49627

Asistenţa judiciară internațională în materie penală

12 minute • Ioana Grosu • 11 aprilie 2017


Obiect

  1. comisiile rogatorii internaţionale; 
  2. audierile prin videoconferinţă; 
  3. înfăţişarea în statul solicitant a martorilor, experţilor şi a persoanelor urmărite; 
  4. notificarea actelor de procedură care se întocmesc ori se depun într-un proces penal; 
  5. cazierul judiciar; 
  6. alte forme de asistenţă judiciară.

Conţinutul general al cererii de asistenţă judiciară

  • denumirea autorităţii judiciare solicitante şi denumirea autorităţii judiciare solicitate; 
  • obiectul şi motivele cererii; 
  • calificarea juridică a faptelor; 
  • datele de identificare a suspectului, inculpatului sau condamnatului ori a martorului sau expertului, după caz; 
  • încadrarea juridică şi prezentarea sumară a faptelor. 

      La cerere se anexează acte în sprijinul acesteia, după caz, în funcţie de natura şi obiectul cererii. Actele anexate cererii de asistenţă judiciară trebuie certificate de autoritatea judiciară solicitantă, fiind scutite de orice alte formalităţi de supralegalizare.

  1. Comisia rogatorie internaţională
  • formă de asistenţă judiciară
  • constă în împuternicirea pe care o autoritate judiciară dintr-un stat o acordă unei autorităţi din alt stat, mandatată să îndeplinească, în locul şi în numele său, unele activităţi judiciare privitoare la un anumit proces penal. 

Obiectul cererii de comisie rogatorie

  •  localizarea şi identificarea persoanelor şi obiectelor; audierea suspectului, inculpatului, persoanei vătămate, părţii civile, părţii responsabile civilmente, martorilor şi experţilor, precum şi confruntarea; percheziţia, ridicarea de obiecte şi înscrisuri, sechestrul şi confiscarea specială sau extinsă; cercetarea la faţa locului şi reconstituirea; expertizele; transmiterea de informaţii necesare într-un anumit proces, interceptarea convorbirilor, examinarea documentelor de arhivă şi a fişierelor specializate şi alte asemenea acte de procedură; 
  •  transmiterea mijloacelor materiale de probă; 
  •  comunicarea de documente sau dosare. 

 Dacă statul solicitant solicită în mod expres, statul român îl va informa despre data şi locul îndeplinirii comisiei rogatorii. Autorităţile şi persoanele în cauză, menţionate de statul solicitant, vor putea să asiste şi să colaboreze la efectuarea comisiei rogatorii, în limitele permise de legea română. 

Aceste prevederi se aplică în mod corespunzător şi în cazul în care asistenţa este solicitată de autorităţile judiciare române.

  1. Audierile prin videoconferinţă

O persoană care

+ se află pe teritoriul României

+ trebuie să fie audiată ca martor sau expert de către autorităţile judiciare ale unui stat străin

+ este inoportun sau imposibil pentru acea persoană să se înfăţişeze personal pe teritoriul acelui stat

statul străin poate solicita ca audierea să aibă loc prin videoconferinţă

În cererea de audiere prin videoconferinţă trebuie să se precizeze motivul pentru care nu este oportun sau este imposibil ca martorul sau expertul să fie prezent personal la audiere, precum şi denumirea autorităţii judiciare şi numele persoanelor care vor proceda la audiere. 

Declaraţiile suspectului sau ale inculpatului, ale celorlalte părţi în procesul penal sau ale expertului, care se află în străinătate, pot fi luate prin videoconferinţă ori de câte ori este inoportun sau imposibil pentru ca acea persoană să se înfăţişeze personal pe teritoriul României. Este considerată în imposibilitatea de a se înfăţişa personal pe teritoriul României şi persoana aflată în detenţie pe teritoriul altui stat. În acest sens, procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală ori instanţa pe rolul căreia se află cauza spre soluţionare întocmeşte şi transmite, direct sau prin intermediul autorităţilor centrale, cererea de asistenţă judiciară internaţională în materie penală.
   

Autorităţile judiciare competente să execute cererile formulate de autorităţile altor state sunt:

  1. curţile de apel, în cursul judecăţii,
  2. parchetele de pe lângă curţile de apel, în cursul urmăririi penale. 

   Reguli de desfășurare

  • audierea are loc în prezenţa judecătorului sau procurorului român competent, după caz, asistat, după caz, de un interpret; acesta verifică identitatea persoanei audiate şi este obligat să asigure respectarea principiilor fundamentale ale legii române. În cazul în care constată că sunt încălcate principiile fundamentale ale dreptului român, judecătorul sau procurorul ia de îndată măsurile necesare pentru a asigura desfăşurarea audierii în conformitate cu legea română; 
  • autorităţile judiciare române competente şi cele ale statului solicitant convin, după caz, asupra măsurilor de protecţie a martorului sau expertului; 
  • audierea se efectuează direct de către autoritatea judiciară competentă a statului solicitant sau sub coordonarea acesteia, potrivit legii sale interne; 
  • martorul sau expertul va fi asistat, după caz, de un interpret, potrivit legii române; 
  • persoana chemată ca martor sau expert poate invoca dreptul de a nu depune mărturie, care îi este conferit fie de legea română, fie de legea statului solicitat.

Autoritatea judiciară română întocmeşte un proces-verbal în care se consemnează data şi locul audierii, identitatea persoanei audiate, informaţii privind depunerea jurământului şi condiţiile tehnice în care audierea s-a desfăşurat. Procesul-verbal se transmite autorităţii judiciare competente a statului solicitant.

  1. Notificarea actelor de procedură care se întocmesc ori se depun într-un proces penal

Cererile de asistenţă judiciară privind comunicarea actelor de procedură adresate autorităţilor judiciare române se îndeplinesc
→ în faza de judecată de judecătoria în circumscripţia căreia domiciliază sau se află locul de detenţie al persoanei căreia urmează să i se comunice actele
→ în faza de urmărire penală, de parchetul de pe lângă aceasta.

acte de procedură = citaţiile pentru părţi sau martori, actul de inculpare, alte acte de urmărire penală, hotărârile judecătoreşti, cererile pentru exercitarea căilor de control judiciar sau actele privind executarea unei pedepse, plata unei amenzi ori plata cheltuielilor de procedură.

a) Comunicarea de înscrisuri şi date 
Statul român comunică: extrasele de pe cazierul judiciar şi orice date referitoare la acesta care îi vor fi cerute, pentru o cauză penală, de autorităţile judiciare ale statului străin solicitant.

Comunicarea şi dovada comunicării 
poate fi efectuată prin simpla lor transmitere către destinatar. Dacă statul solicitant o cere în mod expres, statul român va efectua comunicarea în una dintre formele prevăzute de legislaţia română pentru înmânări analoage sau într-o formă specială compatibilă cu această legislaţie. 

Autorităţile judiciare române pot transmite direct, prin poştă, actele de procedură şi hotărârile judecătoreşti persoanelor care se află pe teritoriul unui stat străin, dacă prin instrumentul juridic internaţional aplicabil în relaţia cu acel stat se prevede astfel. Actele de procedură şi hotărârile judecătoreşti sunt însoţite de o notă care indică faptul că destinatarul poate obţine de la autoritatea judiciară emitentă informaţii asupra drepturilor şi obligaţiilor sale.

dovada comunicării se face printr-un document datat şi semnat de destinatar sau printr-o declaraţie a autorităţii judiciare române solicitate, constatând faptul comunicării, forma şi data efectuării comunicării. Actul sau declaraţia se transmite de îndată statului solicitant. La cererea acestuia din urmă, statul român va preciza dacă notificarea a fost făcută în conformitate cu legea română. În cazul în care comunicarea nu s-a putut face, statul român înştiinţează de îndată statul solicitant despre motivul necomunicării.

  Autoritatea română competentă  Ministerului Justiţiei.
Informaţiile de acelaşi fel, primite de la autorităţile competente ale statelor străine în cadrul schimbului de informaţii, se primesc de către Ministerul Justiţiei, care le transmite autorităţilor competente, spre a se proceda în raport cu atribuţiile privitoare la recunoaşterea şi, respectiv, înregistrarea hotărârilor penale străine.

Termenul necesar comunicării 
Citaţia pentru înfăţişare, destinată unei persoane urmărite care se află pe teritoriul României, se transmite autorităţilor române competente cel mai târziu cu 40 de zile înainte de data fixată pentru înfăţişare. De acest termen se ţine seama la fixarea datei înfăţişării şi la transmiterea citaţiei.


b) Transmiterea informaţiilor 

Statul român va transmite statului străin interesat informaţii despre hotărârile penale şi despre măsurile ulterioare, care se referă la cetăţenii statului străin şi care au făcut obiectul unei menţiuni în cazierul judiciar. Aceste informaţii se comunică cel puţin o dată pe an. 

Dacă persoana în cauză este cetăţean al mai multor state, informaţiile se comunică fiecărui stat interesat, în afara cazului în care această persoană are cetăţenia statului român.

  1. Înfăţişarea în statul solicitant a martorilor, experţilor şi a persoanelor urmărite

În cazul în care înfăţişarea în persoană a unui martor sau expert în faţa autorităţilor judiciare române este necesară, autoritatea judiciară solicitantă va face menţiune în acest sens, prin cererea de înmânare a citaţiei. 

În cerere sau în citaţie, se menţionează cuantumul aproximativ al cheltuielilor rambursabile de transport, întreţinere, locuinţă şi al altor cheltuieli necesare prilejuite de chemarea în faţa autorităţilor judiciare. Autoritatea judiciară română care a dispus chemarea va putea solicita statului solicitat, prin cerere, acordarea unui avans martorului sau expertului, rambursarea urmând să fie efectuată din fondul cheltuielilor judiciare special alocat. 

Dacă înfăţişarea în persoană a unui martor sau expert este solicitată autorităţilor române de un stat străin, în cazul în care martorul sau expertul declară că se va înfăţişa personal, acesta poate solicita acordarea unui avans din cuantumul cheltuielilor prilejuite de chemarea în faţa autorităţilor judiciare. Instanţa va indica prin încheiere suma de bani solicitată de martor sau expert, unitatea bancară unde urmează să se consemneze suma de bani, consemnarea fiind făcută pe numele martorului sau expertului, la dispoziţia autorităţii judiciare române competente. Încheierea instanţei, precum şi declaraţia scrisă a martorului sau expertului se vor comunica statului solicitant.


Martorul sau expertul care nu s-a prezentat în urma primirii citaţiei de înfăţişare a cărei comunicare a fost cerută nu va putea fi supus, chiar dacă citaţia va cuprinde un ordin categoric, niciunei sancţiuni sau măsuri de constrângere, în afară de cazul în care el va reveni din propria iniţiativă pe teritoriul statului român solicitant şi dacă va fi din nou citat aici, în mod legal.


Cheltuielile rambursabile de transport, întreţinere, locuinţă şi alte cheltuieli necesare prilejuite de chemarea în faţa autorităţilor judiciare, rambursabile martorului sau expertului de către statul român solicitant, vor fi calculate de la locul de reşedinţă a acestuia şi vor fi acordate la niveluri cel puţin egale cu cele prevăzute de tarifele şi reglementările în vigoare în statul în care audierea trebuie să aibă loc.

Refuzul de a depune mărturie Dacă un martor care dă curs citaţiei şi se prezintă în faţa unei autorităţi judiciare române refuză să depună mărturie în totalitate sau în parte, nu poate fi supus vreunei măsuri de restrângere a libertăţii sau împiedicat în alt mod să părăsească România, chiar dacă, potrivit legii române, un asemenea refuz ar constitui o infracţiune sau ar putea atrage măsuri coercitive.
  Niciun martor sau expert, oricare ar fi cetăţenia sa, care, în urma primirii unei citaţii, va consimţi să se înfăţişeze în faţa autorităţilor judiciare ale statului român solicitant nu va putea fi nici urmărit, nici deţinut, nici supus vreunei alte restricţii a libertăţii sale individuale pe teritoriul României pentru fapte sau condamnări anterioare plecării sale de pe teritoriul statului străin solicitat. 
Acest tip de imunitate încetează dacă martorul, expertul sau persoana urmărită, având posibilitatea să părăsească teritoriul statului român solicitant în termen de 15 zile consecutive după ce prezenţa sa nu mai este cerută de autorităţile judiciare române, va rămâne totuşi pe teritoriul României sau se va reîntoarce aici după ce îl va fi părăsit.
Dacă în timpul procesului ar putea fi dispusă arestarea unui martor care este bănuit că a săvârşit o infracţiune în legătură cu mărturia sa în faţa autorităţilor judiciare ale statului român solicitant (alta decât refuzul de a depune mărturie) se va lua în considerare faptul dacă interesele justiţiei nu ar fi mai bine protejate prin încredinţarea urmăririi, dacă este posibil, către statul străin solicitat. 

Nicio persoană, oricare ar fi cetăţenia ei, citată în faţa autorităţilor judiciare ale statului român solicitant, în vederea efectuării urmăririi penale pentru anumite infracţiuni, nu va putea fi nici urmărită, nici deţinută, nici supusă vreunei alte măsuri de restrângere a libertăţii în România pentru fapte sau condamnări anterioare plecării sale de pe teritoriul statului străin solicitat şi care nu sunt menţionate în citaţie. 

Sursa: Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *