Pot fi conversațiile pe WhatsApp folosite ca probe în instanță?
41 minute • Diana Maria Nădejde • 31 ianuarie 2021
Pentru cei mai mulți dintre noi aplicația Whatsapp nu reprezintă o “necunoscută”. De origine californiană, creată de WhatsApp Inc. și ulterior achiziționată de Facebook în 2014, a devenit cea mai folosită aplicație de mesagerie instant din lume, fiind utilizată de peste 1,5 miliarde de utilizatori toată lumea, conform statisticilor BBC. Totodată, în urmă cu 2 ani, Whatsapp a decis să-și extindă oferta, lansând o versiune business destinată IMM-urilor, denumită sugestiv WhatsApp Business, pentru a le permite firmelor să comunice mai ușor cu partenerii, clienții care folosesc versiunea clasică. Dar astăzi vom vorbi despre cum pot fi folosite conversațiile WhatsApp ca probe în instanță.
În prezent, aproape 10 milioane de români apelează la canale de comunicare online, de tip chat. Deoarece asigură o comunicare accesibilă (fiind gratis), la care se adaugă și un marketing de calitate, WhatsApp Messenger a devenit un instrument indispensabil pentru anumite categorii de oameni. Viteza cu care se așteaptă un răspuns la diferite probleme imediate este satisfăcută de aplicație, concomitent aceasta permite utilizatorului să trimită mesaje text, fișiere media ( poze, video, înregistrări vocale) și să inițieze apeluri, fapt ce a condus la o creștere a popularității sale.
În ultimii ani tehnologia a acaparat din ce în ce mai mult piața, înglobând diverse aspecte ale vieții noastre cotidiene. Întrucât, platformele de comunicare au devenit atât de comune, fiind întrebuințate on a daily basis, pot apărea diverse întrebări, cum ar fi: “în fața unei instanțe de judecată, putem cere ca discuțiile avute pe WhatsApp să fie folosite ca probe ?”.
Ce sunt probele ?
La modul general, prin probe se înțeleg orice elemente de fapt, care contribuie la soluționarea cauzei corect, și la stabilirea adevărului în proces, indiferent că ne raportăm la un litigiu civil sau penal. Din momentul declanşării procesului şi până la soluţionarea definitivă a cauzei deduse judecăţii, toate problemele pricinii sunt rezolvate cu ajutorul probelor.
Astfel, nu de puține ori, s‑a afirmat, că întregul proces este dominat de “problema probelor”. Cu alte cuvinte, datorită rolului fundamental pe care-l au, însăși realizarea actului de justiţie, depinde în principal, de sistemul probelor.
Orice element de fapt poate fi admis ca probă într-un proces?
Scurt și la obiect: NU. Da, da, da, știu că sună a “Poți face orice, dar nu poți face totul”. Pentru a produce efecte, adică să fie “luate în seamă” în cadrul procesului respectiv, probele trebuie să îndeplinească anumite criterii, așa numitele condiții de admisibilitate. Așadar, proba trebuie să fie:
- Legală
Din punct de vedere al legalității, proba solicitată trebuie să constituie un mijloc de dovadă prevăzut de lege și să nu fie interzisă de aceasta.
De exemplu: să zicem că vrei să propui ca și probă o scrisoare (înscris); dacă pentru “a face rost de ea” este nevoie să “intri neinvitat” în casa unei persoane, proba respectivă nu va fi luată în considerare întrucât este interzisă de lege (probele obținute în mod nelegal se exclud).
- Verosimilă
Cea de-a doua condiție vizează faptul că, probele nu trebuie să tindă la dovedirea unor fapte imposibile, ce contrazic “legile fizicii”, ci a unor fapte credibile, posibile.
Spre exemplu: fără nițel ajutor din partea NASA, nu poți demonstra care este diametrul planetei Marte.
- Pertinentă
Cu privire la pertinența probei, aceasta trebuie să aibă legătură cu obiectul cauzei, respectiv să se refere la chestii care trebuie să fie demonstrate în sprijinul pretențiilor sau apărărilor formulate de părți. Totodată, pertinenţa probelor presupune nu doar excluderea celor care nu au legătură cu cauza, ci şi a probelor de același fel, care nu mai sunt necesare, în sensul că instanţa consideră suficiente pentru stabilirea adevărului, probele de același tip deja existente.
Practic: dacă la comiterea unui furt au asistat 40 de persoane care pot depune mărturie, instanţei îi va fi suficient să audieze câteva dintre acestea pentru a constata existenţa circumstanţelor importante pentru soluţionarea cauzei.
- Concludentă
Ultima, dar nu cea din urmă, noțiunea de concludență presupune că, pentru a fi admisibile probele trebuie să fie, de asemenea, apte de a conduce la soluționarea procesului.
Exemplu: dacă chiriașul nu plătește proprietarului la timp chiria, probele în cauză vor viza acest lucru (contract locațiune), și nu se vor referi la banii împrumutați pe care chiriașul îi datorează proprietarului (situație distinctă ce nu are legătură cu cauza).
Noțiunea de probe are același sens în cauzele penale și civile ?
Răspunsul universal când “vine vorba” de orice dilemă legală: DEPINDE. În sens larg, DA, atât în cauzele penale, cât și în cele civile, prin probe se înțeleg orice elemente de fapt care contribuie la soluționarea cauzei în mod corect, însă procesele civile, de regulă sunt dominate de utilizarea probei cu înscrisuri (autentic, sub semnătură privată, pe suport informatic etc.).
Pe de altă parte, în cauzele penale un rol fundamental îl ocupă proba cu martori, cât și declarațiile celorlalte părți implicate în proces.
Exemplu: în cadrul unui proces de natură civilă ce are ca obiect revendicarea unui bun, principalele probe administrate vor fi înscrisuri cu privire la originea bunului respectiv (titlu de proprietate, contract de vânzare etc.). În cazul unui furt ce are loc, să zicem într-un autobuz (furt calificat), probele vor viza în primul rând declarațiile victimei, cât și a celorlalți călători.
Atenție! proba cu martori nu este admisibilă pentru dovedirea actelor juridice cu o valoare mai mare de 250 lei, și nici în cazul celor pentru care legea cere forma scrisă. Însă, se poate face dovada cu martori, contra unui profesionist, a oricărui act juridic, indiferent de valoarea lui, dacă a fost făcut de acesta în exercițiul activității sale profesionale (dacă te duci să plătești utilitățile, iar acolo ți se refuză procesarea plății și sunt de față alte persoane, poate fi folosită proba cu martori).
Ce înțelegem prin conversații pe WhatsApp ?
Probabil vei râde la vederea acestei întrebări, dar trebuie făcută această precizare deoarece nu de puține ori, diferite noțiuni folosite în limbaj comun, au cu totul alt sens în limbaj juridic. Astfel, Whatsapp înglobează diferite funcții, de la mesageria simplă, apeluri vocale gratuite, trimitere instantanee de poze și clipuri video, atașare de fișiere PDF, documente, foi de calcul, prezentări, până la înregistrarea de mesaje vocale.
Care sunt condițiile pe care trebuie să le îndeplinească o conversație WhatsApp pentru a fi considerată probă?
În contextul favorabil digitalizării creat de pandemia Covid-19, și nu numai, instanțele de judecată sunt puse tot mai des în situația de a stabili, dacă și în ce condiții pot fi folosite comunicările electronice care le sunt prezentate, pe post de probe. Fie că vorbim de modalitatea de executare a unui contract sau acceptarea unei facturi, mesajele trimise sunt deseori transferată de pe e-mail către platforme electronice cu un timp mai scurt de răspuns, cum ar fi aplicația mobilă WhatsApp.
Astfel, chiar dacă fiecare procedură are propriile reguli de administrare a probelor, există câteva caracteristici comune care trebuie verificate pentru fiecare caz în parte. Concret, pentru a stabili în ce condiții conversațiile de tip WhatsApp pot fi folosite cu succes într-un proces, este mai întâi necesar să lămurim dacă aceasta este:
- Admisibilă (dacă este permisă folosirea sa, și dacă a fost obținută pe cale legală)
- Autentică (proba să nu fie alterată, modificată)
- Relevantă (dacă este de natură a proba ceea ce susține fiecare parte).
Admisibilitatea comunicărilor se evaluează, de regulă, în funcție de elemente precum: mediul în care a avut loc comunicarea, particularitățile procedurii în care urmează a fi utilizată proba, ce parte prezintă proba în proces, cum a fost obținută respectiva probă, dacă folosirea ca probă a comunicărilor este interzisă și dacă există autorizările sau acordurile prealabile necesare, când este cazul.
Spre exemplu: ca regulă, conversațiile purtate între psiholog și pacient sunt confidențiale și nu pot fi utilizate ca probă. La fel teoretic și conversațiile între un avocat și clientul său.
Totodată, în cauzele penale, probele de tipul conversații WhatsApp sunt obținute de obicei prin punerea la dispoziție de către persoana care le deține (parte în proces, denunțător, investigator sub acoperire), prin percheziționarea informatică a unui dispozitiv electronic (telefon, laptop etc.) ori prin interceptarea respectivelor comunicări în baza unui mandat emis de judecător.
Modalitatea prin care au fost obținute conversațiile se analizează de la caz la caz, dar unele dintre acestea au caracteristici tehnice care pun uneori sub semnul întrebării legalitatea obținerii lor.
Exemplu: în cazul WhatsApp conversațiile sunt criptate, adică ele pot fi vizualizate doar de participanții la conversație. Având acest caracter “secret”, dacă ar fi propuse ca probe conversații ce au fost șterse (lucru știut doar de participanți), s-ar pune întrebarea cum au fost accesate.
Uneori verificarea autenticității pune destule probleme pentru părți atunci când sunt analizate comunicările prezentate în fața instanței. Ca principiu, testul autenticității poate presupune identificarea originii conversației, verificarea identității vorbitorilor și a integrității conținutului conversației. Pentru a ști care este modalitatea potrivită de prezentare a probei trebuie să înțelegem caracteristicile platformei WhatsApp, deoarece o probă prezentată “greșit” poate fi combătută mult mai ușor, iar acest lucru poate “strica puțin planurile”.
Exemplu: un print screen nu este de ajuns pentru a verifica autenticitatea, deoarece mult mai relevant din acest punct de vedere este textul original regăsit pe serverele WhatsApp.
Relevanța probelor este stabilită în final de către instanțele de judecată, pentru a decide în ce măsură probele administrate sunt apte să fundamenteze una sau alta dintre soluțiile pe care le poate pronunța. În final, valoarea probatorie a conversațiilor se stabilește în fiecare caz atât în urma evaluării conținutului acestora, cât și prin raportare la celelalte probe administrate în proces.
Practic: un mesaj redirecționat pe WhatsApp, poate, în lipsa unor probe suplimentare, să nu fie atât de credibil, cât timp nu se poate stabili dacă respectivul mesaj a fost sau nu modificat înainte de a fi redirecționat.
Înțelegem de aici, că discuțiile purtate pe WhatsApp, pot fi folosite ca probe în instanță, dar nu în mod automat, admisibilitatea acestora depinzând de mai mulți factori.
Ce înseamnă criptarea end-to-end a conversațiilor WhatsApp ?
Înainte de “a intra” criptarea în schemă, un mesaj era trimis exact așa cum apărea el pe ecran după ce terminai de tastat. “Traseul” acestuia poate fi reprezentat ușor schematic, astfel:
rețeaua unde ai telefonul înregistrat ⇒ serverul WhatsApp ⇒ telefonul destinatarului
Deci, oricine cu puține cunoștințe în “ale internetului”, îl putea intercepta, și face ce dorește cu conținutul acestuia. Dacă trimiteai ceva confidențial, cum ar fi detalii despre conturi bancare sau date personale, nimic nu-l împiedica să le expedieze în diverse scopuri.
În 2016, WhatsApp a făcut un anunț important, ce viza, introducerea în aplicație a unui sistem de criptare integrală a conversațiilor, end-to-end (de la un capăt la altul), pentru ca utilizatorii să poată comunica fără teama, că “pe fir” ar putea fi o terță persoană. Ce înseamnă mai exact asta ? În nici o fracțiune de secundă după expedierea mesajului, telefonul îl criptează, transformându-l într-un șir aleatoriu de simboluri și litere. Este expediat cu un cod virtual pe care numai cel căruia îi este destinat mesajul îl poate decripta. Oricine încearcă să intercepteze mesajul nu vede decât un șir de fraze neinteligibile. Deci, numai utilizatorii care comunică într-o conversație (simplă sau în grup) vor putea vedea mesajele, videoclipurile, pozele, fișierele, înregistrările audio trimise/primite și vor asculta apelurile audio efectuate între ei, criptarea integrală de la un capăt la celălalt fiind prestabilită.
Exemplu: dacă pe WhatsApp ești în grupul destinat părinților de la școală, doar membrii grupului pot vedea cât mai e fondu’ clasei.
Mai mult decât atât, WhatsApp se mândrește cu faptul că, deși nu e singura aplicațiile de comunicare și mesagerie care secretizează mesajele, criptarea integrală oferită de WhatsApp Messenger garantează că doar emițătorul și receptorul vor putea citi mesajele trimise între ei, și nicio altă nu va putea face acest lucru, nici măcar WhatsApp. Acest lucru se datorează faptului că, mesajele tuturor utilizatorilor sunt securizate cu ajutorul unui proces de blocare pentru care numai participanții la o conversație dispun de cheia necesară pentru deblocare și citire a mesajelor. Mai mult, procesul de blocare este unul unic pentru fiecare mesaj, iar WhatsApp nu stochează pe serverele sale mesajele utilizatorilor.
În contextul modificării politicii sale de prelucrare a datelor în 2021, criptarea end-to-end a făcut mare rumoare, dar avem din trecut de la WhatsApp și acest infografic, ca să înțelegem un pic mai bine.
Pentru a beneficia de noul sistem de criptare integrală, end-to-end, va trebui ca atât tu, cât și destinatarul/destinatarii (în cazul conversațiilor în grup) să aveți instalată pe cea mai recentă versiune de WhatsApp Messenger.
Pot fi utilizate conversațiile Whatsapp drept probe chiar dacă sunt criptate ?
Chiar dacă aduce numeroase beneficii, întrucât nu poate “da cineva buzna” în conversațiile tale, criptarea nu a fost primită atât de bine de toată lumea. Spre exemplu, un tribunal brazilian a ordonat companiilor de telecomunicații să blocheze accesul la WhatsApp în toată țara timp de 48 de ore. Această decizie a venit după ce autoritățile au declarat că nu pot decripta mesajul trimis de o terță parte, al cărei nume era reținut de instanță.
“Sancțiunea” a fost rezultatul nerespectării de către WhatsApp a două ordine judecătorești. Nu este încă clar de ce compania nu a ajuns la un numitor comun cu instanța. Ulterior, Curtea Supremă din Sao Paolo a decis că serviciul WhatsApp ar trebui să fie repornit după doar 12 ore de “pauză”, spunând că “în lumina principiilor legii fundamentale, este neconstituțional ca milioane de utilizatori să fie afectați din cauza inerției companiei .“
“Construirea de produse securizate are rolul de a face lumea un loc mai sigur, deși mulți oameni care au misiunea de a aplica legea s-ar putea să nu fie de acord cu asta.”- Brian Acton, cofondator WhatsApp
Mai mult decât atât, nu de puțin timp, în SUA se derulează un lobby tenace, încurajat de FBI şi Departamentul de Justiţie, pentru a se oferi autorităţilor statului acces legal la serviciile criptate ale diferitelor companii. Se pare, însă, că tendinţa pentru accesarea legală a elementelor criptate este “la modă” şi în Uniunea Europeană. Recent, guvernul german a acceptat să permită serviciilor secrete să intercepteze conversaţiile prin intermediul aplicaţiilor de mesagerie criptate, cum ar fi WhatsApp, ca mijloc de combatere a terorismului. Intenția este considerată de specialiști cam “neortodoxă” , iar companii precum Facebook, Amazon, Apple, Netflix, Google etc., se opun unor proiecte legislative considerate ca afectând drepturi şi libertăţi fundamentale.
Ca răspuns la aceste probleme, țările membre ale organizaţiei Five Eyes (SUA, Marea Britanie, Australia, Canada, Noua Zeelandă), după eforturi susținute, au solicitat, într-o Declaraţie oficială, la care s-au alăturat ulterior India şi Japonia, companiilor de tehnologie să colaboreze cu guvernele, militând pentru introducerea de backdoors în aplicaţiile criptate, ce vor permite permite accesul organelor legii atunci când va fi necesar. Replica companiilor vizate nu a întârziat. Acestea au avertizat că „backdoors” ar putea face ca aplicaţiile lor să fie vizitate nu doar de “the good guys”, ci și predispuse la atacuri ale infractorilor cibernetici sau ale statelor străine.
“ Criptarea end-to-end este necesară pentru a proteja informaţiile private ale oamenilor, care, în toate cele şapte ţări semnatare ale declaraţiei, preferă mesaje criptate end-to-end, deoarece le păstrează conţinutul în siguranţă faţă de hackeri, infractori şi interferenţe străine. Între timp se dezvoltă noi modalităţi de prevenire, detectare şi reacţie la abuz, menţinând, însă, o securitate ridicată.”- Facebook
Statele europene se îndreaptă şi ele către reglementare de legi asemănătoare. Până în prezent, UE, a susținut politica de protejare a confidenţialităţii, din care face parte şi criptarea end-to-end, dar sunt vizibile unele „winds of change”, întrucât Ylva Johansson, comisarul UE pentru Afaceri Interne, a solicitat, în luna iunie, în cadrul unei întruniri online, o rezolvare la „problema criptării”, anunțând chiar, că a fost constituit în cadrul biroului său „un grup special de experţi din mediul academic, guvern, societate civilă şi mediul de afaceri pentru a găsi modalităţi de detectare şi raportare a materialelor criptate cu conţinut de abuz sexual al copiilor”.
Pe de altă parte, dacă “aruncăm un ochi” pe pagina oficială WhatsApp, la capitolul Securitate, chiar ei afirmă că, încă de la început au primit întrebări legate de modul în care criptarea end-to-end interferează cu forțele de ordine. Compania susține, că apreciază munca depusă de forțele de ordine pentru a proteja persoanele din întreaga lume. Astfel, fiecare solicitare din partea personalului în cauză este atent analizată, validată și abordată în funcție de legile și politicile în vigoare, acordând prioritate cererilor urgente.
Mai departe, WhatsApp subliniază faptul că, va divulga înregistrările contului numai în conformitate cu termenii săi și legislația în vigoare. În plus, mai întâi va evalua dacă cererile sunt compatibile cu standardele recunoscute la nivel internațional, inclusiv drepturile omului, procesul echitabil și statul de drept. Va fi nevoie de o anumită cerere ce se regăsește la parte de asistență juridică sau o scrisoare rogatorie.
Deci, rezultă de aici, că există în principal două modalități ca discuțiile de pe WhatsApp să fie folosite ca probe: le oferi tu “de bună voie și nesilit de nimeni”, sau îți pot fi accesate în ciuda criptării integrale, doar în anumite situații, ce privesc criminalitatea informatică.
Așa că, stai calm, nu o să-ți acceseze cineva fără acordul tău, conversațiile cu iubita despre “Netflix&Chill”. Bine, excepție dacă plănuiți un atac cibernetic.
Care este procedura folosită în România pentru accesarea conversațiilor WhatsApp ?
Cum spuneam și puțin mai sus, pot exista situații în care conversațiile de pe WhatsApp să fie accesate fără “acordul tău”. Dacă te întrebi cum ar fi posibilă chestia asta, află că ne referim la percheziția informatică.
După cum spune și legea, prin percheziție informatică se înțelege procedeul de cercetare, descoperire, identificare și strângere a probelor stocate într-un sistem informatic sau suport de stocare a datelor informatice, realizat prin intermediul unor mijloace tehnice și proceduri adecvate, de natură să asigure integritatea informațiilor conținute de acestea. Însă, nu te gândi că “din senin” o să-ți bată doi tipi la ușă să-ți zică să le dai telefonul la percheziționat, procedura în sine presupune anumiți pași.
Pentru dispunerea percheziției, este nevoie de o cerere a procurorului desemnat în cazul respectiv. Persoana care va decide dacă este necesară va fi instanța, care de data asta poartă o denumire “specială”, anume judecător de drepturi și libertăți. Cererea va fi soluționată în camera de consiliu, fără citarea părților, participarea procurorului fiind obligatorie. Concluziile percheziției vor fi regăsite într-un procesul-verbal de percheziție informatică. Un aspect important, organele de urmărire penală trebuie să ia măsuri ca percheziția informatică să fie efectuată fără ca faptele și împrejurările din viața personală a celui la care se efectuează percheziția să devină, în mod nejustificat, publice.
Important!: A NU se confunda percheziția informatică cu interceptarea comunicațiilor. În timp ce interceptarea poate fi folosită doar pentru comunicațiile viitoare și efectuată doar în timp real, pentru comunicațiile deja efectuate și care sunt stocate pe un sistem informatic (cum ar fi WhatsApp) sau care urmează a fi efectuate, dar nu sunt obținute în timp real, se va folosi percheziția informatică sau accesul la un sistem informatic.
Altfel spus, dacă ești James Bond și ai în acest moment (în timp real) o discuție cu MI6 pe WhatsApp, pentru că trebuie să organizezi o lovitură de stat, conversațiile tale pot fi interceptate.
Ce spune practica judiciară?
Ce ar fi teoria fără practică. Dacă până acum, am prezentat lucrurile din punct de vedere doctrinar, ulterior vom face o expunere cu un caracter ceva “mai aplicat”, pentru a arăta că și practica este “în același sentiment” cu teoria. După cum am afirmat deja, conversațiile pe WhatsApp pot fi folosite ca probe atât în cauzele civile, penale, în țara noastră și nu numai.
România
1. “TRIBUNALUL
Deliberând, reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. 418 din data de 02 martie 2020, Judecătoria A, a admis cererea de chemare in judecata având ca obiect majorare pensie de întreținere, formulate de reclamanta A, în contradictoriu cu pârâtul B.
A obligat pârâtul la plata unei pensii lunare de întreținere în favoarea minorilor X. si Y, în cuantum de 300 euro lunar, cate 150 euro pentru fiecare minor, in echivalent in lei la cursul BNR la data plății, începând cu data pronuntarii (12.03.2020) și până la majorat, dar nu mai mult de 26 de ani, sumă ce se va indexa de drept, trimestrial, în funcție de rata inflației.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță, analizând probele administrate în cauză, a reținut următoarele: „În fapt, prin sentința civilă nr. 1420/26.03.2015, pronunțată de Judecătoria A în dosarul nr., pârâtul B a fost obligat la plata pensiei de întreținere în favoarea minorilor X, născut la data de …, și Y, născut la data de …, în cuantum de 242 lei lunar, câte 121 de lei pentru fiecare minor, sumă ce se va indexa de drept, trimestrial, în funcție de rata inflației. Ulterior, prin sentința civilă nr. 3367/15.12.2019, pronunțată de Judecătoria A în dosarul nr. …, s-a dispus majorarea pensiei de întreținere la plata căreia pârâtul B a fost obligat prin sentința civilă nr. 1420/26.03.2015, în beneficiul minorilor X și Y, de la suma de 242 lei lunar la suma de 260 lei lunar, câte 130 de lei pentru fiecare minor, sumă ce se va indexa de drept, trimestrial, în funcție de rata inflației, începând cu data de 22.04.2016 și până la majoratul fiecărui minor.
Prin prezenta cerere de chemare în judecată, reclamanta a solicitat ca pensia de întrețienere să fie raportată la veniturile realizate de pârât din munca pe care o prestează în Spania sau la venitul minim pe economie din Spania. În acest sens, aceasta a depus un înscris din care rezultă cuantumul venitului minim în Spania aferent anul 2019, anume Decretul Regal nr. 1462/2018. Reclamanta a susținut pe parcursul judecății că pârâtul locuiește în Spania.
În temeiul art. 249 C.proc.civ., cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege.
Analizând materialul probatoriu administrat în prezenta cauză, instanța constată că reclamanta a făcut dovada împrejurării că pârâtul locuiește mod stabil în Spania.
Astfel, inițial pârâtul a depus la dosarul cauzei o întâmpinare prin care a indicat că este rezident în Spania și realizează ocazional venituri. Întâmpinarea a fost înregistrată la dosarul cauzei în data de 29.07.2019, fiind expediată de către pârât prin serviciul poștal spaniol ”Correos”.
Ulterior, pârâtul a depus o nouă întâmpinare prin care a indicat instanței că nu locuiește și muncește în Regatul Spaniei, ci locuiește cu părinții săi în România, (adresă) și a solicitat instanței să stabilească cuantumul pensiei de întreținere prin raportare la venitul minim pe economie din România, având în vedere că nu este încadrat în muncă.
În cadrul răspunsului la prima întrebare a interogatoriului propus de către reclamantă a fi luat pârâtului, acesta a răspuns că nu muncește în Spania, iar din luna septembrie 2019, nu întreprinde nicio activitate în scop lucrativ. Pârâtul a indicat că a muncit până în anul 2019 în Spania, fie la negru, fie perioade scurte cu forme legale, iar din anul 2019 nu a mai putut munci la negru.
Reclamanta a atașat la dosarul cauzei copii ale corespondenței pe care reclamanta a încercat să o poarte cu pârâtul, însă toate plicurile expediate au fost returnate expeditorului cu mențiunea ”destinatar plecat din țară”.
De asemenea, reclamanta a depus la dosarul cauzei planșe fotografice (conversații WhatsApp) din care rezultă că menține legătura cu pârâtul printr-un număr de telefon cu prefix ”+34”, prefix care este alocat numerelor de telefon care funcționează în cadrul statului spaniol. Din aceleași planșe fotografice rezultă că, în data de 07.10.2019, a expediat pe numele reclamantei suma de 200 de euro prin serviciul bancar ”Europhil” din localitatea Coslada, Spania, cu mențiunea că respectiva sumă de bani reprezintă pensia de întreținere a minorilor.
Instanța consată că, prin coroborarea tuturor probelor administrate în prezenta cauză, pârâtul locuiește permanent în Regatul Spaniei… .”
Se observă astfel, că în acest caz, conversațiile WhatsApp au fost utilizate într-o cauză civilă, având ca obiect mărirea pensiei de întreținere, pentru a demonstra că pârâtul locuiește într-o altă țară, respectiv Spania.
2. “ JUDECĂTORIA :
Constată că prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Vatra Dornei la data de 4 octombrie 2019 sub nr. XXXXXXXXXXXXX, reclamantul T în contradictoriu cu pârâții I și (nume firmă) SRL prin administrator S, a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună:
– rezolutiunea contractului de vânzare – cumpărare si execuție nr. 217/03.07.2019;
– restituirea catre reclamant a sumei de 8.750,00 lei împreună cu dobânda legală calculată pana la data restituirii cu obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecata.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat, în esență, că a încheiat cu pârâta W SRL contractul de vânzare – cumpărare si execuție nr. 217/03.07.2019 având ca obiect vânzarea si montarea unei construcții – casa prefabricata din lemn rășinoase de 6200X4900 mm conform ofertei construcție lemn – Casa Magurele din 27..06.2019.
A mai arătat reclamantul că în baza acestui contract a fost emisă factura profoma nr. …in valoare de 8.750 lei.
Toate convorbirile atat telefonic cat si pe Whatsapp le-am purtat in exclusivitate cu administratorul societății …SRL, numitul I.
Menționează reclamantul că în factura proforma a fost indicat ca si cont in care sa se faca plata un alt cont decât cel al societății, respectiv un cont aparținând unei persoane fizice pe nume, iar prin mesajele transmise pe whatsapp administratorul societatii, S, personal, i-a confirmat acesta este contul beneficiarului si ca a primit banii.
Susține reclamantul că a achitat online la data de 04.07.2019 întreaga suma prevăzută in factura proforma, aceasta reprezentând conform art. 5.1 din Contract 35% avans la semnarea contractului. Având in vedere că a achitat avansul, în conformitate cu prevederile art. 2.3 din contract lucrarea trebuia executată în intervalul 29.07.xxxxxxxxxxxxxxx19, însă, susține reclamantul că, în tot acest interval nu a fost contactat niciodată de reprezentanții societății, singurele informații si promisiuni ca se va realiza lucrarea fiind obținute doar in urma insistentelor sale.
De asemenea arată reclamantul că l-a contactat de mai multe ori pe administratorul societății solicitându-i sa-și îndeplinească obligațiile și întrucât nu au fost livrate materialele si nici nu s-a executat vreo lucrare, la data de 29.08.2019, i-a transmis o notificare prin email prin care a solicitat rezolvarea pe cale amiabila a litigiului, însă fără nic iun rezultat.
Apreciază reclamantul că societatea a pârâtă a avut la dispoziție un termen mai mult decât rezonabil pentru a duce la îndeplinire contractul, dar nu s-a manifestat în nici un fel în sensul ca dorește executarea acestuia, drept pentru care se consideră îndreptățit să solicite rezolutiunea contractului în temeiul art. 1549 si 1550 alin. 1 Cod civil și restituirea sumei de bani achitata conform art. 1554 Cod civil, apreciind aceasta ca o plată nedatoprată și o îmbogățire fără justă cauză.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1341 și urm., 1345 și urm., 1549, 1550, 1554 Cod civil.
În probațiune, reclamantul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri sens în care a anexat: contractul de vanzare-cumparare si si execu tie nr. 217/03.07.2019, factura proforma SWFP nr. 001/03.07.2019, extras de cont cu dovada ca s-a virat suma de 8.750 lei; conversații whatsapp cu S, notificare și dovada transmiterii acesteia… .”
De această dată, conversațiile WhatsApp au fost folosite tot într-o cauză civilă, unde se dorea rezoluțiunea unui contract de vânzare-cumpărare. Astfel, reclamantul a susținut că prin intermediul WhatsApp a conversat cu administratorul firmei care nu și-a executat obligațiile contractuale ce îi reveneau.
3. “INSTANȚA
Deliberând asupra cererii pendinte
Constată că prin cererea principală înregistrată de Judecătoria Sibiu Secția Civilă la data de 12 IX 2018 , sub dosar nr. XXXXXXXX/20 18 , reclamanta G , domiciliată în Sibiu, … solicită în contradictoriu cu pârâții T, având același domiciliu , D , cu domiciliul în Nou , nr. 365 , jud. Sibiu în temeiu l art. 104- 108 din Legea nr. 272/2004 să i se delege autoritatea părintească cu privire la minora P în vârstă de 10 ani .
În motivarea cererii se arată că minora provine dintr – o relație de concubinaj a părinților T , având același domiciliu , D, cu domiciliul în …, jud. Sibiu care s-au despărțit de aproximativ un an . Pârâtul locuiește separat , nu participă la întreținerea copilului , mama pârâtă a locuit cu ea și minora până în luna august 2018 când a plecat la muncă în Germania , menține legătura cu reclamanta și o sprijină financiar . Copilul minor este elev la Școala Gimnazială nr. 4 Sibiu , este operată la inimă .
Dovada cererii se realizează prin înscrisuri.
Pârâtul oral la termenul de judecată din 13 XI 2018 este de acord cu delegarea autorității părintești în favoarea reclamantei , are cunoștință că pârâta se află plecată la muncă în Germania – Ține legătura cu minorul însă nu plătește pensie de întreținere și se află în prezent într – o relație de concubinaj cu o altă persoană .
Pârâta nu și – a manifestat poziția procesuală .
Judecătoria , luând în examinare susținerile părților , prin prisma actelor și lucrărilor dosarului , constată că prezenta este temeinică și legală , sens în care se va admite , pentru următoarele motive :
Copilul minor P, ns. la 21 III 2008 , CNP xxxxxxxxxxxxx are ca părinți pârâta T și pârâtul D.
Probatoriul demonstrează că în prezent autoritatea părintească nu se exercită de părinți , ci doar de reclamantă care este bunica maternă a copilului sus menționat care trăiește în concubinaj cu D.
Reclamanta beneficiază de drepturi bănești de al CJP Sibiu în cuantum de 1097 lei ron.
Din raportul de evaluare inițială al Serviciului Public de Asistență Socială din cadrul Consiliului Local al Municipiului Sibiu reiese că mama pârâtă a plecat în luna august 2018 la muncă în Germania , de atunci menține zilnic legătura cu fiica sa și bunica prin contacte telefonice zilnice și conversații pe WhatsApp… .”
În această speță, mesajele WhatsApp au avut rolul de a demonstra, că încă este menținută legătura părintească între pârâtă (mama) și copilul său minor.
4. “CURTEA
Deliberând asupra contestației de față, reține următoarele:
Prin încheierea de ședință din 07.06.2017, Tribunalul București – Secția I Penală, în baza art. 362, art. 208 alin. 4 cu ref. la art. 207 alin. 4 C .pr.pen. a menținut măsura arestării preventive față de inculpatul P, măsură care urmează a fi verificată până la data de 5.08.2017.
A respins cererea inculpatului privind înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu.
În baza art. 208 alin.5 C.p.p., a revocat măsura preventivă a control ului judiciar față de inculpatul N.
Pentru a hotărî astfel, instanța fondului a reținut că prin rechizitoriul nr.20/D/P/2017 al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Ploiești s-a dispus trimiterea în judecată, printre alții, a inculpatului P, în stare de arest preventiv, pentru săvârșirea infracțiunilor de:
– constituirea unui grup infracțional organizat, prev. și ped. de art. 367 alin. (1), (2) și (3) C. pen.,
– furt calificat, prev. și ped. de art. 228 alin. (1), 229 alin. (2) lit. „b” C. pen. rap. la art. 256 1 C . pen.,
– instigare la acces ilegal la un sistem informatic, prev. și ped. de art. 47 C .pen. rap. la art. 360 alin. (1), (2) și (3) C. pen.,
– instigare la divulgare a informațiilor secrete de serviciu sau nepublice, prev. și ped. de art. 47 C .pen. rap. la art. 304 alin. (1) C. P__.,
în cond. art. 38 alin. (1) C. pen., privind concursul real de infracțiuni, constând în aceea că:
– în perioada 15.11.20 16-30.12.2016 , ar fi constituit un grup infracțional organizat alături de alți cetățeni străini, de diferite origini, printre care un cetățean de origine sârbă poreclit „Diamant” și alți cetățeni străini ce s-au recomandat X, Y și X, care au intermediat întâlnirea cu reprezentanții persoanei vătămate, precum și un alt cetățean sârb care nu s-a prezentat sub un nume concret, dar care a avut rolul de a-i preda inculpatului servieta folosită la comiterea faptei și de a-l prelua cu autoturismul de la fața locului imediat după consumarea infracțiunii de furt comisă în dauna persoanei vătămate (nume firmă) S.A.
– la data de 30.12.2016 , ar fi sustras din showroom-ul privat al mărcii elvețiene de bijuterii „…” situat în Paris, arondismentul nr. 8, două diamante și două inele cu pietre prețioase în valoare cumulată de 5.132.990 euro, prezentându-se sub o calitate mincinoasă, accea de gemolog și sub o identitate falsă, aceea de „…”.
– totodată, anterior pătrunderii pe teritoriul României, în perioada 05.01.2017 – 09.01.2017 i-ar fi solicitat inculpatului M, agent șef adjunct de poliție în cadrul Punctului de Trecere a Frontierei „Aeroport Henri …” să efectueze verificări în bazele de date pentru a se stabili dacă figurează urmărit internațional, în condițiile în care fusese identificat de autoritățile franceze ca fiind autorul infracțiunii de furt comisă pe raza orașului Paris, în dauna S.C. ….
Mijloacele de probă în baza cărora s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților au fost următoarele: declarațiile inculpatului …; declarațiile suspectei …; declarațiile inculpatului…; declarația suspectului …; declarația suspectei …; declarația suspectului…; declarația suspectului… etc., fotografii judiciare; articole presă; procese verbale de investigații; procese verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate în cauză; documente deschidere cont și extrase aferente contului deschis la Raiffeisen Bank pe numele suspectei…; planșe fotografice; adresă răspuns D.E.P.A.B.D., listă de prețuri; ș.a.m.d., certificate de calitate pietre prețioase; planșe fotografice conversații WhatsApp; procese verbale și documente întocmite în urma percheziției informatice; planșă fotografică cu filmul furtului; documente ridicate cu ocazia percheziției domiciliare efectuate la…; procese verbale întocmirte de lucrătorii B.C.C.O. Ploiești.
În ceea ce privește temeinicia măsurii arestării preventive , s-a retinut ca, în cauză, există probe temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul P_______ G_____ ar fi săvârșit infracțiunile de a căror comitere este acuzat, în sensul art.223 alin.2 C.p.p. … .”
În cauzele penale, în materia probelor un rol fundamental este ocupat de declarațiile suspectului, inculpatului, persoanei vătămate etc. Totodată, pot fi folosite și alte mijloace de probă, cum ar fi în cazul nostru, conversațiile WhatsApp, ce au făcut parte din “portofoliul” de probe, pe care s-a fundamentat decizia instanței de menținerea sau nu, a arestului preventiv.
6. “ TRIBUNALUL,
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele :
Prin Rechizitoriul nr. … din data de 23.01.2020 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Pitești, înregistrat pe rolul instanței sub nr. XXXXXXXXXXX din data de 23.01.2020, s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpatului Ș pentru săvârșirea infracțiunii de “trafic ilicit de droguri de mare risc” în formă continuată (trei acte materiale), faptă prevăzută în art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, republicată, cu modificările și completările ulterioare (în continuare Legea nr. 143/2000), cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal.
În actul de sesizare a instanței a fost reținută următoarea situație de fapt : în realizarea aceleași rezoluții infracționale, inculpatul Ș_ a vândut la datele de 21.11.2019 și 22.11.2019 investigatorului B cantitatea totală de 5,95 grame de amfetamină și 5 comprimate Ecstasy în schimbul sumei totale de 1750 lei (la data de 21.11.2019 a vândut cantitatea de 2,85 grame de amfetamină contra sumei de 750 lei, iar la data de 22.11.2019 a vândut 3,10 grame de amfetamină și 5 comprimate Ecstasy contra sumei de 1000 lei), iar în data de 03.12.2019 cu ocazia percheziției domiciliare s-a stabilit că deținea în locuința sa 29 comprimate triunghiulare de culoare albastra cu logo-ul P ce conțin MDMA, 4,21 grame substanță pulverulentă parțial umedă ce conține amfetamină, 775 comprimate triunghiulare de culoare albastră cu logo-ul P ce conțin MDMA, 66 comprimate triunghiulare de culoare albastră cu logo-ul P ce conțin MDMA, 1,96 grame substanță pulverulentă albă ce conține ketamină, 3,93 grame substanță pulverulentă albă ambalată în 6 punguțe de plastic transparent ce conține ketamină, 227,16 grame substanță pulverulentă albă ce conține ketamină, 28,24 grame substanță pulverulentă de culoare crem ce conține amfetamină, 0,40 grame substanță pulverulentă de culoare mov, ce conține MDMA.
Situația de fapt a fost reținută în cursul urmăririi penale pe baza următoarelor mijloace de probă : procesul verbal întocmit la data de 20.11.2019 de către ofițerii din cadrul BCCO Pitești – Serviciul Antidrog, privind exploatarea traficului de telefonie mobilă interceptat și înregistrat în baza mandatului de supraveghere tehnică 152/UP/2019 emis de Tribunalul Argeș; procesul verbal din data de 21.11.2019 întocmit de investigatorul sub acoperire B; raportul de constatare tehnico-științifică nr. xxxxxxx/20.01.2020; procesul verbal din data de 22.11.2019 întocmit de investigatorul sub acoperire B; raportul de constatare tehnico-științifică xxxxxxx din 20.01.2020 a Laboratorului Central De Analiză si Profil al Drogurilor; procesul verbal de percheziție domiciliară din data de 03.12.2019; raportul de constatare tehnico-științifică xxxxxxx din 14.01.2020 emis de Laboratorul Central De Analiză si Profil al Drogurilor; declarația inculpatului; declarația martorei Ș.
Inculpatul a mai solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, depunând în acest sens la dosar caracterizări, înscrisuri medicale, adeverință de la asociația de proprietari, decizie încetare contract de muncă, adeverință eliberată de angajator, acte de identitate ale părinților săi, conversații whatsapp despre care inculpatul afirmă că au avut loc între prietena sa și un polițist… .”
În acest caz, speța face trecerea în revistă a infracțiunii de trafic de droguri de mare risc. Conversațiile WhatsApp nu au fost folosite să zicem, “în sens clasic”, în rechizitoriu pentru a stabili dacă cel trimis în judecată este vinovat de săvârșirea infracțiunii în cauză. Acestea au fost propuse chiar de către inculpat, pentru a “contracara” cele susținute de procuror.
Marea Britanie
Forse vs Secarma Ltd
Cazul Forse & ors v Secarma Ltd & ors, este doar unul dintre exemplele care evidențiază modul în care mesajele WhatsApp pot furniza dovezi vitale în procedurile judiciare. Forse vs Secarma a implicat un grup mare de inculpați despre care se presupune că ar fi fost răspunzători pentru conspirația de a folosi mijloace ilegale, în procesul de “mutare” a unei echipe de salariați între două companii rivale, ce acționau pe piața de securitate cibernetică. La momentul depunerii cererii, au existat 28 de demisii (aproape jumătate din forța de muncă) de la Secarma, inclusiv cofondatorii și un fost director de conducere, majoritatea alăturându-se competitorului său, Xcina. Angajații implicați erau specialiști „pen testers” (a căror muncă implică încercarea deliberată de a pirata sistemele IT ale clienților).
Secarma a obținut o ordonanță care interzicea o serie de activități derulate de către Xcina în așteptarea începerii procesului, inclusiv atragerea altor angajați, furnizarea de servicii “pen tester” de către angajații relevanți și orice solicitare sau tratarea cu clienții angajatorului anterior.
Principalele dovezi au fost reprezentate de mesajele WhatsApp. Instanța a constatat că, mesajele arătau cum un angajat Secarma (în timp ce era în concediu), a lucrat îndeaproape cu un fost coleg (care deja se mutase la noul angajator), la planificarea unei mutări în echipă de 21 de angajați în patru etape. A existat un chat de grup numit „Ordinul Phoenixului” și s-au folosit diverse pseudonime. Planul general a fost “deghizat” într-un campionat de bowling (Hammer’s Bowling Championship). Într-o întorsătură amuzantă, chat-ul de grup a inclus discuții (printre hackerii profesioniști) despre închiderea și ștergerea conținutului.
Wells and Solari v PNC Global Logistics
În martie 2019, Paul Wells și Roberto Solari, foști directori ai companiei la PNC Global Logistics, au fost demiși de șefii lor, după ce compania a descoperit că cei doi au trimis materiale pornografice și comentarii degradante cu privire la colegele de sex feminin prin intermediul WhatsApp.
Cei doi bărbați au dat în judecată PNC, susținând că adevăratul motiv pentru care au fost concediați a fost să fie lipsiți de acțiunile companiei, evaluate la 150.000 GBP fiecare. Cu toate acestea, instanța a decis că demiterile au fost justificate.
„Într-un mediu de afaceri modern, acest lucru nu este deranjant, ci este inacceptabil, în special atunci când vizează colegele de sex feminin, iar acest fapt nu este un lucru din care ar trebui să facă parte un manager superior, nici să-l permită sau să-i fie permis”, a spus judecătorul desemnat.
Case vs Tai Tarian
În 2018, Darren Case, un angajat la Tai Tarian, un furnizor de locuințe sociale din Țara Galilor, a fost demis de șefii săi după ce a înființat un grup WhatsApp pentru a scrie cuvinte abuzive adresate uneia dintre colegele sale de sex feminin.
Grupul WhatsApp, intitulat „Wolfpack” (un apropos față de filmul Mahmureala), a fost inițial creat de domnul Case pentru a comunica cu un coleg care era bolnav. Tribunalul a constatat, de asemenea, că acesta i-a instruit pe alții din cadrul grupului, ca respectivul coleg să nu fie adăugat în conversație.
El a fost găsit vinovat de abateri grave de către un tribunal care se apucă de astfel de cazuri. Judecătoarea Rhian Brace a spus că demiterea a fost un răspuns rezonabil. În noua sa hotărâre publicată, judecătoarea Brace a spus că este corect să se concluzioneze că domnul Case a hărțuit-o și a agresat-o pe colegă sa.
Malaysia
Mok Yii Chek vs Sovo Sdn Bhd & Ors
În cazul Mok Yii Chek v Sovo Sdn Bhd & Ors [2015] MLRHU 196, Înalta Curte a reținut că printarea de e-mailuri și mesaje WhatsApp se încadrează în sensul larg de „document/înscris” în temeiul legii, cu privire la dovezi. Ca atare, aceste “tipăriri” pot fi tratate ca orice alt document fizic atunci când vine vorba de admisibilitate.
Înalta Curte a afirmat că, chiar dacă o parte contestă autenticitatea unei tipăriri a unui mesaj WhatsApp, acesta poate fi încă admis ca dovadă dacă sunt îndeplinite următoarele criterii:
- partea care prezintă conversația WhatsApp trebuie să demonstreze că mesajul respectiv se referă la existența sau inexistența unui fapt în cauză sau că este în alt mod relevant pentru procedură
- partea care transmite mesajul WhatsApp trebuie să respecte cerințele procedurale pentru admiterea ca probă a unui document electronic
Astfel, Înalta Curte nu a considerat admisibile doar mesajele WhatsApp, dar a adăugat că ar trebui să li se acorde „o mare pondere” din cauza naturii mesajelor, ce se află în cu evenimentele cheie din acest caz. Înalta Curte a mai constatat că mesajele WhatsApp pot fi coroborate cu declarațiile martorilor, oferindu-le mai multă credibilitate.
Ce reținem de aici?
- Prin probe se înțeleg orice elemente de fapt
- Probele trebuie să îndeplinească anumite condiții pentru a fi admise, anume: legală, verosimilă, pertinentă și concludentă
- Noțiunea de probe are același înțeles și în cauzele civile, cât și în cele penale, însă pot apărea unele diferențe în funcție de procedura în care sunt folosite
- Conversații WhatsApp = mesaje, apeluri vocale, poze, clipuri video, atașare documente
- Pentru a produce efecte, pe lângă condițiile generale de admisibilitate în materia probelor, mesajele WhatsApp trebuie să întrunească anumite criterii specifice, respectiv: admisibilitate, autenticitate și relevanță
- Criptarea end-to-end introdusă de WhatsApp presupune că doar participanții la conversație o pot accesa, pentru cineva din exterior mesajele vor apărea sub forma unor simboluri indescifrabile
- Chiar dacă sunt criptate, conversațiile WhatsApp pot constitui probe (adică să fie accesate fără acordul tău), doar în anumite situații, de regulă legate de criminalitatea informatică
- Procedura folosită pentru “a da iama” în conversațiile WhatsApp, poartă denumirea de percheziție informatică (în unele situații poate fi folosită și interceptarea comunicărilor)
- Practica judiciară nu diferă de teorie, existând numeroase spețe în care conversațiile WhatsApp au jucat un rol decisiv în materie de dovezi, atât în România, UE, cât și înafara planului european
În ziua de azi, comunicările online au devenit practic o necesitate, fiind folosite atât pentru conversații personale, cât și, într-un procentaj din ce în ce mai mare, pentru zona de business. În fața unei tendințe generale de digitalizare, este firesc ca instanțele de judecată, să întâlnească tot mai des în practică, situații în care sunt folosite ca probe comunicările electronice. Așa că, data viitoare, poate te gândești de ori înainte de a-ți șterge conversațiile de pe WhatsApp sau a le direcționa către o altă persoană. Mai bine să previi, decât să rezolvi o problemă.
Bună ziua!
Foarte utile informațiile.
Cum pot să acces la conversațiile mele care au fost criptate?