BREXITUL1 1

Brexitul și influența asupra României

7 minute • Bianca Maria Barbu • 16 mai 2018


Prim-ministrul olandez Mark Rutte declara că era unei Uniuni unite a ajuns la sfârșit odată cu Brexitul, guvernul său sugerând că principiul după care ar trebui să se ghideze UE în continuare ar fi:

Europa atunci când e necesar, național atunci când e posibil-Europe where necessary, national where possible.

Pornind de la această idee se naște întrebarea dacă nu cumva este mai bine să părasești Uniunea, decât să rămâi.

Desfășurarea procedurii
Pentru Marea Britanie decizia a fost luată prin referendumul organizat în 2016, atunci când peste 50% din alegători au votat pentru părăsirea Uniunii Europene. Theresa May, actualul prim-ministru britanic, a invocat la 29 martie 2017 articolul 50 din Tratatul de la Lisabona, articol care stabilește condițiile de ieșire din UE. Țara care vrea să se retragă trebuie să notifice Consiliul European de decizia luată, urmând ca mai apoi să se negocieze un acord între Uniune și țara care părăsește Uniunea pentru a stabili cadrul relațiilor viitoare dintre cele două, dar și prevederi tranzitorii. Tratatul încetează să se aplice țării care părăsește Uniunea de la data când acordul intră în vigoare sau cel târziu la doi ani după notificare. Negocierile pot fi prelungite de comun acord pentru un timp nedeterminat, dar pot fi și întrerupte la decizia oricărei dintre părți. Acordul trebuie votat cu o majoritate calificată de catre membrii Consiliului Europei după ce obține undă verde de la Parlamentul European. Procesul ajungerii la un numitor comun este complex și destul de lung din cauza intereselor pe care le urmărește fiecare parte și din acest motiv acordul este posibil să nu ajungă în faza finală.
Principalul scop al articolului 50 este să previna ca Brexitul să fie considerat un Braccident. Tocmai de aceea se urmărește ca acordul să devină mai mult o înțelegere care să ducă la tarife mici sau chiar inexistente pentru schimburi și la lipsa restricțiilor cantitative.

 

Impactul economic asupra României și cele 4 libertăți

Conform unui document de informare publicat de Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), în calitate de membru al EUROCHAMBERS (Asociația Camerelor de Comerț Europene) se încearcă, pe cât posibil, să se mențina integritatea pieței unice și a Uniunii Europene. Perioada post-Brexit tinde să destabilizeze schimburile comerciale dintre Marea Britanie și restul țărilor membre din cauza barierelor tarifare divergente. Impactul cel mai puternic este probabil să fie la nivelul pieței unice, unde dreptul de acces al Marii Britanii va înceta și odată cu acesta și obligația de a oferi acces nelimitat pe piața sa internă celorlalte state. Tratatul de funcționare a Uniunii Europene prezintă piața unică drept spațiul fără bariere interne, unde este asigurată mișcarea liberă a bunurilor, serviciilor, capitalului și persoanelor.
1.Libera circulație a bunurilor
Economia Marii Britanii vizează acum dezvoltarea dinamică a proceselor de vânzare-cumpărare(trade), prioritate având state din afara spațiului european ale caror piețe economice sunt in expansiune, precum China și Statele Unite ale Americii, dar și țări membre cu economii în creștere extrem de rapidă precum Germania. Pe plan general efectele negative se vor simți la nivelul bugetului Uniunii Europene, din cauza contribuției de aproape 14% (10,76 miliarde de lire), fiind al treilea mare contribuitor la nivel european, după Germania cu 19% și Franța cu 16%.
Totuși piața unică pare să nu mai prezinte interes pentru britanici, observându-se o scădere de 15% a schimburilor europene în decurs de 16 ani.
Privind din prespectiva Marii Britanii, România se află printre ultimele locuri în balanța schimburilor economice. Urmărind însă un grafic al comerțului internațional al României se poate observa evoluția ascendentă a schimburilor comerciale cu Anglia, începând cu anul 2005, anul finalizării negocierilor țării noastre cu UE, Marea Britanie ocupând locul fruntaș în ierarhia statelor cu balanță comercială favorabila României. Astfel, făcând o parelela între cele doua viziuni prezentate mai sus, impactul Brexitului va fi resimțit la nivel economic de către România, nefiind reciproc valabil și pentru Marea Britanie în același aport.
Uniunea Europeană are interesul să mențina accesul liber pe piața unică și după Brexit datorită surplusului de exporturi în industria miniera, industria extractivă, industria lemnului și a hârtiei, fapt care va menține o situație echilibrată cu țara noastra la nivelul beneficiilor din importurile din respectivele domenii. Față de celelalte industrii aflate în deficit (industria mașinilor, echipamentelor, alimentelor, computerelor, produselor farmaceutice), UE nu va fi dornică să păstreze accesul și astfel se poate prevedea un impact negativ asupra României. Marea Britanie, nefiind ținută de acorduri economice cu statele membre, poate căuta acum parteneri economici mult mai dezvoltați și puternici pentru a-și îndeplini nevoile.
2.Libera circulație a serviciilor
Serviciile oferite de Marea Britanie pe piața UE au o pondere considerabilă, mai ales în domeniul financiar-fiscal, astfel că acest surplus se va supune barierelor regulatorii mai degrabă decât barierelor de schimb folosite în cazul bunurilor. Dacă urmărim logica de la libera circulație a bunurilor, România nu va fi influențată negativ, UE păstrând accesul liber pe piața unică și în cazul serviciilor.
3.Libera circulație a capitalului
Libertatea de capital cuprinde și accesul gratuit al investitorilor pe piețele statelor respective. Un efect al acestei libertăți îl constituie faptul că Marea Britanie devine practic un punct de legatură între statele UE și third countries (state care nu sunt membre ale Uniunii). Astfel firmele de investiții straine care se află în Marea Britanie își creează o deschidere catre țările continentale.
Investitorii britanici și-au concentrat atenția pe țări din afara Uniunii Europene, însă odată cu Brexitul acest aspect o să se schimbe, ei urmând să aibă în vizor țări membre pentru a reveni pe piața unică europeana și pentru a elimina barierele de schimb UK-UE.
4.Libera circulație a persoanelor
Mișcarea liberă a persoanelor va fi afectată de Brexit, Marea Britanie fiind țara cu cei mai mulți cetățeni străini din Europa. Eurobarometer a urmărit un studiu în care britanicii recunosc în proporție de 44% că au sentimente negative față de imigranți, fapt care ar fi putut reprezenta un declanșator al acestui proces.
Citizenship menționează România ca una din sursele producătoare de imigranți pentru Marea Britanie, fapt care ne poziționează față în față cu consecințele Brexitului. Guvernul britanic va restricționa imigrările și frontierele vor elimina mobilitatea muncii, astfel că țara noastră se va confrunta cu un val de forță de muncă greu de gestionat, iar Anglia cu o pierdere a muncii calificate.
Analiza acestui proces presupune o analiză economică specifică fiecarei liberalități din cele patru consacrate in TFUE. România se află printre țările afectate moderat de această schimbare din spațiul european, avantajele și dezavantajele aflându-se la stadiul de pilot din cauza negocierilor în curs de desfașurare.


Referințe
Lecture about exiting the EU and the external aspects about the internal market-Queen Mary University of London
https://www.econstor.eu/bitstream/10419/157171/1/IW-Report-2016-10.pdf
http://ccir.ro/wp-content/uploads/2014/11/Document-de-informare-Brexit-1.pdf
http://www.europarl.europa.eu/news/ro/headlines/priorities/brexit/20170324STO68408/articolul-50-cum-va-fi-decis-viitorul-relatiilor-ue-regatul-unit

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *