pexels somchai kongkamsri 20258 2

Ce este un război? De ce (nu) suntem în război?

9 minute • Ruxandra Răcăreanu • 27 februarie 2022


Ultima perioadă a fost presărată cu evenimente tumultoase, din care cu greu mai înțelegem ceva. Unele persoane au declărat că suntem în prezența unui război, alte persoane că suntem într-o invazie. Ce înseamnă, de fapt, un război? Suntem sau nu suntem în prezența unui război?

Ce e de fapt un război?

Conform unei definiții academice, războiul este un conflict militar sau nu, scurt sau de durată, între două sau mai multe grupuri, categorii sociale sau state, pentru realizarea unor interese financiareetniceteritorialeeconomice și politice. În urma acestei definiții am putea spune că situația actuală dintre Ucraina și Rusia se încadrează în limitele unui război.

Războiul de agresiune

Războiul de agresiune este o crimă împotriva păcii, care constă în plănuirea, pregătirea, dezlănțuirea sau purtarea unui război, cu violarea tratatelor, a garanțiilor sau a acordurilor internaționale. Comiterea ei atrage răspunderea internațională. Carta Organizației Națiunilor Unite și numeroase documente internaționale adoptate ulterior, incriminează războiul de agresiune, ca act ilegal al politicii externe a statelor, considerându-l crimă de drept internațional împotriva păcii și umanității.

O tentativă de interzicerea războiului de agresiune și eliminarea lui din relațiile internaționale a fost Pactul Briand-Kellog, finalizat prin adoptarea la Paris, la 27 august 1928, a Tratatului general de renunțare la război ca instrument al politicii naționale (Pactul de la Paris). Din păcate, tratatul nu specifică nici o procedură de contrângere colectivă destinată să reprime violarea sa și interzice doar recurgerea la război, nu și aplicarea altor forme de utilizare a forței sau amenințările cu forța.

Este acest război unul mondial?

Diferența dintre războiul civil și războiul mondial este limita în care are loc războiul. Dacă facem o comparație între războiul civil și războiul mondial, putem spune că războiul civil este un conflict armat în care facțiunile aflate în conflict sunt segmente ale populației aceleiași țări, imperiu sau diviziune politică, în schimb, războiul mondial este un conflict între mai multe națiuni. Războaiele civile nu depășesc teritoriul țării respective, dar, în războaie mondiale, orice parte a lumii poate fi afectată. Când ne uităm la istoria lumii, au existat multe războaie civile în diferite țări, dar au existat doar două războaie mondiale. Așadar răspunsul este negativ, între Rusia și Ucraina nu există un război mondial.

Totuși putem vorbi de un război civil?

Primul instinct ar fi să spunem că nu, ”cum putem să vorbim de un război civil dacă și Rusia este implicată?”. Totuși dacă stăm să contabilizăm evenimentele care au dus la conflictul actual, concluzia va fi alta.

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a semnat luni seară (21 februarie 2022) declarația de independență a regiunilor Donețk și Luhansk (în mod colectiv numite Donbas). Câteva ore mai târziu, liderul de la Kremlin a ordonat ca trupele rusești să intre în cele două regiuni. Aceste două regiuni fac parte din teritoriul Ucrainei. Unde am mai auzit de aceste regiuni? Ei bine de la începutul lunii martie 2014 în urma a Revoluției ucrainene din 2014, au avut loc proteste ale unor grupuri anti-guvernamentale separatiste susținute de Rusia în regiunile Donețk și Luhansk din Ucraina. Aceste demonstrații, care au urmat anexării Crimeii din februarie-martie 2014 de către Federația Rusă și care au făcut parte dintr-un grup mai larg de proteste simultane în sudul și estul Ucrainei, au escaladat într-un conflict armat între forțele separatiste ale republicilor autodeclarate Donețk și Luhansk (respectiv RPD și RPL) și guvernul ucrainean. Acest eveniment va fi amintit drept ”Războiul civil de la Donbas”.

Același lucru se întâmplă și în acest moment. Semnarea declarației de independență a celor două regiuni din Ucraina și recunoașterea lor ca atare oferă Președintelui Rusiei oportunitatea perfectă pentru a se amesteca în treburile Ucrainei, sub pretextul apărării intereselor celor două regiuni.

Bine, bine, dar de ce acum? În 2008, preşedintele american de atunci, George W. Bush, a încercat să integreze Ucraina şi Georgia în NATO, propunând un program formal de pregătire a aderării. Putin a protestat. Moscova a arătat atunci clar că nu acceptă pe deplin independenţa Ucrainei. Germania şi Franţa au împiedicat planul lui Bush. La summitul NATO de la Bucureşti, celor două state li s-a oferit perspectiva de a fi admise în NATO, dar fără a se fixa o dată concretă în acest sens. Pentru că aderarea la NATO se lăsa aşteptată, Ucraina a încercat să se apropie de occident printr-un acord de asociere cu UE. În vara anului 2013, cu puţine luni înainte de semnarea documentului, Moscova a exercitat presiuni economice puternice asupra Kievului interzicând importurile din Ucraina. Așadar, Rusia se opune în continuare intrării Ucrainei la NATO, justificând acest lucru prin faptul că staționarea trupelor NATO pe teritoriul Ucrainei ar corespunde unei stări de pericol pentru Rusia.

România este în război?

Este România în război cu Rusia, având în vedere că Ucraina se află doar la o aruncătură de băț de noi? Spre deosebire de Ucraina, România este membru NATO încă din anul 2004. Ce înseamnă acest lucru? Țara noastră se bucură de un statut privilegiat. Conform art. 4 din Tratatul de la Washington (Tratatul Nord-Atlantic) din 4 aprilie 1949: „Părțile vor avea consultări comune ori de câte ori vreuna dintre ele va considera că este amenințată integritatea teritorială, independența politică sau securitatea vreuneia dintre Părți”. Acest lucru înseamnă că dacă Rusia atacă România, statele membre vor interveni în conflictul astfel creat pentru a apăra teritoriul românesc. Numai în acel moment am putea vorbi de extinderea conflictului la scară largă, generând astfel un Al Treilea Război Mondial.

Cum justifică Vladimir Putin acțiunile îndreptate împotriva Ucrainei?

„Ceea ce vreau să vă spun în primul rând, cel mai important lucru, ca să înţelegeţi, este că a fost o măsură necesară”, le-a transmis Putin reprezentanţilor mediilor de afaceri, potrivit CNN, încercând să justifice războiul. „Nu ne-au lăsat posibilitatea să acţionăm altfel. Au creat riscuri în materie de securitate şi a fost imposibil să reacţionăm altfel”, a mai susţinut el. Așa cum am menționat mai devreme, Vladimir Putin justifică acțiunile militare împotriva Ucrainei prin prisma unei amenințări pentru securitatea statului său, amenințare venită din partea Ucrainei.

Putin a susţinut că cele două autoproclamate „republici populare” Donețk şi Luhansk, din regiunea separatistă Donbas din estul Ucrainei, cărora le-a recunoscut luni oficial „independenţa”, “au apelat la Rusia cu o solicitare de ajutor„ şi, pentru a răspunde acestui apel, a lansat o „operaţiune militară specială pentru demilitarizarea şi denazificarea Ucrainei”, a spus el. Așadar, președintele Rusiei pune invazia din ultima săptămână pe seama unor sentimente de solidaritate față de populația celor două republicii cărora le-a recunoscut independența. El nu a insinuat în vreun fel până în acest moment că acțiunile militare ar reprezenta vreo declarație de război. Mai mult, liderul de la Kremlin susține faptul că scopul său nu este ocuparea teritoriilor vecine, ci salvarea poporului ucrainean de propria sa conducere.

„Occidentul a petrecut opt ani ignorând „marea de sânge” din Donbass în timp ce înarma Ucraina, iar acum susține că Moscova este agresorul când a intervenit pentru a pune capăt conflictului”, a declarat joi purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei, Maria Zakharova, pentru RT.

Părerile din exterior

Deși Rusia se ferește de calificarea actelor militare din ultimele zile ca fiind un ”război” împotriva Ucrainei, atât statul agresat, cât și statele continentale consideră că acțiunile întreprinse reprezintă o adevărată declarație de război. Ucraina condamnă actele vecilor săi, susținând că acestea reprezintă ”un război de agresiune, camuflat de justificări inutile”.

Există un moment cheie în care o agresiune devine un război? Ei bine, răspunsul prezintă rezerve serioase. Nu există nicio dispoziție în tratatele internaționale care să prevadă momentul în care o agresiune evoluează într-un război în toată regula. După cum poate fi observat, jurnalismul actual a preluat deja noțiune de ”război” folosindu-l în toate articolele care redau evenimentele din ultima săptămână.

Un lucru este însă cert: dintr-un punct de vedere obiectiv, motivele invocate de conducătorul Rusiei nu pot fi primite, considerându-se că atacul său asupra Ucrainei este, în fapt, o declarație de război. ”Susținerea” celor două provincii ”independente” și recunoașterea statului acestora nu dă dreptul Rusiei să pornească o operațiune militară împotriva altui stat, încălcând astfel tratatele internaționale și apelând la o metodă barbară în vremuri avansate.


Între timp, Ucraina a intentat oficial un proces împotriva Federației Ruse la Curtea Internațională a ONU din Haga. Rămâne să vedem cum se va soluționa acest conflict.

Poză de Somchai Kongkamsri pe Pexels

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *