Ajutorul public judiciar 2 1

Ajutorul public judiciar. Tot ce trebuie sa stii despre el.

15 minute • Fasie Geordano • 01 septembrie 2017


Am să încep prin a atrage atenția asupra faptului că, munca avocaților trebuie apreciată și răsplătită pe măsură. Spre exemplu într-o cerere de chemare în judecată, oricât de simplă și banală ar părea, se impune neapărat respectarea cumulativă a anumitor condiții, condiții pe care, avocatul le-a studiat de-a lungul vremii printr-o muncă asiduă de studiu și cercetare. Modul în care avocatul redactează cererea, motivele de fapt și de drept invocate, probatoriul propus, toate aceste lucruri necesită o pregătire juridică temeinică fiindcă o simplă cerere de chemare în judecată inițiază și deschide procesul civil. Este primul pas care ne va conduce în final la obținerea unei hotărâri judecătorești.
Ideea e că, din exterior, lumea percepe în mod diferit complexitatea și dificultatea, dar mai ales timpul necesar pe care un avocat trebuie să îl managerieze pentru cazurile în care a fost solicitat. Nimic nu se obține ușor și fără multă muncă.

Numai o strategie corespunzătoare și fundamentată corect din punct de vedere juridic ne poate conduce fără îndoială la o sentință favorabilă. Așadar, e indicat să începem întotdeauna cu dreptul și să fim tot timpul cu un pas înaintea adversarului.

Indiferent de gradul de complexitate al unui caz, angajarea unui avocat reprezintă din punctul meu de vedere conduita preventivă a justițiabilului care dorește să se asigure că drepturile și pretențiile sale vor fi pe deplin înțelese de către instanța investită să judece litigiul dintre părți.
Scopul avocatului este acela de a se asigura asupra faptului că, pe întreg parcursul procesului, drepturile tale nu vor fi deloc încălcate. Interesul avocatului va fi de asemenea de a câștiga procesul întrucât va putea să își construiască un portofoliu impresionant și drept urmare își va crește considerabil șansele de a atrage potențiali clienți în spețe aproape similare. Fiecare cauză este la fel de importantă pentru fiecare avocat, iar avocatul este obligat conform legii să depună toate diligențele în ceea ce privește reprezentarea ta în fața instanței de judecată.
Trebuie să renunțăm la concepțiile conform cărora avocații cu adevărat buni sunt doar cei care percep onorarii mari. Fiecare avocat este unic în felul său, iar accederea în profesiile juridice nu se realizează prin simpla trecere a timpului. Pentru a deveni avocat ai nevoie de patru ani de facultate. Patru ani în care te izbești zilnic de legi întortocheate, sute de mii de pagini de doctrină juridică, zeci de nopți nedormite, zi sau noapte e cam același lucru și multăăă cafea + un examen de admitere în profesie care nu este deloc ușor … și acesta e doar începutul.
Consider că fiecare avocat merită o șansă de a demonstra de ce este capabil cu adevărat întrucât dacă a promovat acel examen se prezumă faptul că știe în principiu ce are de făcut sau cel puțin știe unde trebuie să se îndrepte în căutarea răspunsurilor astfel încât să-și reprezinte clienții așa cum trebuie, cu demnitate și profesionalism.
Avocatul este și va rămâne apărătorul tău, e un fel de bodyguard, dar care nu își va folosi forța fizică pentru a-i pune la punct pe cei care îți cauzează necazuri, ci își va folosi toate cunoștințele de specialitate, acumulate de-a lungul timpului pentru a-ți rezolva problema cu care trebuie să te confrunți.


Despre ajutorul public judiciar

Ce se întâmplă însă atunci când angajarea unui avocat devine un impediment din pricina lipsurilor financiare? Aceste lipsuri nu trebuie să reprezinte sub nicio formă un motiv întemeiat pentru care să ocolim specialiștii în drept. Este adevărat că, legea oferă fiecărei persoane dreptul de a se reprezenta singură într-un litigiu (există și excepții atunci când angajarea unui avocat devine obligatorie. În cazul în care persoana respectivă, în continuare nu își permite să achite toate costurile necesare, se va proceda la asigurarea unui avocat din oficiu, în mod gratuit), dar merită oare să riscăm să ne reprezentăm singuri, neavând în spate experiență sau cunoștințe juridice de specialitate? Trebuie să ținem cont de faptul că, lucrurile se vor complica și mai mult în situația în care partea adversă dispune de un avocat.
Ce facem însă dacă nu dispunem deloc de resurse financiare și vrem totuși să apelăm la ajutorul unui avocat. Legiuitorul a prevăzut și această variantă și pentru a nu călca în picioare principiul de drept privind liberul acces la justiție, a adoptat OUG. 51/2008 privind ajutorul public judiciar.

Ce este ajutorul public judiciar?

Conform art. 1 din prezenta ordonanță, Ajutorul public judiciar reprezintă acea formă de asistenţă acordată de stat care are ca scop asigurarea dreptului la un proces echitabil şi garantarea accesului egal la actul de justiţie, pentru realizarea unor drepturi sau interese legitime pe cale judiciară, inclusiv pentru executarea silită a hotărârilor judecătoreşti sau a altor titluri executorii.
Din această definiție putem să reținem că: Statul este cel care acordă ajutor judiciar persoanelor aflate la nevoie, a persoanelor care nu pot face față din punct de vedere financiar să achite toate costurile necesare derulării unui proces. Scopul acordării ajutorului judiciar este acela al asigurării dreptului la un proces echitabil precum și garantarea accesului egal la justiție. Ajutorul public judiciar se poate acorda inclusiv cu privire la cererile în materie de executare silită sau la punea în aplicare a altor titluri executorii.

Cine poate solicita ajutorul public judiciar?

Conform art. 4 din aceeași OUG: Poate solicita acordarea ajutorului public judiciar, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, orice persoană fizică, în situaţia în care nu poate face faţă cheltuielilor unui proces sau celor pe care le implică obţinerea unor consultaţii juridice în vederea apărării unui drept sau interes legitim în justiţie, fără a pune în pericol întreţinerea sa ori a familiei sale.
Orice persoană fizică poate solicita ajutorul public judiciar în condițiile în care nu poate efectiv să suporte costurile unui proces sau în ceea ce privește obținerea unor consultații juridice pentru apărarea unor drepturi sau interese legitime, în situația în care întreținerea familiei este pusă în pericol.
Legea face precizări și cu privire la noțiunea de familie și care sunt limitele de vârstă pentru membri de familie cu privire la obligația legală de întreținere. Astfel art. 5 al OUG 51/2008 prevede că:
(1) În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, prin familie se înţelege soţul/soţia, copiii sau alţi descendenţi în linie dreaptă în vârstă de până la 18 ani aflaţi în întreţinerea solicitantului, precum şi copiii sau alţi descendenţi în linie dreaptă în vârstă de peste 18 ani, dar nu mai mult de 26 de ani, dacă se află în continuarea studiilor şi în întreţinerea solicitantului.
(2) În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, se consideră membru al familiei şi persoana care are domiciliul ori reşedinţa comună şi gospodăreşte împreună cu solicitantul, copiii sau alţi descendenţi în linie dreaptă ai acesteia în vârstă de până la 18 ani aflaţi în întreţinerea solicitantului, precum şi copiii sau alţi descendenţi în linie dreaptă în vârstă de peste 18 ani, dar nu mai mult de 26 de ani, dacă se află în continuarea studiilor şi în întreţinerea solicitantului.

În ce forme se acordă ajutorul public judiciar?

Art. 6 al OUG 51/2008 prevede că:
Ajutorul public judiciar se poate acorda în următoarele forme:

  1. plata onorariului pentru asigurarea reprezentării, asistenţei juridice şi, după caz, a apărării, printr-un avocat numit sau ales, pentru realizarea sau ocrotirea unui drept ori interes legitim în justiţie sau pentru prevenirea unui litigiu, denumită în continuare asistenţă prin avocat;
  2. plata expertului, traducătorului sau interpretului folosit în cursul procesului, cu încuviinţarea instanţei sau a autorităţii cu atribuţii jurisdicţionale, dacă această plată incumbă, potrivit legii, celui ce solicită ajutorul public judiciar;
  3. plata onorariului executorului judecătoresc;
  4. scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări de la plata taxelor judiciare prevăzute de lege, inclusiv a celor datorate în faza de executare silită.

Ajutorul public judiciar se poate acorda separat sau cumulat, însă nu nu poate depăşi, în cursul unei perioade de un an, suma maximă echivalentă cu 10 salarii minime brute pe ţară la nivelul anului în care a fost formulată cererea de acordare.

