Avocatoo UE

CJUE. Trimitere preliminara. Practici comerciale neloiale

3 minute • Raluca Dumitrascu • 26 mai 2017


Trimitere preliminară — Practici comerciale neloiale — Publicitate care figurează într-o publicație tipărită — Omisiunea informațiilor semnificative — Acces la aceste informații prin intermediul paginii de internet prin care au fost distribuite produsele vizate — Produse vândute de către persoana care a publicat anunțul sau de către terți

Cauza C-146/16

Parti

Reclamanta: Verband Sozialer Wettbewerb eV
Parata: DHL Paket GmbH

Cadrul juridic

Directiva 2005/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 mai 2005 privind practicile comerciale neloiale ale întreprinderilor de pe piața internă față de consumatori
Art. 7 alineatul (4)

(4) În cazul unei invitații de a cumpăra, următoarele informații se consideră semnificative, în cazul în care nu reies deja din context:
(a) principalele caracteristici ale produselor, în mod corespunză- tor cu mediul de comunicare utilizat ș i cu produsul în cauză;
(b) adresa geografică ș i identitatea comerciantului, precum sediul social ș i, după caz, adresa geografică ș i identitatea comerciantului în numele căruia acționează;
(c) prețul cu toate taxele incluse sau, în cazul în care prețul nu poate fi calculat în avans în mod satisfăcător dată fiind natura produsului, modalitatea de calcul al prețului ș i, după caz, toate costurile suplimentare de transport, de livrare sau cheltuielile poș tale sau, în cazul în care acestea nu pot fi calculate în avans în mod satisfăcător, menționarea faptului că aceste costuri ar putea fi suportate de consumator;
(d) modalitățile de plată, livrare, executare ș i soluționare a reclamațiilor, în cazul în care diferă de condițiile de diligență profesională;
(e) pentru produsele și tranzacțiile care implică dreptul de retractare sau de anulare, existența unui asemenea drept.

Acest articol trebuie interpretat în sensul că un anunț publicitar precum cel în discuție în litigiul principal, care intră sub incidența noțiunii „invitație de a cumpăra” în sensul acestei directive, poate fi conform obligației de informare prevăzute de această dispoziție.
Revine instanței de trimitere sarcina de a examina de la caz la caz, pe de o parte, dacă limitele de spațiu din textul publicitar justifică punerea la dispoziție a informațiilor cu privire la furnizor numai la nivelul platformei de vânzări pe internet și, pe de altă parte, dacă este cazul, dacă informațiile impuse la articolul 7 alineatul (4) litera (b) din directiva menționată privind platforma de vânzări pe internet sunt comunicate simplu și rapid.
SURSA:
EUR-LEX
 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.