Angajatorul nu poate reține bani din salariul angajatului ca să acopere daune/paguba produsă de el
6 minute • Oana Trifan • 20 februarie 2023
CCR a decis că reținerile salariale sunt ilegale în lipsa unei hotărâri judecătorești, chiar și în situația în care angajatul a produs daune angajatorului.
Prin Decizia nr.649/2022, publicată în Monitorul Oficial din 07.02.2023, Curtea Constituțională a stabilit că angajatorul nu poate să emită un act de imputare (cunoscut ca decizie de imputare în practică), cu caracter executoriu angajatului, pentru că nu poate face o analiză obiectivă a situației de fapt.
Hai să vedem cum s-a ajuns la această decizie.
Răspunderea patrimonială a angajaților
Codul Muncii reglementează patru tipuri de răspundere ale angajaților: răspunderea disciplinară, patrimonială, contravențională și penală.
Conform art.254 din Codul Muncii salariații răspund patrimonial pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina și în legătură cu munca lor.
Angajatorul are la dispoziție două variante de a-și repara prejudiciul:
- Amiabil, de comun acord cu angajatul: angajatorul întocmește o notă de constatare și evaluare a pagubei, în baza căreia angajatul își dă acordul ca paguba să fie recuperată într-un termen de minim 30 zile, cu condiția ca paguba să nu fie mai mare decât 5 salarii minime brute pe economie (la momentul actual: 15.000 lei).
- În instanță: prin intermediul acțiunii în răspundere contractuală
Cum se recuperează în concret prejudiciul?
Ionel (angajat) îi produce d-nlui Popescu (angajator) o pagubă, constând în distrugerea telefonului de serviciu, un iPhone nou achiziționat de firmă. Valoarea prejudiciului este 4000 lei.
Să presupunem că angajatul este de acord cu nota de constatare întocmită de către angajator – cum se vor recupera efectiv sumele?
Poate angajatorul să rețină lunar o sumă din salariul angajatului până în momentul în care se acoperă paguba?
Conform art.257 din Codul Muncii:
(1) Suma stabilită pentru acoperirea daunelor se reţine în rate lunare din drepturile salariale care se cuvin persoanei în cauză din partea angajatorului la care este încadrată în muncă. (2) Ratele nu pot fi mai mari de o treime din salariul lunar net, fără a putea depăşi împreună cu celelalte reţineri pe care le-ar avea cel în cauză, jumătate din salariul respectiv.
Aparent, câtă vreme angajatul semnează nota de constatare și evaluare a pagubei întocmită de către angajator, acesta poate (sau putea) să rețină din salariul angajatului, lunar, o sumă de bani, pentru a-și acoperi paguba.
💡 Reținerile salariale sunt o formă de recuperare a prejudiciului suferit de către angajator, cu acordul salariatului, prin rate lunare pe care angajatorul le reține din salariul angajatului, până în momentul acoperirii prejudiciului.
Caracterul executoriu al măsurii reținerii salariale
Ce se întâmplă însă în cazul în care angajatorul nu reușește să-și acopere prejudiciul cauzat, chiar dacă apelează la măsura reținerilor salariale? Fie datorită faptului că suma de acoperit este prea mare, fie pentru că angajatul are și alte rețineri salariale și cuantum ratelor este prea mic.
Nota de constatare și evaluare a prejudiciului, semnată de către angajat și angajator are caracter executoriu conform art.259 Codul Muncii, astfel că dacă într-un termen de 3 ani de la data primei rețineri, angajatorul nu a reușit să-și acopere prejudiciul, acesta se poate adresa executorului judecătoresc.
Reținerile salariale: condiționate de existența unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile?
Din ce am văzut anterior, răspunderea patrimonială reglementată de Codul Muncii permite angajatorului să sancționeze salariatul, prin întocmirea unei note de constatare interne, pe care angajatul trebuie să o semneze, aceasta fiind suficientă pentru a aplica măsura reținerii salariale.
Totodată, nota de constatare constituie titlu executoriu în măsura în care angajatorul nu reușește să-și recupereze prejudiciul.
Totuși…
Art.169 din Codul Muncii ne contrazice:
(1) Nicio reţinere din salariu nu poate fi operată, în afara cazurilor şi condiţiilor prevăzute de lege.
(2) Reţinerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decât dacă datoria salariatului este scadentă, lichidă şi exigibilă şi a fost constatată ca atare printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă.
(3) În cazul pluralităţii de creditori ai salariatului va fi respectată următoarea ordine:
a) obligaţiile de întreţinere, conform Codului familiei;
b) contribuţiile şi impozitele datorate către stat;
c) daunele cauzate proprietăţii publice prin fapte ilicite;
d) acoperirea altor datorii.
(4) Reţinerile din salariu cumulate nu pot depăşi în fiecare lună jumătate din salariul net.
Dacă cu privire la alin.(1) nu avem o problemă deoarece răspunderea patrimonială este un caz reglementat de lege în care se poate aplica măsura reținerilor salariale, alin.(2) nu este la fel de clar, pentru că stabilește două condiții care trebuie îndeplinite cumulative pentru a putea aplica măsura reținerilor salariale:
1) Datoria salariatului să fie certă, lichidă și exigibilă;
2) Datoria salariatului să fie constatată printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă.
Pare că cele două articole se contrazic: dacă art.254 permite emiterea de către angajator a unei note de constatare și evaluare a pagubei, în baza căreia să se poată efectua reținerile salariale, iar art.169 stabilește ca și condiție existența unei hotărâri judecătorești, ne întrebăm ce prevederi se aplică?
💡 Putem sau nu putem aplica măsura reținerii salariale în lipsa unei hotărâri judecătorești și irevocabile?
Ce a decis CCR? Sunt reținerile salariale ilegale acum?
Curtea Constituțională a decis că o procedură internă nu are aptitudinea de a stabili ea însăși existența prejudiciului, a întinderii sale, a culpei angajatului, cu consecința emiterii unui act având caracter de titlu executoriu.
Instanța a analizat caracterul obiectiv/subiectiv a unei astfel de decizii de imputare emise de către angajator și a ajuns la concluzia că având în vedere raportul de subordonare dintre angajator și angajat, nu se poate emite o decizie de imputare obiectivă, care să garantează că prejudiciul a fost evaluat în mod echitabil.
Pe același principiu, decizia de imputare ca act intern al angajatorului nu poate avea valoare de titlu executoriu, decât dacă este constatată printr-o hotărâre judecătorească.
💡 Pentru a fi legale, reținerile salariale trebuie să aibă la bază o hotărâre judecătorească, care să stabilească în mod real și obiectiv valoarea prejudiciului.
Foto de NordWood Themes pe Unsplash
Am lucrat ca delivery la o firma de mâncare, am evitat un accident ,am îndoit o janta ,angajatorul mi a oprit 300 de lei pe o paguba făcut cu doua luni în urma ..
Cum as putea sa procedez ?