Book review: The cyber effect – Dr. Aiken Mary
7 minute • Cristina Ralu Badea • 23 martie 2021
Nu aș ști cum să vă motivez mai tare decât să vă zic să luați haina pe voi sau să deschideți primul site de cărți și să citiți cartea momentului din viața mea The cyber effect. Am făcut referire la ea în ultimul meu articol și, sinceră să fiu mi-a zis Ana să scriu că și ei i-a plăcut și pentru că interesul pentru această carte a fost așa de mare, am zis că articolul meu va motiva până și oamenii de la Vax Populi să citească.
Cartea nu este despre o poveste senzațională pe care femeia a realizat-o de-a lungul regăsirii spirituale, ci mai degrabă este o relatare foarte în detaliu a impactului pe care îl au tehnologiile digitale asupra noastră, schimbându-ne astfel felul în care comunicăm, muncim, cumpărăm, socializăm și facem multe dintre activitățile zilnice. Mary Aiken este o expertă în cyberpsihologie. Femeia e mișto. E expert în comportamentul uman în spațiul virtual. E sfătuitor pe tema psihologiei criminalilor online pentru interpol, pentru FBI sau pentru Casa Albă. Consideră că spațiul virtual este un mediu unic, un spațiu realmente existent. Nu e o extensie a lumii reale, dar un loc unde caracteristicile comportamentului individual pot fi alterate drastic.
Nu zic că-i ceva noi să auzi că ne comportăm diferit în mediul online față de cum o facem în realitate, dar nu-i important ce zic eu pentru că în fond cine sunt eu să decid ce-i important pentru oameni?! Însă, argumentele pe care autoarea le aduce în favoarea acestei afirmații pot fi convingătoare până în punctul în care te gândești cum pe Tinder rupi pe conversații cu mafiotul, iar în realitate ești mai mută decât Ana zidită-n Mănăstire. Explicația dezinhibării online o puteți găsi în carte cu referire le trolli de pe Twitter care nu mai par așa de puternici în realitate sau ușurința cu care ne îndrăgostim prin intermediul aplicațiilor. Problematica nu mai e despre dacă, ci cum ne transformă acest spațiu virtual în oameni cu probleme mintale precum dismorfofobia, cum devenim mai anxioși, obsesivi, narcișiști, exhibiționiști, psihopați sau schizofrenici.
Ce m-a atras la cartea asta este faptul că depășește lucrurile pe care le știm și merge mai departe către the dark side, per se, a tot ceea ce înseamnă social media. De la cât de frumos este să petreci timp și să te folosești de tehnologie, până la a vărsa sânge, for real din cauza ei. Cartea vorbește în detaliu despre impactul negativ pe care îl au rețelele sociale și utilizarea acestora în mod excesiv în viața oamenilor, cu precăder în viața copiilor și a adolescenților. Pe cât de multe beneficii ne oferă toată digitalizarea de la cât alergăm în Cișmigiu, până la rețetele Jamilei, pe atâtea efecte negative produce precum furtul de identitate, încurajarea abuzurilor sexuale sau pierderea individualității.
Autoarea realizează o analiză foarte amănunțită cu privire la efectele internetului asupra copiilor, adună informații cu privire la fenomenului extra răspândit al online-dating-ului, adicția și extremele fatale ale gaming-ului și chiar crime motivate de existența aspirațiilor care țin de faima online. Nu mai există dubii cu privire la lumea în care trăim, consecvența în dezvoltarea cât mai multor aplicații și universuri personale, dar publice este inevitabilă iar cartea pune accent pe cum este acest fenomen are consecințe negative asupra copiilor, cum lumea digitalizată crează precedente desăvârșite în dezvoltarea noastră. Toată această informație este dedicată cu precădere celor care încă își mai pot stăpâni accesele din mediul online și cu precădere asupra părinților care nu ar mai trebui sa crească alte generații de copii deștepți cu tablete, ci mai degrabă noi generații de oameni, pentru că acesta e cuvântul. Oameni, nu marcatori în lumea digitală. Aiken încearcă să ajute părinții să îi introducă în această lume nocivă, care încă mai poate fi salvată prin protejarea copiilor împotriva dezvoltării unor obiceiuri rele sau care pot finaliza prin a fi în pericol.
Adevărul scris într-o carte denotă să deschidă ochii că tehnologia nu este doar despre o poză, un filtru și postare, e mai mult, e o treabă serioasă care creează pericole majore și nu zic pentru că sunt eu vreo sclavă a internetului sau vreo speriată de bombe. Da, trăiesc cu anumite temeri legate de internet pentru că nu îl consider tocmai prietenos, însă încerc să nu expun prea mult, iar dacă expun prea mult sunt doar eu. Ciudat, nu? Cum o fi să nu îți pui toate activitățile pe Instagram sau să îți scrii toate gândurile pe Facebook? Liniște, atât vă zic.
Sugestiile pe care le face în finalul cărții Aiken, pentru că nici ea nu neagă existența internetului sau nu afirmă vreo secundă că acesta ar trebui interzis, ci mai bine aș zice că ar trebui dozat. Unele lucruri pot părea irealizabile cum ar fi sugestia de a face un redesign al internetului, o idee care categoric nu poate fi pusă în aplicare iar predicțiile pe care le face cu privire la o presupusă bătălie între oameni și mașinării sună mai mult a filme, decât a modalitate de studiu. Cu toate acestea fiecare argument pe care l-a adus împotriva internetului nu poate fi contrazis.
Este una din cărțile alea pe care dacă o citești următorul tău scop este ca fiecare persoană din viața ta să citească cartea. Un fel de Fluturi, dar mai pe știință.
Pe alocuri m-am simțit pusă la colț, iar atunci când nu mă simțeam pusă la colț eram prinsă într-o ambuscadă. Fiecare anecdotă argumentată este un pas mai aproape de adevărul rețelelor sociale, iar exemplele sunt aproape șocante. Capitolele în care se discuta despre copii, telefoane, gaming și tablete sunt de-a dreptul șocante. Vorbește despre cum societatea a devenit aproape neglijentă în fața criminalității la modul grav, adică ne expunem copii pericolului tehnologiei digitale în cel mai firesc mod posibil. Nu doar gândindu-ne la pornografie, pedofilie, bullying digital etc dar și punând efectiv tehnologia în mâna copiilor fără să avem nici cea mai mică idee asupra cercetărilor, efectelor devastatoare, sau responsabilitate. Hai că și pe voi vă enervează părinții care își aduc copii la restaurant și le pun telefonul în față și ei râd de parcă viața e frumoasă și fără griji.
Poate este o carte mult mai reprezentativă pentru mine pentru că renunț ușor, ușor la obiceiurile dăunătoare pentru că lucrez într-un sector digital care deja mă supune activității online, însă nu e doar despre mine, sau despre cei care au activități doar în acest segment, pentru că nu doar noi avem Instagram, Snapchat, Tumblr, YouTube and CO.
Care sunt efectele asupra psihologiei si comportamentelor noastre? Practic, ne schimbăm cu totul, avem un alter-ego/ activăm jocul persona, efectiv punem în fața celorlalți o altă imagine, una care nu trebuie să îi privească pe oameni în ochi și să le vadă reacțiile. Aș da cartea asta oricui, unui copil, adolescent, adult, bunic, really anyone.
Poți comanda cartea The cyber effect – Dr. Aiken Mary de pe elefant.ro