⬅ ÎNAPOI

Sunt afacerile protejate de efectele pandemiei COVID-19? Pot obține despăgubiri din asigurări?

Afacerile din UK au suferit importante pierderi financiare ca urmare a efectelor Covid-19 și a măsurilor ce privesc sănătatea publică luate de Guvernul Britanic. Multe dintre acestea beneficiază de asigurări ce le acoperă pentru pierderi rezultate din întreruperea activității economice (Business Interruption/BI policies) pe mai multe motive. Mii de dosare au fost înregistrate ca urmare a refuzului companiilor de asigurări de a acoperi pierderile, pe motiv că aceste polițe nu acoperă, de fapt, efectele pandemiei.

În cazul  The Financial Conduct Authority v Arch and Others,  Curtea Supremă a UK a pronunțat în data de 15 ianuarie 2021 o hotărâre prealabilă pentru dezlegarea unei chestiuni de drept (test-case – noțiune similară cu cea din dreptul românesc) pentru a stabili dacă există, în principiu, protecție împotriva pierderilor cauzate de efectele pandemiei. Au fost analizate formulările mai multor polițe de asigurări standard. De notat este faptul că, deși formulările diferă în fiecare contract, Curtea consideră că acest lucru nu împiedică interpretarea corectă pe fondul disputei. 

FCA s-a bazat pe Financial Markets Test Case Scheme, procedură ce îi oferă posibilitatea să ceară pronunțarea unei hotărâri prealabile în cazuri de importanță majoră în domeniul financiar, chiar și în lipsa unei dispute și atunci când existența unei îndrumări legale este de necesitate imediată (side note: în Dreptul Englez, hotărârile judecătorești ale instanțelor de grad înalt sunt izvor de drept și sunt obligatorii pentru instanțele inferioare – precedent judiciar, case law; Curtea Supremă este instanța de cel mai înalt grad). 

Sunt protejate afacerile din UK de efectele pandemiei?

FCA a deschis acțiunea în favoarea deținătorilor de polițe de asigurare, printre care foarte multe întreprinderi mici și mijlocii (small and medium enterprises/SMEs). Intimații au fost opt dintre cele mai importante companii de asigurări ce oferă BI policies. Scopul a fost acela de a oferi o explicație cât mai clară, care să acopere cât mai mulți asigurați și asiguratori. 

Curtea Supremă a apreciat că aproximativ 700 de tipuri de polițe de asigurare oferite de peste 60 de firme de asigurări și aproximativ 370.000 de asigurați vor fi afectați de hotărârea sa. Curtea a selectat și a analizat 4 tipuri  de clauze sub diferite formulări, detaliate mai jos.

Disease clauses”, clauze de boală, care acoperă, în general pierderi cauzate de întreruperea activității din cauza unei boli infecțioase ce trebuie raportată obligatoriu autorităților, cum ar fi Covid-19, apărute în incinta sau la o anumită distanță de afacerea respectivă.

Curtea Supremă a statuat că această clauză acoperă pierderi cauzate de întreruperea activității economice ca urmare a oricărui caz de boală cauzată de Covid-19 apărută pe o rază de 25 de mile de la sediul afacerii, dar nu și în situația în care cazul a apărut în afara acestei zone.  De asemenea, Curtea a mai reținut și că formularea generală a contractelor de asigurare este suficient de clară în sensul că riscul asigurat nu reprezintă orice boală infecțioasă ce trebuie raportată oriunde în lume, ci doar pe raza respectivă.

 “Prevention of access clauses” clauze de încetare sau diminuare a activității, care acoperă, în general pierderi cauzate de întreruperea activității din cauza intervenției autorităților și “Hybrid clauses”, clauze mixte, ce le combină  pe cele două de mai sus.

Curte a analizat natura juridică a intervenției autorităților publice necesară pentru a activa clauza. Curtea a stabilit că noțiunea de restricții impuse trebuie interpretată în sensul de măsuri obligatorii (ca urmare a faptului că, în general, autoritățile publice își exercită puterea prin acest tip de măsuri). Cu toate acestea, Curtea a reținut și că aceste măsuri nu trebuie neapărat să fie date sub formă de lege pentru a putea fi aplicate.

Noțiunea de măsuri impuse poate include directive date de o autoritate publică, înaintea emiterii legii, iar obligativitatea acestora poate rezulta din contextul în care directiva a fost dată, necesitatea respectării lor fără intervenția autorităților și formularea clară, ce îi permite destinatarului să înțeleagă ce măsuri trebuie să ia. În cele mai multe cazuri, restricțiile pot fi adresate în mod direct afacerilor sau categoriilor de afaceri pe care le vizează, dar acest lucru nu este neparat necesar.

Curtea a analizat și natura juridică a clauzelor de încetare sau diminuarea a activității și condițiile necesare pentru activarea acestora. Astfel, s-au analizat următoarele noțiuni:

  • Imposibilitatea folosirii spațiului  – condiție care este îndeplinită dacă asiguratul nu poate folosi spațiul pentru o parte din activitatea desfășurată în mod normal, sau nu își poate desfășura o parte din obiectul de activitate. Spre exemplu, un restaurant sau magazin care a rămas deschis doar pentru take-away sau comenzi online poate beneficia de despăgubiri.
  • Oprirea accesului – se poate referi și la împiedicarea sau imposibilitatea desfășurării activității per total, dar și în parte.
  • Întrerupere – noțiunea poate cuprinde o interferență sau perturbare a activității, ce nu trebuie neapărat să ducă la încetare.

Corelativ, în România, prin intermediul Ordonanțelor Militare și a Hotărârilor de Guvern am avut sectoare întregi de activitate închise complet, precum HoReCa sau locurile de joacă pentru copii.

“Trends clauses”, clauze ce acoperă un câștig viitor, ce ar fi putut fi obținut dacă nu s-ar fi întrerupt activitatea și care poate fi cuantificat pe baza performanței pe care afacerea ar fi putut-o avea dacă nu s-ar fi realizat riscul asigurat.

Exemplul dat în speță a fost acela al unui pub care a suferit o reducere a încasărilor de 30% între momentul în care în spațiul public a apărut teama de infectare cu Covid-19, ce a dus la reducerea numărului de clienți, și momentul în care s-a ordonat închiderea activității. Companiile de asigurări au susținut faptul că daunele trebuie să se calculeze în raport de încasările avute imediat după apariția riscului (adică acelea mai reduse, ce ar fi dus automat la acoperirea unei sume mai mici). Curtea, însă, nu a reținut acest argument, motivând că un câștig viitor nu poate fi raportat la perioada de după apariția riscului asigurat, pentru că s-ar încălca scopul pentru care aceste clauze există. Curtea a concluzionat că daunele se vor calcula în funcție de încasările pe care afacerea le-ar fi avut dacă nu ar fi existat Covid-19.

Legătura de cauzalitate între pandemie și pierderile suferite

În cauză se pune și problema cauzalității. Mai exact, asigurătorii susțin că asigurații ar fi suferit aceleași pierderi sau pierderi similare ca urmare a întreruperii activității, chiar dacă riscul asigurat nu s-ar fi produs. Prin urmare, asigurații nu pot susține că pierderile au fost într-adevăr cauzate de riscul asigurat și/sau de modul în care clauza pentru un câștig viitor stabilește valoarea pierderii.

Firmele de asigurări au invocat în susținere cazul Orient-Express Hotels Ltd v Assicurazioni Generali SpA (Generali Global Risk) [2010] EWHC 1186. Pe scurt, hotelul Orient-Express din New Orleans a suferit pagube cauzate de uraganele Katrina și Rita, ce trebuiau acoperite de firma de asigurări Generali. Disputa dintre părți nu a fost cu privire la acordarea daunelor materiale suferite de hotel, ci cu privire la câștigul viitor realizabil, în baza BI clause. Generali, Tribunalul Arbitral și Curtea de Apel au susținut că riscul nu poate fi acoperit, întrucât pierderile ar fi existat oricum ca urmare a devastării întregii zone.

FUN FACT: Cazul Orient-Express a apărut ca urmare a apelului formulat împotriva unei hotărâri arbitrale pronunțate în Londra (side note: în arbitraj, părțile pot alege ca procesul să se desfășoare oriunde). Unul dintre judecătorii din prezentul caz (FCA) a participat în calitate de arbitru în cazul Orient-Express, iar un al doilea judecător al cazului FCA a judecat apelul împotriva hotărârii arbitrale din cazul Orient-Express. În cazul de față (FCA), completul de judecată pune la îndoială hotărârea pronunțată în cazul Orient-Express din punct de vedere al interpretării condițiilor de cauzalitate și  concluzionează că soluția dată a fost greșită  😊

Analiza cauzalității se bazează pe argumentele expuse de Curte în legătură cu trend clauses și cu analiza retrospectivă a cazului Orient-Express. În cazul Orient-Express, judecătorii apelului împotriva hotărârii arbitrale au avut în vedre testul but-for (dacă X nu ar fi existat, s-ar mai fi întâmplat Y?). În cauză nu a fost acoperit un câștig viitor, ci doar pierderile provocate de distrugerea hotelului, întrucât la momentul respectiv  și pe baza argumentelor prezentate de părți, s-a concluzionat că hotelul ar fi suferit oricum pierderi din cauză că cele două uragane au provocat pagube semnificative în New Orleans, ce ar fi dus la scăderea încasărilor.

În cazul de față (FCA), Curtea a considerat că decizia din Orient-Express a fost greșită din cauză că a fost avut în vedre la analiza îndeplinirii condițiilor tocmai riscul asigurat (uraganul), ceea ce contrazice concluziile Curții cu privire la trends clauses.

În concluzie?

Deși a admis unele argumente ale companiilor de asigurări, Curtea Supremă a concluzionat că acest lucru nu poate schimba soluția în sensul că pagubele suferite de către afaceri ca urmare a Covid-19 trebuie acoperite, prin prisma celor expuse mai sus. În cauză a fost formulată și o opinie concurentă.

De asemenea, Curtea  a statuat și că, în cele mai multe cazuri, testul but-for trebuie aplicat astfel încât să fie în concordanță cu intenția părților.

Vom urmări cu interes urmările acestei hotărâri în ceea ce privește implicațiile sale în contractele de asigurări și cum va afecta aceasta activitatea companiilor de asigurări, având in vedere numărul foarte mare de afaceri afectate.

În România din păcate majoritatea afacerilor nu sunt asigurate împotriva unor asemenea fenomene, deoarece antreprenorii cunosc prea puțin partea aceasta de asigurări. Dacă vrei să afli mai multe despre asta, intră pe profilul de Instagram de la asigwelt sau pe site și pune o întrebare.

Poză de Karolina Grabowska pe Pexels

    Lasă un răspuns

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

    Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.