Organize.

Caracterele statului român

4 minute • Andreea Bisca • 26 septembrie 2017


Așa cum menționează art. 1, alin. (1) din Constituția României, caracterele statului român sunt: stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil. De asemenea, la alin. (3) se prevede că statul român este stat de drept, democratic și social.
Dar ce semnificație au, de fapt, aceste caractere ale statului român? În continuare, le vom explica pe fiecare în parte.

Stat național:

Statul național pornește de la ideea de națiune. Națiunea exprimă istoria și continuitatea comunității spirituale și materiale din cadrul unei populații. Statul român s-a format în urma unui proces istoric îndelungat, totul culminând cu Marea Unire din decembrie 1918, moment ce a fost determinat de lupta poporului român pentru eliberarea națională și socială. Dorința principatelor române a fost mereu aceea de unire într-un singur stat.
Caracterul național al statului român urmărește, de fapt, să sublinieze originile istorice ale națiunii române

Stat suveran și independent:

Suveranitatea este un element definitoriu al statului. Ea este compusă din supremație, care se manifestă în interiorul statului și independență, care apare în raporturile statului cu alte state. Practic, suveranitatea statului reprezintă libertatea statului de a lua propriile decizii pe plan intern și extern.
Termenul de „stat independent” are o mai mare semnificație pentru poporul român care s-a luptat constant pentru câștigarea acestui atribut.

Stat unitar și indivizibil:

Acest caracter al statului român reflectă structura de stat – cea unitară – ceea ce înseamnă că pe teritoriul României se află o singură structură statală. De aici rezultă că la nivelul statului român există o singură constituție, o singură cetățenie și un singur rând de organe centrale de stat (autoritățile publice din județe, comune și orașe funcționează pe principiile descentralizării, autonomiei locale și deconcentrării serviciilor publice locale, lucru ce nu contravine caracterului unitar al statului).
Indivizibilitatea se aplică tuturor elementelor statului – teritoriu, populație, suveranitate. Pentru protejarea acestui caracter al statului, art. 3, alin. (4) din Constituție prevede că pe teritoriul României nu pot fi strămutate sau colonizate populații străine. De asemenea, niciun element constitutiv al statului nu poate fi împărțit, în sensul de a fi pus sub stăpânirea altor state.

Stat de drept:

Acest caracter al statului semnifică ideea unui stat în care puterile sunt exercitate în limitele legii, în conformitate cu legea. Astfel, într-un stat de drept legea trebuie respectată de toată lumea, acest lucru având menirea de a stopa eventualele tendințe abuzive ale puterilor statale.
Într-un stat de drept se asigură respectarea supremației Constituției și a concordanței între toate legile și actele normative cu aceasta. De asemenea, se instituie principiul separației puterilor în stat, acestea trebuind să acționeze conform legilor și să exprime voința generală a poporului. Drepturile și libertățile individului sunt garantate cu ajutorul instituirii normei juridice.

Stat democratic și social:

Regimul politic al statului român este democrația. Într-o democrație, națiunea este suverană, ceea ce înseamnă că puterea este exercitată de către popor (demos = popor). Un stat democratic are diferite trăsături:

  • puterea suverană a poporului se exercită fie prin alegeri/referendum (vot universal), fie prin organele reprezentative, alese de popor
  • cetățenii beneficiază de egalitate în fața legii, fără discriminări
  • drepturile fundamentale ale cetățenilor sunt respectate și garantate de către stat
  • se asigură prezența mai multor partide pe scena politică a țării – pluripartidism politic – aceasta fiind o condiție esențială a democrației
  • justiția este independentă, iar toți cetățenii au asigurat accesul liber la justiție
  • este garantată supremația constituției și conformitatea tuturor actelor autorităților publice cu legea

Caracterul social al statului român derivă din faptul ca statul îndeplinește, prin funcțiile sale, anumite atribuții sociale, economice, politice, culturale, acestea venind în sprijinul oamenilor care trăiesc pe teritoriul său.
Principalul obiectiv al statului social este chiar protecția socială a oamenilor, mai ales a unor categorii dezavantajate (persoane cu handicap, copii, bătrâni etc). De asemenea, se asigură un nivel de trai decent pentru toți locuitorii statului respectiv, se protejează sănătatea publică și mediul înconjurător.
 
 
BIBLIOGRAFIE:
Instituții Politice, Ștefan Deaconu, Ed.2, Ed. C.H.Beck

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.