pexels pixabay 48195

Ce este cauza unui contract?

6 minute • Daria-Ioana Tîrnovan și Loredana Bertișan-Pop • 20 ianuarie 2023


Cu toții facem alegeri și cu toții avem motive pentru care facem respectivele alegeri. Unii aleg să vândă toate bijuteriile bunicii, cu scopul de a face rapid rost de bani pentru a plăti datoriile către domnul acela dubios, alții pur și simplu își vând mașina, pentru că și vecinul și-a luat alta și standardele au devenit mai înalte. Două lucruri sunt comune ambelor situații: în primul rând – are loc o vânzare și, în al doilea rând – toți au un motiv anume pentru care o fac. Dar ce relevanță au toate acestea din punct de vedere juridic?

Art. 1235 Cod civil: Cauza este motivul care determină fiecare parte să încheie contractul.

Așadar, închei un contract ca să fac rost de bani, ca să-mi cresc stima de sine sau ca să investesc în cariera mea. Cauza actului juridic poate fi motivul sau chiar scopul pentru care eu vreau să întreprind respectiva operațiune.

Condițiile cauzei

☑️ Trebuie să existe

În acest caz distingem între două tipuri de inexistență a cauzei:

  • când partea contractantă chiar nu are un motiv pentru care încheie contractul – când vorbim de lipsa unui motiv pentru care se încheie un contract, vorbim despre o lipsă de discernământ, adică o incapacitate a persoanei de a-și da seama de ceea ce face. Nimeni nu ar vinde o casă fără motiv, nu? Așa că asimilăm contractantul unei persoane incapabile să-și dea seama de acțiunile sale, pentru că falsitatea sintagmei „totul se întâmplă cu un motiv” este de neconceput.
  • când partea contractantă are un motiv pentru care încheie contractul, dar el este întemeiat pe o premisă falsă. De exemplu, Jeff Bezos este sunat și înștiințat că i-a luat foc o fabrică undeva în Ohio, așa că, în loc să se ducă până acolo sau să mai ceară o verificare, încheie un contract cu o firmă de construcții pentru a reconstrui sucursala respectivă. În realitate, Jeff al nostru a fost păcălit de un angajat care avea o rudă ce voia să câștige niște bani. Motivul pentru care a încheiat contractul există, dar nu e întemeiat pe o cauză reală, astfel încât, contractul este anulabil (‼️ Atenție: contractul este anulabil doar dacă, la încheierea acestuia, Jeff a stipulat motivul pentru care contractează)/.

☑️ Trebuie să fie licită

Aici lucrurile sunt puțin mai simple, cauza încheierii contractului trebuie doar să fie întemeiată pe o faptă legală. Păi cum poate o cauză să nu fie licită? Ei bine, nu cred că ar fi perfect în regulă ca eu să închei un contract de antrepriză cu tine prin care te obligi să îl omori pe Jeff Bezos și să îmi dai și mie 60% din banii săi, nu?

☑️ Trebuie să fie morală

Ce este ilicit nu este și imoral? În mare parte, da, dar ce este imoral este și întotdeauna ilicit? Nu chiar… Aceasta este o condiție reziduală, pentru ca în cazul în care un contract are o cauză care se încadrează în sfera legalității, dar totuși pare inacceptabil ca acesta să fie pus în practică, să existe pârghiile necesare pentru a-l anula.

De exemplu, legea prevede că dacă un cetățean străin adoptă un copil român, acesta obține cetățenie română. Adopția făcută doar în scopul eludării dispozițiilor legale aplicabile în materia obținerii cetățeniei române este nulă. Adopția este un act perfect legal, dar scopul urmărit este contrar bunelor moravuri.

Și ce se întâmplă atunci când cauza contractului meu nu respectă condițiile enumerate?

❌ Când cauza nu există, contractul este lovit de nulitate relativă, situația fiind asimilată celei lipsei discernământului sau erorii. (Minorul de 13 ani care încheie un act singur și în nume propriu poate fi sancționat invocându-se nulitatea relativă).

<aside> ❓ Ce înseamnă nulitate relativă? Incapacitatea actului juridic de a genera efecte.

  • Nulitatea actului are loc doar dacă este invocată de o persoană și se obține o hotărâre judecătorească în acest sens, deci actul nu este nul automat;
  • Invocarea nulității relative poate fi făcută doar de persoana ocrotită de dispoziția legală ce instituie nulitatea;
  • Invocarea nulității relative e supusă prescripției extinctive (adică dreptul de a invoca nulitatea poate fi exercitat doar într-o anumită perioadă de timp);
  • Actul nul relativ poate fi confirmat, devenind valabil, cu voința părților. </aside>

❌ Când cauza există, dar este ilicită sau imorală, contractul este nul absolut, dar doar dacă ambele părți știau că scopul contractului este ilicit sau imoral, sau dacă doar una dintre ele știa, însă cealaltă trebuia, la rândul ei, să cunoască acest fapt.

<aside> ❓ Ce este nulitatea absolută? Incapacitatea actului de a genera efecte juridice. Aceasta se deosebește de nulitatea relativă prin următoarele caracteristici:

  • Nulitatea absolută se aplică indiferent dacă se pronunță o hotărâre judecătorească în acest sens, deci are loc automat.
  • Invocarea nulității absolute poate fi făcută de orice persoană interesată (aceasta poate să nu fie o parte contractantă, dacă poate dovedi un interes);
  • Invocarea nulității absolute nu este supusă prescripției extinctive – deci poate fi invocată oricând, chiar și după 30 de ani;
  • Actul nul absolut nu poate fi confirmat, de regulă. </aside>

În ceea ce privește proba cauzei, se prezumă întotdeauna existența unei cauze, lipsa acesteia urmând să fie demonstrată, pentru a se dovedi contrariul.

Deci, de ce e atât de important ca cel care a încheiat contractul să aibă și un motiv?

În primul rând, pentru că dacă nu există niciun motiv pentru încheierea contractului, vom spune că persoana nu era în stare să realizeze consecințele propriilor sale acțiuni sau oportunitatea de a le întreprinde. Se prezumă că întotdeauna trebuie să avem un motiv când cumpărăm, vindem, ne angajăm să facem ceva. Astfel, deducem că persoana fie nu avea discernământ, fie a fost indusă în eroare de o anumită circumstanță. Din această cauză, persoana „vulnerabilă” trebuie protejată, dându-i-se posibilitatea de a anula contractul.

Mai mult, dacă motivul încheierii contractului se încadrează sub spectrul ilegalității sau imoralității, contractul este anulat automat.

Concluzionând, atunci când încheiați un contract, aveți grijă:

  1. să știți de ce o faceți și sa nu vă fi păcălit cineva cu privire la necesitatea încheierii sale;
  2. să aveți un scop licit;
  3. să nu depășiți liniile moralității.

Fotografie de Pixabay, pe Pexels.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *