pexels ahmed akacha 6918512 scaled 1

Ce înseamnă să fii refugiat? Cum dobândești acest statut? Persoanele din Ucraina au statut de refugiat?

13 minute • Daria-Ioana Tîrnovan • 01 martie 2022


Probabil nu e prima oară când auzi termenul refugiat zilele acestea și probabil că este unul dintre cuvintele pe care, dacă am putea, l-am șterge din dicționar, pentru că evocă foarte multă suferință și duce cu el o puternică încărcătură emoțională. În ultimele zile, peste 100.000 de ucrainieni au părăsit granițele țării lor, în speranța de a găsi un loc în care să se simtă pur și simplu în siguranță și dobândind, astfel, în anumite cazuri, statutul de refugiați.

Prin articolul acesta vom încerca să îți formăm o imagine mai clară despre ce înseamnă a fi un refugiat, condițiile și implicațiile acestui statut.

Ce este, mai exact, un refugiat?

Convenţia privind statutul refugiatilor, încheiată la Geneva la 28 iulie 1951 reglementează această materie, alături de Legea 122/2006.

Pe scurt, un refugiat este acea persoană care trebuie să plece din țara sa pentru că nu mai este în siguranță acolo. De foarte multe ori, refugiații fug de război, de orice alt tip de violență sau conflict.

Pentru a avea statutul de refugiat, o persoană trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

  1. Să se afle în afara țării de origine sau de reședință;

Persoana în cauză poate fi atât un cetățean al altei țări, cât și o persoană fără cetățenie (apatrid).

2. Să aibă o frică bine fondată;

În ciuda faptului că frica este un element subiectiv, aceasta trebuie apreciată în raport cu datele obiective referitoare la situația evocată de solicitant, de contextul țării de proveniență și de probabilitatea ca, în cazul reîntoarcerii în țară, persoana în cauză să fie afectată sau să se afle în pericol.

3. Să fie persecutată;

Deși nu este definit în convenție, a fi persecutat se referă la orice amenințare privitoare la viață, libertate sau orice alte încălcări serioase ale drepturilor omului care nu pot fi niciodată restricționate (dreptul la viață, dreptul de a nu fi supus la tortură sau alte tratamente inumane sau degradante, libertatea conștiinței, a religiei). Astfel, nu toate încălcările drepturilor fundamentale constituie un act de persecuție, ci doar cele asupra unor drepturi de la care nu se poate deroga niciodată sau încălcări repetate și sistematice ale oricărui alt drept fundamental.

4. Motivele temerii sau ale persecuției să fie de natură rasială, religioasă, de naționalitate, legate de opinii politice sau de apartenență la un anumit grup social;

5. Să nu mai poată sau să nu mai dorească să se întoarcă în țara de origine și să beneficieze de protecția acesteia.

Există persoane care, deși îndeplinesc toate condițiile pentru a fi considerate refugiați, nu pot dobândi acest statut:

🔺 Persoanele care au comis crime împotriva umanității (genocid, tortură), împotriva păcii sau au comis crime de război;

🔺 Persoanele care au comis o crimă gravă de drept comun în afara țării de primire, înainte de a fi admise în aceasta ca refugiați;

🔺 Persoanele vinovate de acțiuni contrare scopurilor și principiilor Națiunilor Unite (prevăzute în articolele 1 și 2 din Carta Națiunilor Unite: fapte ce afectează pacea internațională, relațiile de pace dintre state sau alte încălcări grave ale drepturilor omului);

🔺 Persoanele care au instigat sau au fost complici la săvârşirea faptelor prevăzute anterior;

🔺 Persoanele care au planificat, au facilitat sau au participat la săvârşirea de acte de terorism;

🔺 Străinii care beneficiază la momentul respectiv de protecţie sau de asistenţă din partea unui organism ori a unei instituţii a Naţiunilor Unite, alta decât Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR).

Este un refugiat același lucru cu un migrant sau cu un solicitant de azil?

👩 Migrant 👨‍🦰 Solicitant de azil 👱‍♀️ Refugiat
Persoană care locuiește în afara țării de origine, dar care nu se încadrează în categoriile de refugiat sau solicitant de azil (motivele migrației pot fi: o educație mai bună sau un loc de muncă mai bun, sărăcia ș.a.m.d). Cetăţean străin sau un apatrid (persoană fără cetățenie) care a fost nevoit să-și părăsească țara din motive de securitate, dar care încă nu a primit statutul de refugiat, aflându-se în așteptarea unei decizii în acest sens. Persoană care trebuie să plece din țara sa pentru că nu mai este în siguranță acolo.
Se pot întoarce oricând în țara de origine și vor beneficia în continuare de sprijinul și protecția guvernului lor. Nu se pot întoarce în țara de proveniență (pentru că adesea este prea periculos) sau nu își doresc acest lucru din motive de securitate. Nu se pot întoarce în țara de proveniență (pentru că adesea este prea periculos) sau nu își doresc acest lucru din motive de securitate.
Migrația este supusă legislației naționale a fiecărei țări. Oricine are dreptul de a solicita azil (Protocolul Națiunilor Unite 1967). Sunt protejați de dreptul internațional. (Convenţia privind statutul refugiatilor, încheiată la Geneva la 28 iulie 1951)

❗ Pot exista migranți care, deși nu au statutul de refugiați, s-ar afla în pericol dacă s-ar întoarce în țara de origine.

🌍 Atât refugiaților, cât și solicitanților de azil și migranților trebuie să le fie respectate drepturile și libertățile fundamentale.

💡 Toți refugiații sunt mai întâi solicitanți de azil, până la acceptarea cererii de către autorități, dar nu toți solicitanții de azil ajung să fie calificați drept refugiați.

Ce trebuie să faci ca să obții protecție internațională?

În primul rând, trebuie să formulezi o cerere.

Cum?

Sub orice formă: oral sau scris, având loc și un interviu, a cărui dată și realizare depind de contextul persoanei care solicită protecția. Cererea trebuie depusă pe teritoriul României.

Unde?

  • Structurile Oficiului Român pentru Imigrări;
  • Structurile Poliţiei de Frontieră Române;
  • Structurile Poliţiei Române;
  • Structurile Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor din cadrul Ministerului Justiţiei.

Când?

  • Atunci când ajungi la frontieră;
  • Atunci când pătrunzi pe teritoriul României;
  • Atunci când ești deja în România, dar a intervenit un eveniment în țara de origine care face necesară solicitarea protecției.

Cine?

Oficiul Român pentru Imigrări este cel care analizează și decide asupra acordării protecției solicitantului.

Procedura accelerată de soluționare a cererilor de azil are loc în cazurile cererilor evident nefondate, a cererilor de azil ale persoanelor care prezintă un pericol pentru siguranța și ordinea publică și cererile persoanelor care provin dintr-o țară considerată sigură (țările membre ale Uniunii Europene precum și alte țări propuse de Oficiul Român pentru Imigrări).

❗ Cererile de azil ale minorilor neînsoțiți nu pot face obiectul procedurii accelerate.

➡️ Răspunsul oferit cererii de azil poate fi:

  • acordarea statutului de refugiat; sau
  • acordarea protecției subsidiare; sau
  • respingerea cererii.

Tipuri de protecție

🟠 Protecția subsidiară se acordă persoanei care nu îndeplinește condițiile pentru a fi refugiat și care, dacă s-ar întoarce în țara de origine sau de reședință, s-ar expune unui risc serios (condamnarea la pedeapsa cu moartea sau executarea unei astfel de pedepse, tortura sau o amenințare adusă vieții sau integrității, ca urmare a violenței generalizate, dacă persoana face parte din populația civilă). Protecţia subsidiară (…) încetează atunci când împrejurările care au condus la acordarea formei subsidiare de protecţie au încetat să existe ori s-au schimbat într-o asemenea măsura încât această formă de protecţie nu mai este necesară. (art. 99 Legea 122/2006).

🟠Protecția temporară are caracter excepțional și este menită să asigure, în cazul unui flux masiv sau al unui flux masiv iminent de persoane strămutate din țări terțe care nu se pot întoarce în țara de origine, protecție imediată și temporară unor astfel de persoane, în special dacă există și riscul ca sistemul de azil să nu poată procesa acest flux fără efecte adverse pentru funcționarea sa eficientă, în interesul persoanelor în cauză și al altor persoane care au nevoie de protecție; (art. 2 i) Legea 122/2006) Protecția temporară se acordă pe o perioadă de un an, cu posibilitate de prelungire.

🟠 Acordarea statutului de refugiat.

Drepturile unui refugiat

În România, în cazul în care o persoană dobândește statutul de refugiat sau beneficiază de protecție subsidiară, are următoarele drepturi, conform art 20, Legea 122/2006:

a) să rămână pe teritoriul României şi să obţină documentele corespunzătoare pentru dovedirea identităţii şi pentru trecerea frontierei de stat. Beneficiarului unei forme de protecţie i se atribuie un cod numeric personal, care se înscrie în documentul de identitate şi în documentul de călătorie pentru trecerea frontierei de stat;

b) să îşi aleagă locul de reşedinţă şi să circule liber, în condiţiile stabilite de lege pentru străini;

c) să fie angajat de persoane fizice sau juridice, să exercite activităţi nesalarizate, să exercite profesiuni libere şi să efectueze acte juridice, să efectueze acte şi fapte de comerţ, inclusiv activităţi economice în mod independent, în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români;

d) să îşi transfere bunurile pe care le-a introdus în România pe teritoriul unei alte țări, în vederea reinstalării;

e) să beneficieze de tratamentul cel mai favorabil prevăzut de lege pentru cetăţenii străini în ceea ce priveşte dobândirea proprietăţilor mobiliare şi imobiliare;

f) să beneficieze de protecţia proprietăţii intelectuale, în condiţiile stabilite de lege;

g) să beneficieze de asigurări sociale, de măsuri de asistenţă socială şi asigurări sociale de sănătate, în condiţiile prevăzute de lege pentru cetăţenii români;

h) să aibă acces la toate formele de învăţământ, în condiţiile prevăzute de lege pentru cetăţenii români;

i) sa beneficieze de un tratament egal cu cel acordat cetăţenilor români în ceea ce priveşte libertatea de a practica propria religie şi de instruire religioasă a copiilor săi;

j) sa beneficieze de dreptul la protecţia datelor personale şi a oricăror alte detalii în legătură cu cazul său;

k) sa beneficieze de dreptul la asociere în ceea ce priveşte asociaţiile cu scop apolitic şi nelucrativ şi sindicatele profesionale, în condiţiile prevăzute de lege pentru cetăţenii români;

l) să aibă acces liber la instanţele de judecată şi la asistenţa administrativă;

m) să primească, la cerere, în limitele disponibilităţilor financiare ale statului, un ajutor rambursabil, stabilit la nivelul unui salariu minim brut pe ţară, pentru o perioadă de maximum 6 luni, dacă, din motive obiective, este lipsit de mijloacele de existență necesare. Pentru motive bine întemeiate, acest ajutor poate fi prelungit pentru încă o perioadă de cel mult 3 luni;

n) să participe, la cerere, la programele de integrare şi să fie cazat în centrele Oficiului Român pentru Imigrări, în condiţiile stabilite de lege;

o) să îşi stabilească domiciliul legal în România, potrivit legislaţiei privind regimul juridic al străinilor;

p) să poată beneficia, la cerere, de asistenţă în vederea repatrierii voluntare.

❗ Persoana care are statutul de refugiat nu poate fi expulzată sau returnată pe un teritoriu în care viața îi este pusă în pericol (în afara cazurilor justificate, în care respectivul refugiat reprezintă un pericol pentru securitatea națională).

Obligațiile unui refugiat

Refugiații, la fel ca și toți ceilalți beneficiari ai unei forme de protecție în România, au următoarele obligații, conform art.21 din Legea 122/2006:

a) respectarea Constituţiei României, a legilor şi a celelaltor acte normative emise de autorităţile române;

b) adoptarea unei conduite corecte şi civilizate, respectarea măsurilor stabilite de organele române competente în materie de refugiați și răspunderea la solicitările acestora;

c) respectarea regulamentelor de ordine interioară din centrele Oficiului Român pentru Imigrări, în cazul cazării într-un asemenea centru;

d) evitarea provocării oricăror stări conflictuale sau incidente cu populaţia ori comiterea unor fapte ce pot intra sub incidenţa legii penale;

e) supunerea regulilor privitoare la regimul juridic al străinilor, în măsura în care legea nu dispune altfel.

Cât timp poate o persoană să aibă statutul de refugiat?

Statutul de refugiat se acordă pe perioadă nedeterminată, însă poate înceta atunci când beneficiarul său, conform art. 98 din Legea 122/2006:

a) s-a repus în mod voluntar sub protecţia țării a cărei cetăţenie o are; sau

b) după ce şi-a pierdut cetăţenia, a redobândit-o în mod voluntar; sau

c) a dobândit o nouă cetăţenie, bucurându-se de protecţia statului a cărui cetăţenie a dobândit-o; sau

d) s-a restabilit în mod voluntar în ţara pe care a părăsit-o ori în afara căreia a stat ca urmare a motivelor pentru care i s-a recunoscut statutul de refugiat; sau

e) nu mai poate continua să refuze protecţia tării a cărei cetăţenie o are, datorită faptului că împrejurările în urma cărora i s-a recunoscut statutul de refugiat au încetat să existe, şi nu poate invoca, pentru a motiva acest refuz, motive imperioase ce se referă la persecuții anterioare;

f) fiind o persoană fără cetăţenie, este în măsură să se întoarcă în ţara în care avea reşedinţa obişnuită, nemaiexistând împrejurările în urma cărora i s-a recunoscut statutul de refugiat.

Concluzie

Nu există doar un singur tip de protecție internațională, iar chiar și în cazul în care o persoană nu dobândește statutul de refugiat, ea poate beneficia în continuare de sprijin, prin alte căi.

Având în vedere numărul lor ridicat, se spune că dacă toți refugiații din lume s-ar ține de mână, aceștia ar putea face înconjurul planetei, iar, și mai grav, aproximativ jumătate din numărul total de refugiați este format din copii. Având în vedere situația actuală și odată cunoscută starea dramatică a unei persoane cu statut de refugiat, nu trebuie niciodată neglijat micul ajutor pe care noi înșine îl putem oferi persoanelor aflate în nevoie. Orice donație, masă caldă sau informație utilă ar putea salva chiar viața unui refugiat, în astfel de situații.

Fotografie creată de Ahmed akacha, de la Pexels

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *