Omor. Elemente constitutive. Intentie. Circumstanta agravanta.
4 minute • Bianca Gabriela Hadarag • 11 ianuarie 2017
1. |
Numărul deciziei |
Decizia penală nr. 1050/A | |
2. | Data |
22 iunie 2016 | |
3. | Instanța |
Curtea de Apel București, Secția a II-a Penală | |
4. | Ce s-a decis (printre altele) |
În ceea ce privește întrunirea elementelor constitutive ale tentativei la infracțiunea de omor se reține că, din punct de vedere subiectiv, forma de vinovăție pentru existența infracțiunii este „intenția” în ambele sale modalități, adică fie intenție directă atunci când făptuitorul a prevăzut rezultatul acțiunii sale (moartea victimei) și a urmărit producerea acestuia, fie intenție indirectă, când făptuitorul a prevăzut rezultatul acțiunii sale și fără a-l urmări a acceptat totuși posibilitatea survenirii acestuia. Intenția de a ucide o ființă omenească rezultă în general din datele exterioare ale faptei comise, adică din felul în care a fost săvârșită fapta, din împrejurările în care a avut loc săvârșirea, din mobilul care a determinat pe făptuitor, din scopul pe care acesta și-a propus să-l atingă, din mijloacele de execuție folosite, așa cum a indicat de altfel și prima instanță. Existența legăturii de cauzalitate nu este condiționată de suficiența acțiunii de ucidere, de a produce prin ea însăși moartea victimei, fiindcă nu este vorba de o cauzalitate exclusivă, ci de o legătură de cauzalitate. Acțiunii de ucidere i se pot adăuga și alte cauze preexistente, concomitente sau survenite, fără ca acestea să excludă legătura de cauzalitate atunci când se constată că în complexul acestor cauze fără intervenția acțiunii de ucidere moartea victimei nu s-ar fi produs. Raportat la tipul obiectului folosit de inculpați pentru a agresa partea civilă (o bâtă de mari dimensiuni), intensitatea foarte ridicată și numărul mare de lovituri aplicate acesteia într-o zonă vitală (a capului) și care au avut potențial de a pune în primejdie viața victimei, fiind apte să cauzeze moartea acesteia (50 de zile de îngrijiri medicale), Curtea, în acord cu instanța de fond, apreciază că faptele săvârșite de inculpații D. V. și D. L. A. întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă la omor, chiar dacă leziunile concrete suferite de acesta nu i-au pus în pericol viața. În același timp, în cauză se impune reținerea circumstanței legale agravante prev. de art. 77 lit. a) C. pen. întrucât inculpații D. V. și D. L. A., împreună cu numita D. V., au acționat împreună, în aceleași condiții de loc și de timp, în vederea vătămării părții civile M. V., aplicându-i acestuia lovituri repetate, cu o bâtă de lemn, în zona capului și acceptând posibilitatea de a-l ucide, provocându-i astfel leziuni care au necesitat pentru vindecare aprox. 50 de zile de îngrijire medicală. Se impune reținerea acestei circumstanțe legale agravante întrucât cooperarea inculpaților la săvârșirea faptei le-a mărit forța de acțiune și le-a creat condiții de natură să îngreuneze descoperirea faptei și identificarea lor, numărul acestora fiind de asemenea de natură să intimideze și să înfrângă mai ușor rezistența victimei, împiedicând-o să fugă sau să intervină în ajutorul fiului său. Pentru existența agravantei, scopul urmărit de fiecare făptuitor poate fi diferit, esențial fiind ca fiecare din ei și toți împreună să fi contribuit la săvârșirea faptei. Dacă între persoanele care au săvârșit fapta împreună ar fi existat o înțelegere prealabilă în vederea săvârșirii infracțiunii, asocierea aceasta ar fi putut constitui o infracțiune de sine stătătoare, comisă în concurs cu infracțiunea săvârșită în condițiile agravantei. |
|
5. | Link-uri |
JURIO |