Cine beneficiază de ajutorul public judiciar?

Art. 8 din OUG 51/2008 specifică faptul că:
(1) Beneficiază de ajutor public judiciar în formele prevăzute la art. 6 persoanele al căror venit mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 300 lei. În acest caz, sumele care constituie ajutor public judiciar se avansează în întregime de către stat.
(2) Dacă venitul mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 600 lei, sumele de bani care constituie ajutor public judiciar se avansează de către stat în proporţie de 50%.
(3) Ajutorul public judiciar se poate acorda şi în alte situaţii, proporţional cu nevoile solicitantului, în cazul în care costurile certe sau estimate ale procesului sunt de natură să îi limiteze accesul efectiv la justiţie, inclusiv din cauza diferenţelor de cost al vieţii dintre statul membru în care acesta îşi are domiciliul sau reşedinţa obişnuită şi cel din România.
Trebuie să avem în vedere faptul că, ajutorul public judiciar se poate acorda integral sau parțial, în funcție de posibilitățile materiale și veniturile obținute de către solicitant.
Astfel, art. 9 al OUG 51/2008 ne aduce în vedere faptul că:
La stabilirea venitului se iau în calcul orice venituri periodice, precum salarii, indemnizaţii, onorarii, rente, chirii, profit din activităţi comerciale sau dintr-o activitate independentă şi altele asemenea, precum şi sumele datorate în mod periodic, cum ar fi chiriile şi obligaţiile de întreţinere.

Când încetează drepturile privind ajutorul public judiciar?

Art. 10 al OUG 51/2008 prevede că:
Dreptul la ajutor public judiciar se stinge prin moartea părţii sau prin îmbunătăţirea stării sale materiale până la un nivel care să îi permită să facă faţă costurilor procesului.

Cui trebuie să ne adresăm pentru solicitarea acordării ajutorului public judiciar?

În situația în care dorim să solicităm ajutorul public judiciar trebuie să ne adresăm instanței competente pentru soluționarea cauzei în care se solicită ajutorul. Adică trebuie să ne adresăm întocmai instanței care este investită să ne soluționeze procesul (Există procesul, dosarul este înregistrat și repartizat în mod aleatoriu unei instanțe de judecată, deci cunoaștem în principiu cui trebuie să ne adresăm cu o astfel de solicitare). Dacă instanța de judecată nu se poate stabili, atunci solicitantul va adresa cererea de ajutor public judiciar la judecătoria în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa.

Procesul meu a parcurs deja mai multe etape. Mai am dreptul să solicit ajutor public judiciar?

Ajutorul public judiciar se acordă oricând în cursul judecăţii, de la data formulării cererii de către persoana interesată, şi se menţine pe tot parcursul etapei procesuale în care a fost solicitat, conform art. 12 din OUG 51/2008.

Trebuie să plătesc taxe de timbru pentru solicitarea acordării ajutorului public judiciar?

Nu, cererea de acordare a ajutorului public judiciar este scutită de taxa de timbru. Această măsură este evidentă și de bun simț atât timp cât obiectul unei astfel de cereri constă întocmai în scutirea de la plată a solicitantului pe considerentul imposibilității de a face față cheltuielilor pe care le implică un litigiu în curs de desfășurare.

Ce elemente trebuie să specific în cererea de ajutor public judiciar?

Conform art. 14 alin. (1) din OUG 51/2008: Cererea pentru acordarea ajutorului public judiciar se formulează în scris şi va cuprinde menţiuni privind obiectul şi natura procesului pentru care se solicită ajutorul public judiciar, identitatea, codul numeric personal, domiciliul şi starea materială a solicitantului şi a familiei sale, ataşându-se înscrisuri doveditoare ale veniturilor acestuia şi ale familiei sale, precum şi dovezi cu privire la obligaţiile de întreţinere sau de plată. Cererea va fi însoţită şi de o declaraţie pe propria răspundere a solicitantului în sensul de a preciza dacă în cursul ultimelor 12 luni a mai beneficiat de ajutor public judiciar, în ce formă, pentru ce cauză, precum şi cuantumul acestui ajutor.

Ce se întâmplă dacă am pierdut procesul și am beneficiat de ajutor public judiciar?

Art. 14, alin (2) din OUG prevede că, la primirea cererii pentru acordarea ajutorului public judiciar solicitantului i se va pune în vedere faptul că, în cazul pierderii procesului, cheltuielile de judecată ale celeilalte părţi vor fi în sarcina sa, precum şi posibilitatea restituirii sumelor primite cu titlu de ajutor public judiciar în cazul prevăzut la art. 17 alin. (2). (Atunci când se constată că, cererea de solicitare a ajutorului public judiciar a fost făcută cu rea-intenție).

Instanța a respins cererea de ajutor public judiciar. Ce pot să mai fac?

Trebuie să reținem că, în urma analizării cererii de ajutor public judiciar, instanța competentă nu este obligată să o admită astfel că există posibilitatea de a o respinge, va face acest lucru printr-o încheiere care să includă motivele pentru care s-a respins cererea (adică o încheiere motivată).
În această situație există posibilitatea de a face o cerere de reexaminare, însă aceasta trebuie făcută într-un termen de 5 zile care curge de la data comunicării încheierii. În cazul în care ultima zi (a cincea zi de la data comunicării încheierii pică într-o zi nelucrătoare precum Sâmbăta sau Duminica, atunci termenul va fi prelungit până în următoarea zi lucrătoare, adică Luni).
Cererea de reexaminare nu va fi soluționată de același judecător, cel care și-a arătat deja punctul de vedere prin încheierea motivată, din motive evidente întrucât ar exista posibilitatea ca aceasta să fie din nou respinsă, pe aceleași considerente. Ar fi interesant să se contrazică judecătorul pe el însuși. De cererea de reexaminare se va ocupa un alt complet de judecată, tot printr-o încheiere motivată care de această dată va fi irevocabilă. Acest lucru înseamnă că nu vei mai avea dreptul de a face din nou o cerere de reexaminare.

Ce se întâmplă dacă solicit ajutorul public judiciar în mod abuziv?

Art. 16, alin (1) din OUG precizează că: Ajutorul public judiciar poate fi refuzat când este solicitat abuziv, când costul său estimat este disproporţionat faţă de valoarea obiectului cauzei, precum şi atunci când acordarea ajutorului public judiciar nu se solicită pentru apărarea unui interes legitim ori se solicită pentru o acţiune care contravine ordinii publice sau celei constituţionale.
Există chiar și posibilitatea intervenției unor terțe persoane (străine de proces) care au dreptul de a interveni, oricând în proces, pentru a prezenta instanței de judecată dovezi îndestulătoare cu privire la starea reală a beneficiarului de ajutor public judiciar, în situația în care solicitantul de ajutor public judiciar beneficiază de acest drept în mod nejustificat, acesta va putea fi obligat la restituire și i se poate aplica chiar și o amendă.
Articolul 17 din OUG 51/2008 menționează că:
(1) Orice persoană interesată va putea sesiza oricând instanţa care a încuviinţat ajutorul public judiciar, prezentând dovezi cu privire la situaţia reală a celui căruia i s-a încuviinţat cererea; ajutorul public judiciar nu se suspendă în cursul noilor cercetări.
(2) Dacă instanţa competentă constată că, cererea de ajutor public judiciar a fost făcută cu rea-credinţă, prin ascunderea adevărului, va obliga, prin încheiere, pe cel care a beneficiat nejustificat de ajutor public judiciar la restituirea cu titlu de despăgubire a sumelor de care a fost scutit, precum şi la o amendă în cuantum de până la 5 ori suma pentru care a obţinut nejustificat scutirea.
În încheiere recomand tuturor persoanelor care se încadrează în aceste limite, să apeleze cu încredere la solicitarea ajutorului public judiciar și să aibă totodată încredere în activitatea avocațială și a instanței de judecată. Ajutorul public judiciar nu trebuie privit cu dispreț, dezinteres sau rușine. Este un un drept pe care legea îl oferă doar persoanelor care îndeplinesc condițiile stabilite în prezenta ordonanță de urgență. OUG 51/2008.

Un răspuns

  1. Solicit acordarea de ajutor public judiciar..am o pensie de invaliditate de 814 Ron,,
    Îndeplinesc condițiile pentru ajutorul public judiciar in cursul procesului în instanță,
    Vă mulțumesc anticipat, trimiteți un mesaj scris atașatin pe EMAIL f8606484@gmail.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *