Avem o marcă. Ce facem cu ea?
4 minute • Tiberiu Protopopescu • 13 martie 2018
Noi începuturi
Este ceva nou sau schimbat la tine? Pari mai vesel sau măcar mai înalt.
Ah, ți-ai înregistrat marca folosind ghidul din articolul anterior – Vreau să înregistrez o marcă. Unde încep? Felicitări! Și ce vei face cu ea? Cum nu știi!? Păi, te ajutăm noi, însă mai întâi trebuie să știi două lucruri esențiale.
În primul rând, trebuie să știi că marca ta are o durata de protecție de 10 (zece) ani de la data de depozit, respectiv de la data la care a fost depusă solicitarea de înregistrare a mărcii. Durata poate fi extinsă printr-o cerere de reînnoire pentru perioade succesive a câte 10 (zece) ani.
În al doilea rând, protecția conferită de către proaspăta marcă a ta este limitată teritorial. Astfel, dacă marca este națională, protecția va fi limitată doar pentru țara respectivă (de ex., dacă a fost înregistrată la OSIM, teritoriul protejat este România), dacă este marcă a Uniunii Europene, atunci protecția se întinde pe teritoriul tuturor statelor membre UE. Este interesant de observat că pentru mărcile internaționale protecția privește doar teritoriile desemnate – de exemplu, o marcă internațională cu teritoriile desemnate Japonia și Franța, va beneficia de protecție doar pentru aceste teritorii.
Drepturi, fără stângăcii
Bun, acum că am trecut peste limitările în timp și spațiu, să trecem la drepturile titularului. Da, tu ești fericitul titular.
Unul dintre drepturile de care se bucură un titular de marcă anterioară este faptul că poate formula opoziție împotriva solicitărilor de mărci noi identice sau similare, dacă acestea au în vedere același teritoriu protejat. De exemplu, titularul mărcii anterioare naționale se poate opune solicitării unei mărci ale Uniunii Europene, având în vedere faptul că România este stat membru.
În eventualitatea admiterii opoziției, marca solicitată va fi respinsă de la înregistrare fie pentru întreaga listă de clase de servicii și produse, fie parțial.
Termenul de formulare al opoziției in fața Oficiului pentru mărci naționale este de două luni de la data publicării în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială.
De asemenea, titularul poate solicita instanțelor judecătorești interzicerea folosirii de către terți în activitatea lor comercială a unui semn identic sau similar cu marca sa anterioară. Astfel, titularul poate trage la răspundere civilă și penală terții care întreprind utilizarea fără acord sau demersuri de contrafacere, cum ar fi eternul și fascinantul ”adibas”.
Că tot veni vorba de contrafacere, titularul mai are la îndemână o pârghie legală de oprire sau cel puțin de diminuare a acesteia, respectiv să formuleze o cerere de intervenție vamală. În virtutea intervenției vamale, orice produs care trece prin punctele vamale aferente teritoriului ales (i.e. național sau UE) purtând un semn identic sau similar cu marca indicat în cerere, va fi oprit în vamă, iar titularul mărcii ori mandatarul acestuia va fi notificat. ”Parafrazând” prevederile legale, dacă produsele reținute încalcă drepturile de proprietate intelectuală, atunci vor fi distruse. Altfel, vor primi liber de vamă și se vor returna proprietarului.
Nu în ultimul rând, dacă portofoliul tău de drepturi pare prea plin, poți să transmiți marca prin cesiune totală sau parțială către un terț. De asemenea, poți încheia un contract de licență exclusivă sau neexclusivă prin care să autorizezi un terț să utilizeze marca pentru toate sau doar o parte dintre servicii ori produse, fie pe întreg teritoriul, fie pentru o parte a acestuia. Dacă pare puțin prea complicat, stai liniștit. Vom dezvolta acest aspect într-un articol viitor.
Acum tot ce rămâne de făcut este să te bucuri de noua ta marcă și să îți desfășori activitatea comercială cu un grad sporit de protecție.
Până data viitoare, protejați-vă cu toate cele intelectuale!
via Protopopescu & Partners
