Ce este clauza de inalienabilitate și cum funcționează?
11 minute • Stinga Raluca • 11 decembrie 2023
Când vine vorba despre proprietatea asupra bunurilor avem tendința să credem că suntem stăpânii lucrurilor noastre și facem cam ce dorim cu ele (și, în mare parte, e adevărat dacă exerciți acest drept cu bună-credință).
Cu toate acestea, trebuie să știi că există și limite ale dreptului de proprietate pe care le stabilește fie legea, fie instanța de judecată, fie chiar indivizii.
O astfel de limită a dreptului de proprietate privată este clauza de inalienabilitate de care îți vorbim astăzi. Fără să mai pierdem vremea, haide să vedem împreună ce reprezintă clauza și cum limitează ea dreptul de proprietate.💡
⚖️ Juridic vorbind…
Plecăm de la dreptul de proprietate, care este unul absolut deoarece îți oferă posesia, folosința și dispoziția bunului. Dacă în ceea ce privește posesia și folosința bunului, sensul acestora nu ridică probleme, îți propun să analizăm puțin ideea de dispoziție. În cazul în care te întrebi „cum adică dispun de bun?”, putem spune, colocvial, „cum vrei tu” – îl distrugi, îl demolezi, îl vinzi, îl donezi, îl dai la schimb și lista poate continua.
Aici intervine clauza de inalienabilitate. Practic, ea limitează posibilitatea ta de a dispune de bun. Mai exact, o astfel de clauză îți interzice să înstrăinezi bunul.
Vorbim, deci, de o limită convențională a dreptului de proprietate, pe care Codul Civil o definește la art. 627 alin. (1): „Prin convenţie sau testament se poate interzice înstrăinarea unui bun, însă numai pentru o durată de cel mult 49 de ani şi dacă există un interes serios şi legitim.”
Prea abstract? Haide să ne gândim la un exemplu. Tanti Maricica, ajunsă la o vârstă destul de înaintată, vrea să doneze un apartament nepotului său, Gigel, în vârstă de 20 de ani. Pentru că știe că Gigel e cam risipitor, ea se folosește de clauza de inalienabilitate și pentru o anumită perioadă, 5, 6, 10 ani, îi interzice lui Gigel să înstrăineze apartamentul, până devine el mai copt la minte. El poate folosi în tot acest timp apartamentul, însă nu poate să-l vândă mai departe.
✅ Condiții pentru valabilitatea clauzei de inalienabilitate
Pentru a produce efectul pe care ți l-am prezentat mai sus, adică limitarea dreptului de proprietate prin interdicția înstrăinării bunului, clauza trebuie să fie valabilă. Tot Codul Civil ne spune și condițiile în care clauza este valabilă și anume:
📍 să fie cuprinsă într-o convenție sau în testament 📃
➡️ efectul se produce față de dobânditorul bunului, ca urmare a înțelegerii părților când acestea au încheiat un contract;
➡️ efectul e impus beneficiarului testamentului de către cel care l-a realizat, fără ca beneficiarul testamentului să se poată opune clauzei.
📍 interzicerea înstrăinării e posibilă numai dacă există un interes serios și legitim
➡️ adică nu pot să „trântesc” o clauză de inalienabilitate doar pentru că „așa vreau eu” sau să-ți vând casa mea, văd că ești de treabă și îți interzic să o vinzi pentru că „mai vin eu în vizită de dragul vremurilor vechi”;
➡️ un interes serios și legitim ar putea fi cel din exemplul nostru, al lui Gigel risipitorul, pe care vrei să-l pui la adăpost pentru vremuri grele sau poate Gigel nu e risipitor, dar donatorul dorește ca bunul să rămână în familie după decesul său.
Atenție❗
Există și situații în care clauza este valabilă, dar poți înlătura efectul ei. Art. 627 alin. (2) din Codul Civil stabilește că: „Dobânditorul poate fi autorizat de către instanţă să dispună de bun dacă interesul care a justificat clauza de inalienabilitate a bunului a dispărut sau dacă un interes superior o impune.”
Asta înseamnă că:
😶🌫️ fie motivul pentru care s-a născut clauza a dispărut și atunci e normal ca obligația ta de a nu vinde să dispară și ea;
🆘 fie există un interes superior care justifică înlăturarea limitării (spre exemplu, beneficiarul clauzei are nevoie de o intervenție medicală pe care nu și-o permite, iar instanța îl poate autoriza să vândă bunul ca să obțină banii).
📍clauza trebuie să fie în mod esențial temporară ⌛
➡️ deoarece limita pe care o stabilește este una severă pentru cel care dobândește bunul cu interdicția înstrăinării, clauza poate fi stabilită pentru cel mult 49 de ani. Altfel spus, ea nu poate fi perpetuă, stabilită la infinit.
Ce se întâmplă dacă a fost stabilită clauza pentru o durată mai mare de 49 de ani? 🤔
🔍 poate fi vorba de o eroare materială (să zicem că, din greșeală, părților le-a scăpat un typo în contract și în loc de 49 au scris 59) – caz în care există opinii că termenul ar trebui să se reducă de drept la 49 de ani – sau
🚨e posibil ca termenul mai mare de 49 de ani să fi fost intenționat, va interveni nulitatea clauzei (spre exemplu, donatorul ar limita pe durata întregii vieți a beneficiarului dreptul acestuia de a vinde sau da la schimb bunul sau s-ar stipula o clauză de inalienabilitate pe 20 de ani față de o persoană aflată la 80 de ani).
Pe scurt, că depășește 49 de ani sau că durează numai 20, dar e stabilită față de o persoană suficient de în vârstă încât clauza să se întindă pe durata întregii vieți, trebuie să știi că sunt interzise aceste situații, iar clauza va fi nulă.
🚧Sancțiune 🚧
Dacă nu sunt îndeplinite condițiile de valabilitate pe care le-am analizat mai sus sancțiunea care intervine este nulitatea absolută a clauzei de inalienabilitate. Faptul că intervine nulitatea înseamnă că această clauză nu va produce niciun efect.
Mai mult, dacă clauza a fost determinantă la încheierea contractului, adică respectivul contract nu ar fi fost încheiat în lipsa clauzei, nulitatea clauzei va atrage nulitatea întregului contract.
De reținut este că în cazul contractelor cu titlu oneros (prestație contra prestație) se prezumă până la proba contrară că această clauză a avut caracter determinant.
Spre exemplu, A îi vinde apartamentul în care a copilărit lui B cu clauză de inalienabilitate pe motiv că numai în B poate avea încredere că îi va îngriji apartamentul în mod corespunzător și nu dorește ca acesta să vândă mai departe imobilul.
Este evident că nu se îndeplinește condiția interesului serios și legitim. Este evident și că, în lipsa clauzei, adică dacă B ar putea să vândă oricând și oricui bunul, A nu i-ar fi vândut apartamentul. Așadar, nulitatea clauzei atrage nulitatea întregului contract.
Înstrăinarea bunului în viitor
Este posibil ca părțile să dorească să transmită proprietatea asupra unui bun în viitor, către o persoană determinată (spre exemplu, Tănțica) sau determinabilă (de exemplu, primul copil care i se va naște lui Marcelică). Art. 627 alin. (4) din Codul Civil stabilește că în asemenea cazuri, clauza de inalienabilitate este subînțeleasă, adică se prezumă că există.
Luăm exemplul antecontractului de vânzare-cumpărare. A promite că îi vinde un teren lui B, iar B promite că îl va cumpăra. Între ei s-a încheiat o promisiune de a încheia la o dată ulterioară, stabilită de ei, un contract de vânzare-cumpărare a terenului. Între data la care au încheiat antecontractul și până la data când ei vor încheia contractul promis clauza de inalienabilitate se prezumă, chiar dacă ei nu au notat-o în antecontract. Cu alte cuvinte, A nu poate vinde terenul altcuiva deoarece și-ar încălca obligația față de B.
Atenție❗
Dacă persoana căreia îi este interzis să înstrăineze bunul ca efect al clauzei de inalienabilitate se stinge din viață, bunul va putea fi transmis moștenitorilor deoarece art. 627 alin. (5) prevede că: „transmiterea bunului pe cale de succesiune nu poate fi oprită prin stipularea inalienabilității.”
📬 Opozabilitatea sau „a da sfară în țară” despre clauza de inalienabilitate
Atunci când clauza de inalienabilitate e cuprinsă într-un contract prin care se transmite proprietatea asupra unui bun, legea te obligă să îndeplinești niște formalități ca să o faci cunoscută terților, adică acelor persoane care sunt străine de contract.
🧩 în cazul bunurilor imobile, art. 902 alin. (2) pct. 8 din Codul Civil stabilește că ești obligat să notezi în cartea funciară interdicția convențională de înstrăinare, adică întocmai clauza despre care vorbim.
Spre exemplu, dacă A îi vinde lui B un bun imobil cu clauză de inalienabilitate valabilă și înscrisă în cartea funciară, creditorii lui B nu vor putea urmări și executa silit bunul. Dacă, dimpotrivă, formalitățile de publicitate nu au fost realizate, creditorii lui B nu pot să cunoască faptul că el nu are voie să înstrăineze bunul și îl vor putea executa silit dacă B nu își plătește datoriile față de ei, fără ca acesta să se poată apăra invocând clauza.
🧩 în cazul bunurilor mobile, simpla posesie a bunului este suficientă.
Atenție❗
📌 când vorbim de contracte cu titlu oneros (prestație pentru prestație) clauza nu este opozabilă creditorilor anteriori, adică pentru ei nu există.
Urmăm exemplul anterior. A îi vinde un bun lui B cu clauză de inalienabilitate. A îi dă bunul, B plătește prețul și primește un bun pe care nu îl poate vinde. Dacă el avea o datorie mai veche la C, acesta din urmă este afectat de contractul încheiat între A și B deoarece patrimoniul lui B s-a micșorat și odată cu el și șansele ca C să își recupereze creanța.
Din acest motiv, B nu poate să scape de datoria față de C printr-un contract de vânzare-cumpărare ulterior prin care și-a asumat clauza.
📌 când vorbim de contracte cu titlu gratuit (prestație fără contraprestație), cum este donația, clauza este opozabilă atât creditorilor ulteriori, cât și creditorilor anteriori.
Pe același exemplu, dacă A îi donează lui B un bun sub efectul clauzei de inalienabilitate, pe C, creditorul său, nu îl afectează deoarece B nu transmite ceva lui A, adică nu își micșorează patrimoniul. Din acest motiv, C nu va putea executa silit bunul respectiv.
🚨 Ce se întâmplă dacă nu respect clauza de inalienabilitate?
Dacă ai încălcat clauza valabilă (❗) prin care îți era interzis să înstrăinezi un bun există două sancțiuni care pot interveni.
1️⃣ rezoluțiunea contractului prin care ai dobândit bunul
Spre exemplu, A îi transmite lui B un bun cu clauză de inalienabilitate. B vinde bunul mai departe lui C, încălcând clauza. ➡️ A poate cere rezoluțiunea contractului încheiat cu B, adică desființarea lui pentru trecut. Acest lucru înseamnă că se va considera că A și B nu au încheiat niciodată acel contract. Din acest motiv, B va fi obligat să plătească lui A valoarea bunului pe care l-a înstrăinat.
2️⃣ anularea actului încheiat cu încălcarea clauzei
Pe același exemplu, A îi transmite cu clauză de inalienabilitate un bun lui B. B îl vinde lui C.
A va putea cere anularea contractului dintre B și C, încheiat prin încălcarea clauzei de inalienabilitate.
Concluzie
Ei bine, am văzut împreună cam cum stă treaba cu clauza de inalienabilitate. Îți interzice pentru o perioadă de cel mult 49 de ani să înstrăinezi un bun dobândit sub efectul acesteia, dacă există un interes serios și legitim.
Nu uita! Dacă bunul e imobil, trebuie să faci clauza cunoscută și terților.
Și nu uita că nu e chiar un munte care nu poate fi clintit, ea poate fi înlăturată în cazul transmiterii succesorale sau atunci când interesul pentru clauză a dispărut ori, dimpotrivă, a apărut un interes superior care o poate înlătura.
În final, dacă ai dobândit un bun afectat de clauza de inalienabilitate, nu uita că intervin sancțiuni dacă nu respecți clauza.
Ce zici? S-a făcut lumină?💡 Așteptăm să ne scrii oricând ai nevoie să traducem legaleza pentru tine. Ne găsești pe avocatoo.ro.
Poză de Romain Dancre pe Unsplash.
