tuturor ascultătorilor!
Poză de Szabó Viktor pe Pexels