replica rolex Ce este perimarea? - Avocatoo
⬅ ÎNAPOI

Ce este perimarea?

Ai un proces început și crezi că o eventuală lipsă de diligență cu privire la îndeplinirea sau depunerea unor acte nu te-ar putea afecta în mod negativ?

Mai gândește-te!

După ce o să citești acest articol, cu siguranță, vei fi nevoit să reconsideri acest aspect.

Effective Legal Workshop

Aglomerarea instanțelor de judecată a impus ca pricinile în care părțile, în mod culpabil, nu se implică activ pentru a-și dovedi pretențiile să fie sancționate, astfel încât acele cauze să nu troneze pe rolul instanțelor. Aici intervine rolul instituției perimării, așa că să analizăm cum te poate afecta pe tine, cetățean cu pretenții legitime, această instituție căreia nu prea îi acorzi prea multă atenție.

Definiție

Este evident că nu auzi prea des să se vorbească pe undeva de ”perimare”. Poate doar prin niște articole mai ciudate unde se vorbește despre dosare. Dacă ai avut tangență cu vreun avocat, e posibil să fi auzit de asta.

Ca să o luam cu începutul perimarea este acea sancțiune procedurală ce intervine ca urmare a lăsării pricinii în nelucrare, din culpa părții, o perioadă de timp prevăzută expres de lege, având ca efect stingerea procesului în faza de judecată în care acesta se găsește.

Deci ce este?

O sancțiune ce vizează procedura de judecată ce are la bază lipsa de interes a părților cu privire la continuarea judecății(pentru că, acum sincer, dacă ți-ai urmări consecvent interesul, ai face tot ce este posibil pentru a-ți proteja drepturile).

Mai clar?!

Înseamnă că dacă tu, reclamant, convii cu pârâtul tău azi, 19.03.2025, să se suspende cauza, dar ulterior niciunul dintre voi nu se mai interesează de cursul procesului o perioadă îndelungată de timp, lipsa voastră de preocupare atrage perimarea judecății – ceva nu tocmai dorit.

Ai înțeles acum că e ceva cam aiurea perimarea asta și că e bine să te ferești de ea. Dar până să vedem care este efectul ei (că doar de aceea este o sancțiune), ne vom ocupa mai înainte de condiții.

Condiții pentru operarea perimării

Pentru a opera această instituție, trebuie îndeplinite anumite condiții, prevăzute de lege în mod cumulativ, după cum urmează:

  1. instanța să fie învestită cu o cerere care a declanșat o judecată în primă instanţă sau într-o cale de atac (adică să existe o cerere pe rolul ei, adică un dosar) Scurte chestiuni pe care e bine să le știi:
    1. perimarea operează indiferent de obiectul litigiului
    2. se aplică atât în cazul judecării în primă instanță, cât și în căile de atac (apel, recurs, contestație în anulare) sau în cazul plângerii formulate împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii.
    3. cu toate astea, perimare NU operează:
      1. în cazul cererilor care nu presupun o cercetare a fondului pretenției (cum ar fi ordonanțele președințiale prin care ceri instanței să dispună ceva provizoriu până se judecă fondul – spre exemplu ceri evacuarea unor persoane din imobil până se lămurește situația cu privire la adevărații proprietari)
      2. după pronunțarea hotărârii ce trebuie comunicată în vederea exercitării căilor de atac (de când instanța se pronunță și până când se și comunică hotărârea pot trece și 3 ani de zile)
      3. în privința recursului în interesul legii sau a hotărârilor prealabile pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție pentru dezlegarea unor chestiuni de drept
  2. rămânerea pricinii în nelucrare timp de 6 luni; Avem și aici niște chestiuni interesante:
    1. prin rămânerea pricinii în nelucrare se înțelege faptul că înăuntrul termenului de perimare prevăzut de lege nu a fost efectuat niciun act de procedură care să conducă la reluarea judecății
    2. termenul de perimare în materie civilă este de 6 luni, care este un termen legal peremptoriu (adică un anumit act de procedură trebuie făcut înăuntrul unui termen prevăzut de lege)
    3. termenul de perimare începe să curgă de la data ultimului act de procedură îndeplinit de părți sau de instanță
  3. lăsarea pricinii în nelucrare să se datoreze unor motive imputabile părții.
    1. motivele imputabile părții sunt chestiuni de fapt ce trebuie dovedite și pe care instanța de judecată le apreciază de la caz la caz, în concret
      1. spre exemplu, atunci când una dintre părți părăsește țara fără a exista un motiv care să justifice în mod temeinic prezența sa în străinătate și nu mandatează altă persoană care să susțină apărarea sau pretenția în mod efectiv-această acțiune determină o prezumție de desistare, întrucât partea nu se îngrijește de propriile interese prin propunerea de probe, susținerea de concluzii sau alte asemenea.
    2. daca un anumit act trebuia îndeplinit de instanță din oficiu, nu poate fixa termen de judecată sau cererea a ajuns la instanță care nu are competență să o judece, această condiție nu este îndeplinită

Păi și operează așa, pur și simplu?

Evident că nu. Presupune totuși o situație premisă care să creeze necesitatea operării acesteia.

Acea situație premisă este existența suspendării cauzei, perimarea intervenind doar în ipoteza în care, anterior perimării, instanța a dispus măsura suspendării judecății.

Așadar, trebuie să avem o suspendare a acelui proces, iar dacă nu se întâmplă vreun act în timpul suspendării mai mult de o perioadă de timp, intervine perimarea. Poate că te întrebi de ce? Oarecum simplu. Dacă toate procesele suspendate ar rămâne suspendate, ce s-ar întâmpla cu ele?

Întreruperea termenului de perimare

Termenul de perimare poate fi întrerupt prin îndeplinirea unui act de procedură făcut în vederea judecării procesului de către partea care justifică un interes (art. 417 CPC). În cazul coparticipării procesuale, actul de procedură întrerupător de perimare al unuia dintre coparticipanți folosește şi celorlalţi coparticipanți (art. 419 CPC);

În general, pentru ca un act să conducă la întreruperea termenului de perimare, este necesar ca actul să aibă drept scop repunerea cauzei pe rol în vederea judecării ei și să îndeplinească toate condițiile prevăzute de lege pentru îndeplinirea lui valabilă.

Spre exemplu, un act întreruptiv de perimare poate fi formularea cererii de redeschidere de către reclamant sau de către pârât, ulterior suspendării prin voința părților, înăuntrul termenului de perimare și timbrată cu jumătate din taxa judiciară de timbru datorată pentru cererea a cărei judecată s-a suspendat.

👉Dacă vrei să afli mai multe, check this out.

💯Cel mai important aspect de reținut este că întreruperea determină ștergerea intervalului de timp deja scurs și curgerea unui nou termen de perimare.

Suspendarea termenului de perimare

Ce înseamnă că termenul se suspendă?

Înseamnă că pentru o anume perioadă de timp acel termen de 6 luni nu mai continuă să curgă.

Spre exemplu, în ultimele 3 luni ale termenului, se produce decesul uneia dintre părți, astfel că acest aspect determină suspendarea timp de o lună a termenului-prin urmare, în acest caz concret vom avea însumat un termen de perimare de 7 luni (6 luni plus o lună, așa cum prevede legea).

Hai că e ușor!

  • termenul de perimare se suspendă în următoarele situații (art. 418 CPC):
    • pe perioada cât durează suspendarea judecăţii, pronunţată de instanţă în cazurile prevăzute la art. 413 CPC ~ adică, până la soluţionarea definitivă a hotărârii civile pronunţate în pricina care a determinat suspendarea judecăţii sau până la rămânerea definitivă a hotărârii penale sau, după caz, până la definitivarea soluţiei procurorului),
    • şi în alte cazuri stabilite de lege, dacă suspendarea nu este cauzată de lipsa de stăruinţă a părţilor în judecată, ci de motive temeinic justificate
      • spre exemplu, atunci când una dintre părți a întâmpinat un eveniment personal care o face neputincioasă să continue susținerea apărării sau a pretenției-în cod concret, decesul unei rude la a cărei înmormântare trebuie să participe partea(ne putem imagina multe motive, care nu se încadrează în cazurile de suspendare prevăzute expres de lege-intenția legiuitorului fiind aceea de a extinde aplicarea efectului suspendării la cât mai multe situații, astfel încât să fie eficace)
      • în acest caz, suspendarea termenului de perimare se va constata de îndată ce motivele care au împiedicat partea să stăruie în judecată sunt înlăturate sau dispar, adică ulterior existenței efective a cauzei de suspendare
      • caracterul justificat al motivelor de împiedicare va fi apreciat de instanță
      • partea care invocă motive temeinic justificate care au împiedicat-o să stăruie în judecată trebuie să dovedească atât faptul apariției lor, precum și durata acestora, pentru a fi posibilă determinarea întinderii perioadei de suspendare a cursului perimării, care nu este limitată de lege-adică, spre exemplu, după ce termenul de perimare a curs două luni, apare o cauză temeinică de suspendare care planează timp de 6 luni→termenul de 6 luni de perimare se va suspenda 6 luni, iar cele 4 luni rămase din termen vor curge dupa dispariția cauzei, dacă nu mai apar alte cauze de întrerupere sau suspendare.
    • timp de o lună de la data când s-au petrecut faptele care au dus la suspendarea de drept a judecăţii pe temeiul art. 412 CPC, dar numai dacă aceste fapte s-au petrecut în ultimele trei luni ale termenului de perimare;
    • pe timpul cât partea este împiedicată de a stărui în judecată din cauza unor motive temeinic justificate.

Procedura de constatare a perimării

Este reglementată de art. 420 CPC:

  • perimarea operează de drept, însă este necesar să fie constatată printr-o hotărâre judecătorească.
  • perimarea se constată din oficiu sau la cererea părţii interesate.
  • perimarea poate fi invocată şi pe cale de excepţie, în camera de consiliu sau în şedinţă publică.
    • excepţia de perimare este o excepţie de procedură, absolută, peremptorie (adică, prin admitere, pune capăt procesului).
  • daca perimarea nu a fost invocată în fața primei instanțe, aceasta nu mai produce efecte, iar sentința nu mai poate fi schimbată pe motiv că termenul de perimare se împlinise înainte de pronunțare.
  • dacă instanţa constată că perimarea nu a operat, va pronunţa o încheiere, care poate fi atacată odată cu fondul procesului.
  • dacă instanţa constată că a operat perimarea, va pronunţa o hotărâre, care poate fi atacată numai cu recurs, la instanţa ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la pronunţare, cu excepţia situaţiei când hotărârea de perimare se pronunţă de o secţie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, caz în care recursul se judecă de Completul de 5 judecători.

Efectele perimării

Ok, care sunt efectele perimării, mai ales că ea este o sancțiune?

  • stingerea procesului, în faza în care se găseşte, împreună cu toate actele de procedură efectuate în acea instanţă, părţile fiind deci repuse în situaţia anterioară introducerii cererii perimate
    • astfel, rămân totuși valabile:
      • actele procedurale făcute de o altă instanță, chiar dacă ar fi conexe cu cele perimate
  • în cazul coparticipării procesuale, perimarea se răsfrânge asupra tuturor părţilor din proces, indiferent de poziția lor procesuală
  • în privința prescripției, dacă reclamantul, în termen de 6 luni de la data la care hotărârea de constatare a perimării a rămas definitiva, introduce o nouă cerere, prescripția este considerată întreruptă pe data cererii inițiale, cu condiția ca aceasta să fie valabil făcută
  • dacă dreptul la acțiune nu s-a prescris, reclamantul poate introduce o nouă cerere de chemare în judecată, întrucât dreptul subiectiv civil nu este afectat de această sancțiune
  • într-un nou proces, părțile pot folosi dovezile administrate în cursul judecării cererii care s-a perimat, daca instanța care judecă noul proces apreciază că nu este necesară refacerea lor
  • cheltuielile de judecată sunt suportate de cel care a formulat cererea perimată

Perimarea instanței

Intervine ca urmare a rămânerii în nelucrare a unei cereri adresate instanţei timp de 10 ani. Pentru a putea opera perimarea instanţei, nu este nevoie ca lăsarea în nelucrare să fie din culpa părţii, aceasta operând şi în absenţa unei astfel de culpe.

Intervine de drept, dar trebuie constatată de către instanţa de judecată din oficiu sau la cererea părţii interesate.

Jurisprudență

Intervenția perimării este des întâlnită în cauzele deduse instanțelor judecătorești.

În această cauză, Curtea de Apel Craiova constată că, având în vedere că ultimul act de procedură a fost îndeplinit la data de 25.03.2021, când cauza a fost suspendată conform art. 411 alin. (1) pct. 2 Cod procedură civilă, iar de la această dată dosarul a rămas în nelucrare mai mult de 6 luni din vina reclamantului, Tribunalul Gorj a statuat că sunt incidente dispoziţiile art.416 Cod procedură civilă, conform cărora: „orice cerere de chemare în judecată (….) se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părţii, timp de 6 luni”. S-a reţinut totodată că nu a intervenit nicio cauză de întrerupere sau suspendare a termenului de perimare.

Avocatoo tip: adesea pârâtul este cel avantajat de lăsarea pricinii în nelucrare, așa că tu în calitate de reclamant cu interese evidente ar trebui să vezi și tu cum faci șă mai intre un act-măcar o cerere de repunere pe rol, dacă altă idee nu ai!

Bibliografie

Drept procesual civil. Editia a II-a, 2018, Viorel Mihai Ciobanu , Traian Briciu

Fise de procedura civila, 2019, Gabriela Raducan , Madalina Dinu

Poză de Colin Lloyd pe Pexels

    Lasă un răspuns

    Adresa ta de email nu va fi publicată.

    Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.