⬅ ÎNAPOI

Ce nu e ok la reclama de la OK medical?

reclama OK Medical

Au participat la scrierea acestui articol:Ana-Maria Udriste, Alex Cajvanean, .

Pe 25 decembrie 2020, exact în ziua lansării campaniei naționale de vaccinare COVID-19 și a zilei de Crăciun, a apărut reclama de la OK Medical prin care aceștia au lansat o campanie media intitulată ”Ia-ți viața înapoi”, alături de #ITSMYLIFE.

Pentru că nu pare nimic nelalocul lui până în acest moment, hai să facem o scurtă trecere în revistă a faptelor.

Ce s-a întâmplat?

Campania a pornit cu un videoclip susținut de cântăreața Delia Matache prin care mai mulți tineri sunt filmați cum vin într-un club la un concert, se distrează ca înainte de vremurile pandemice și practic duc o viață exact cum o știm dinainte de ”noul normal” din martie încoace.

Finalul videoclipului, pe care îl puteți urmări integral mai jos, face un apel către consumatori să se testeze pentru COVID-19: fie că vorbim de teste antigen (care îți spun dacă ai sau nu anticorpi), fie că vorbim de teste pentru depistarea virusului SarS COV-2 în organism, OK medical având mai multe centre de testare la nivel național.

Videoclipul a ajuns reclamă publicitară și pe marile posturi de televiziune. Iar mulți artiști și vedete au început să susțină această mișcare #itsmylife.

După acest videoclip, reacțiile nu au contenit să apară, iar diverse persoane au afirmat în mediul online că cei de la OK Medical vor să profite de pe urma persoanelor, mai ales a stării acestora de vulnerabilitate cauzată de pandemie și să le facă teste pe bani pentru ca aceștia să-și poată lua ”viața înapoi”.

Primele reacții au apărut din partea Cristinei Bazavan, care a iscat un val de comentarii, inclusiv din partea reprezentanților de la OK Medical. 

Pentru că discuția a denaturat, vom împărți acest articol în două mari categorii:

(A) este reclama OK Medical mincinoasă sau înșelătoare și care sunt sancțiunile?

(1) reclama / acțiunea OK Medical este o reclamă mincinoasă sau înșelătoare?

(2) ce sancțiuni riscă OK Medical și reprezentanții acestuia pentru comportamentul avut în mediul online?

(B) răspunderea OK Medical pentru postările din mediul online

(1) poate folosi administratorul OK Medical pagina de Facebook pentru a răspunde în numele companiei? 

(2) răspunsurile date de administrator OK Medical, de pe contul său personal, pot atrage răspunderea companiei?

Este reclama OK Medical reclamă mincinoasă sau înșelătoare?

Nu se supără nimeni dacă te duci la un concert sau dacă cumva vrei ca lucrurile să revină la normal cât mai repede.

Problema apare când îndemni populația să se testeze, contracost, sub sloganul ”Îmi iau viața înapoi”, și mergi pe ideea că dacă azi te testezi și ești negativ, mâine vei avea viața de dinainte.

Ce înseamnă publicitate înșelătoare?

Potrivit articolului 3 lit. b) din Legea nr. 158/2008 privind publicitatea înșelătoare și publicitatea comparativă, publicitatea înșelătoare este publicitatea care, în orice mod, inclusiv prin modul de prezentare, induce sau poate induce în eroare persoanele cărora i se adresează ori care iau contact cu aceasta și care, din cauza caracterului înșelător, poate afecta comportamentul economic al acestora sau care, din acest motiv, prejudiciază ori poate prejudicia un concurent.

Potrivit art. 5 lit. a) din aceeași lege de mai sus, pentru a determina dacă publicitatea este înşelătoare trebuie să se ia în considerare toate aspectele acesteia, în special orice informaţie conţinută de aceasta cu privire la:

a) caracteristicile bunurilor sau serviciilor, cum sunt: disponibilitatea, natura, modul de execuţie, compoziţia, metoda şi data fabricaţiei bunurilor ori a prestării serviciilor, dacă acestea corespund scopului lor, destinaţia, cantitatea, parametrii tehnico-funcţionali, originea geografică sau comercială, rezultatele aşteptate ca urmare a utilizării lor ori rezultatele şi caracteristicile esenţiale ale testelor sau ale controalelor efectuate asupra bunurilor ori a serviciilor;

Așadar, ne aflăm aici în prima ipoteză, cea în care comportamentul consumatorului ar fi influențat de această reclamă pentru a face o anumită acțiune, respectiv aceea de a da o sumă de bani pentru a se testa de COVID-19, ca să-și ia viața înapoi. Dublată, desigur de faptul că are prefigurat rezultatul că ”își va lua viața înapoi” dacă se va testa în centrele OK Medical. 

Ce concluzii poate trage un consumator din reclama OK Medical?

Campania se intitulează ”Ia-ți viața înapoi” și îi este alăturat #itsmylife (este viața mea, traducere în limba română). De asemenea, melodia pe care o interpretează Delia Matache este It’s my life de la Jon Bon Jovi.

Atunci când un consumator vizionează reclama de la OK Medical, concluziile cu care rămâne acesta sunt:

  • că trebuie să se testeze pentru a vedea dacă are sau nu COVID-19 (eventual în centrele OK Medical)
  • că după ce se va testa își va putea relua viața înapoi (indiferent că testul este pozitiv sau negativ, pentru că reclama OK Medical nu face o asemenea precizare).
  • OK Medical se erijează în autoritate medicală, deci dacă medicul zice că e ok să faci doar asta și revii la viața de dinainte de pandemie, atunci așa e, nu? 

Putem spune că un consumator este indus în eroare prin această reclamă de la OK Medical?

Ca să putem ajunge la o concluzie, trebuie să ne răspundem la următoarele întrebări:

  • dacă mă voi testa și sunt negativ pe 10.01.2021, de pe 11.01.2021 viața mea va reveni la normal ca înainte de pandemie?
  • dacă mă voi testa și sunt negativ pe 10.01.2021, pe 11.01.2021 înseamnă că se reiau concertele și viața de dinainte?
  • dacă ne testăm cu toții pe 10.01.2021 și suntem negativi, pe 11.01.2021 înseamnă că se reiau toate activitățile de dinainte?

Dacă răspunsul este NU la oricare din întrebările de mai sus, atunci consumatorul este indus în eroare.

Care a fost practica altor state cu privire la testare și reclamele înșelătoare?

Vă dați seama că din martie de când a început pandemia tot mai mulți operatori economici au dorit să-și maximizeze profiturile și să încerce să se lege cumva de tot acest context. Dacă în România încă nu au fost sancțiuni publice în acest domeniu, putem merge la omologii din Marea Britanie și să vedem ce au reținut ei în decizii foarte recente (octombrie 2020).

Cazul 1

Un anunț Facebook plătit și un site web pentru Corona Test Center London, un furnizor de testare a anticorpilor COVID-19, văzut în mai 2020:

A. Anunțul plătit pentru Facebook a prezentat o imagine a mai multor persoane distanțate social purtând salopetă și măști și afirmația „Suntem într-o misiune de a vă întoarce în siguranță la prietenii dvs. și a vă întoarce la muncă”, urmată de un link care poate fi făcut clic cu un buton la „Rezervați acum”.

Ce a reținut autoritatea?

”Am observat că nu există informații în reclame care să explice că un rezultat pozitiv al anticorpilor nu înseamnă că o persoană este imună. Am considerat că consumatorii au înțeles probabil din reclame că un test pozitiv de anticorpi ar arăta că sunt imuni la COVID-19 și le-ar permite să se întoarcă la muncă și la alte activități normale, fără riscul de a contracta din nou virusul sau de a transmite virusul altora.

Prin urmare, autoritatea a considerat că ”luând în considerare recomandările guvernamentale cu privire la legătura dintre testarea anticorpilor și imunitate, am ajuns la concluzia că impresia dată de reclame conform căreia testele ar indica dacă consumatorii sunt imuni la COVID-19, a fost înșelătoare și a încălcat Codul.”

De asemenea, autoritatea a transmis companiei XMedical Ltd să se asigure că nu au declarat sau nu implică faptul că un test pozitiv de anticorpi ar arăta că consumatorii sunt imuni la COVID-19.

Decizia poate fi citită aici.

Cazul 2

Un e-mail direct de la London Vaccination Clinic, primit la 27 mai 2020, conținea subiectul „Revenirea la lucru cu testarea COVID și serviciile actuale”. Corpul principal al e-mailului a inclus afirmațiile 

  • Revenirea la serviciu sau la activitățile normale cu testarea COVID și London Vaccination Clinic”, 
  • „… s-ar putea să vă gândiți să vă întoarceți la muncă sau să vă reluați vizitele familiei și prietenilor” și 
  • „ Acest simplu test de sânge vă poate spune în termen de 2 zile dacă aveți potențiali anticorpi (imunitate) la COVID 19 ”și detaliate diferite teste de anticorpi pentru COVID-19. 

Un test a fost numit „ANTICODY TEST” ”și a inclus revendicările„ Detectează anticorpii IgG (imunitate pe termen lung”și„ Analiza de laborator folosind Abbotts Architect analizator ”. 

Un alt test a fost numit„ IN-CLINIC RAPID ANTIBODY TEST ”și a inclus afirmațiile „Fabricație germană, Nadal anticorp test, aprobat CE”, „detectează IgM și IgG anticorpi” și „(infecție recentă și, respectiv, imunitate pe termen mai lung)”.

Ce a reținut autoritatea?

Au fost luate în considerare revendicările din anunț, care includeau „Revenirea la lucru și reluarea activităților normale cu testarea COVID”, „… s-ar putea să vă gândiți să vă întoarceți la muncă sau să vă reluați vizitele familiei și prietenilor” și „Acest simplu test de sânge vă poate spune în termen de 2 zile dacă aveți potențiali anticorpi (imunitate) la COVID 19 ”, precum și referințe la diferite tipuri de anticorpi,„ imunitate pe termen lung ”și„ infecție recentă și respectiv imunitate pe termen mai lung ”. 

S-a observat de asemenea că calificarea „potențial” a fost utilizată în legătură cu imunitatea, dar autoritatea nu a considerat că limbajul condiționat a contracarat impresia de eficacitate în acest context. 

Mai mult, „imunitatea pe termen lung” a presupus că testul ar permite oamenilor să revină la viața normală, mai degrabă decât să detecteze doar anticorpii COVID-19

Astfel, autoritatea a considerat că, prin urmare, consumatorii ar putea înțelege din anunț că un test pozitiv de anticorpi ar arăta că sunt imuni la COVID-19 și le-ar permite să se întoarcă la muncă și la alte activități normale fără riscul de a contracta din nou virusul sau transmitându-l altora.

Prin urmare, autoritatea a considerat că ”luând în considerare recomandările guvernamentale cu privire la legătura dintre testarea anticorpilor și imunitate, am ajuns la concluzia că impresia dată de reclama conform căreia testele ar indica dacă consumatorii sunt imuni la COVID-19, a fost înșelătoare și a încălcat Codul.”

Decizia poate fi citită aici.

Ce putem reține din cele de mai sus?

Ca să facem un scurt rezumat, este OK să:

  • îndemni populația să se testeze, chiar și contracost, pentru că astfel poți vedea gradul de infectare mult mai bine
  • duci o campanie de informare pentru testare în masă și să încurajezi persoanele să se testeze 

Dar NU este OK să:

  • induci consumatorilor ideea că dacă se vor testa își vor lua viața înapoi 
  • lași impresia că pe măsură ce vor fi făcute mai multe teste, lucrurile vor reveni mai repede la normalul de dinainte (a se vedea aici inclusiv cazul Slovaciei care, deși a testat întreaga populație, tot nu a renunțat la restricții).

Prin urmare, putem spune că modul în care OK Medical a ales să transmită acest mesaj atinge coarda sensibilă a consumatorului (care este deja obosit, suprasaturat și își dorește să scape de restricții) și astfel să obțină un avantaj economic pe care altfel nu l-ar fi obținut.

Ce sancțiuni riscă OK Medical pentru reclama aceasta?

Potrivit articolului 10 alin. (1) din legea menționată, nerespectarea de către comercianţi a prevederilor art. 4 şi 6 constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 3.000 lei la 30.000 lei.

Având în vedere că această reclamă a fost difuzată pe posturile de televiziune, o altă sancțiune care poate fi aplicată OK Medical este de a retrage de la difuzare acest spot publicitar.

Prin urmare, plângerea ar trebui făcută de către consumatori în două locuri: 

Ce despăgubiri pot primi persoanele prejudiciate?

Dincolo de sancțiunea pe care o poate primi compania OK Medical, persoanele care se consideră prejudiciate pot primi despăgubiri. Chiar dacă cel mai probabil nu va fi o sumă extraordinară, pentru că vorbim în cel mai bun caz de câteva sute de lei, o asemenea acțiune va trage un semnal de alarmă.

Prin urmare, în cazul în care ai achiziționat un produs sau un serviciu de la OK Medical (respectiv te-ai testat), vei putea primi înapoi suma pe care ai plătit-o și eventual o despăgubire. 

Bineînțeles că putem merge pe un rollercoaster aici și să ducem mai departe raționamentul cu privire la lucrurile pe care le poți cere:

  • dacă te testezi negativ și nu mai porți mască pentru că ”ți-ai luat viața” înapoi și primești amendă, vei putea cere și contravaloarea amenzii
  • dacă te testezi negativ și ieși după 11 noaptea pentru că ”ți-ai luat viața” înapoi și primești amendă, vei putea cere de asemenea și contravaloarea amenzii
  • dacă organizezi un eveniment la care inviți doar persoane testate negativ și primești amendă din partea autorităților, poți să ceri contravaloarea amenzii. De asemenea, dacă cumva îți este suspendată autorizația, vei putea să ceri și alte prejudicii care constau în beneficiul nerealizat (spre exemplu, pierderile pe care le ai pentru că nu mai ai activitate în următoarea perioadă)
  • dacă îți testezi negativ personalul, iar aceștia nu mai respectă măsurile de siguranță impuse de autorități pentru că ”și-au luat viața înapoi”, poți să ceri contravaloarea amenzii

și alte exemple.

Poate fi OK Medical acuzat de instigare privind infracțiunea de zădărcinire a combaterii bolilor?

Dacă tot mergem până la capăt cu raționamentul juridic, atunci ar trebui să ne punem întrebarea: poate fi OK Medical tras la răspundere pe temei penal pentru că instigă la nerespectarea măsurilor de siguranță impuse de autorități în contextul pandemiei COVID-19?

Articolul Art. 352 din Codul Penal, privind zădărnicirea combaterii bolilor în SarS CoV-2 ne spune că:

(1) Nerespectarea măsurilor de carantină sau de spitalizare dispuse pentru prevenirea sau combaterea bolilor infectocontagioase se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

(2) Nerespectarea măsurilor privitoare la prevenirea sau combaterea bolilor infectocontagioase, dacă fapta a avut ca urmare răspândirea unei asemenea boli, se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani.

Așadar, trebuie să facem o analiză cu privire la aceste elemente, pentru a vedea dacă sunt îndeplinite condițiile pentru instigare. De autorat sau de complicitate nu se pune problema și ai mai multe detalii despre aceste forme aici: participația penală (I) și participația penală (II).

Până să intrăm exact în miezul problemei, e bine să arunci un ochi pe modul în care am explicat formele de vinovație din dreptul penal, ca să știm exact despre ce e esta vorba.

Dacă admitem că vorbim despre o instigare cu intenție indirectă, înseamnă că această acțiune a OK Medical se situează pe infracțiunea de instigare publică, din moment ce s-ar adresa mai multor persoane.

Problema aici este cu modul concret în care a fost formulată “instigarea”. În momentul în care am vizionat reclama de la OK Medical, personal am interpretat-o ca un fel de “Cu cât ne testăm mai mult, cu atât va fi mai bine”, ceea ce e perfect adevărat pentru că dacă nu te testezi, riști să transmiți boala fără ca măcar să-ți dai seama. 

Dacă mesajul acesta ar fi fost înțeles așa de majoritatea persoanelor, am putea spune că nu există o problemă. Însă, după cum am putut observa din mediul online, așteptarea consumatorilor, adică a targetului reclamei, nu a fost doar aceasta.

Așadar, să zicem că au fost și oameni de mai puțină bună credință care au interpretat reclama în sensul de ”mă testez → party cu bere și gagici”. Și aici vine a doua problemă: textul de la sfârșitul reclamei face trimitere și la comportamentul responsabil; or dacă interpretezi în sensul asta imaginile, înseamnă că există o contradicție dintre imagine și mesaj. 

Revenim la instigare și la latura subiectivă a acestei infracțiuni; dacă ar fi fost vorba de o intenție indirectă (pentru că de intenție directă nici nu se pune problema aici), ar fi însemnat că cei de la OK Medical au prevăzut posibilitatea ca lumea să interpreteze mesajul reclamei în sensul asta (party cu bere și gagici) și nu le-a păsat. Totuși, apelul la responsabilitate ar putea fi  interpretat ca o măsură de precauție ca lucrul asta să NU se întâmple, și atunci ai culpă cu prevedere. Dacă ai o culpă cu prevedere, atunci nu ai intenție, așadar nu putem vorbi de o instigare la infracțiunea de zădărnicire a combaterii bolilor care să rezulte în mod direct și precis din spotul publicitar.

Pe de altă parte, doar pentru că mesajul din reclamă poate fi interpretat și ca un apel la responsabilizare, nu înseamnă că OK Medical a fost neîndoielnic de bună credință. Tragerea la răspundere penală presupune analizarea cu atenție a laturii subiective și stabilirea acesteia după administrarea unui număr suficient de probe. Chiar dacă intenția de instigare nu rezultă în mod direct din spotul publicitar, aceasta ar putea fi totuși stabilită prin raportare la declarațiile făcute de OK Medical în cursul campaniei #itsmylife. În orice caz, Ministerul Sănătății a sesizat Consiliul National al Audiovizualului să analizeze reclama Ok Medical.

Cine și cum răspunde pentru postările OK Medical din mediul online?

Ei bine, dacă pe partea de reclamă înșelătoare și posibile sancțiuni pe care le putem avea ne-am putut contura o idee, lucrurile devin mai interesante în momentul în care vorbim despre postările din mediul online ale OK Medical, ca urmare a reacțiilor apărute după publicarea videoclipului.

OK Medical sau administratorul?

OK Medical este o pagină de Facebook, de tip afacere. Asta înseamnă că intră din start în categoria persoanelor juridice și nu propriu-zis a persoanelor fizice, cum ar fi, spre exemplu, influencerii.

Așadar, avem două tipuri de postări care ne atrag atenția:

  • postările scrise de OK Medical
  • postările scrise de administratorul OK Medical, atât pe pagina OK Medical, cât și pe pagina personală a acestuia

Găsiți mai multe exemple în printscreen-urile de mai jos:

Până să intrăm în discuție, ar trebui să vedem legătura pe care o are domnul Mihail Lala cu firma OK Medical, respectiv:

Informațiile au fost furnizate de către platforma termene.ro

Prin urmare, domnul Mihail Cristinel Lala este unic asociat, precum și administrator al tuturor companiilor care operează sub umbrela OK Medical și nu numai. 

După cum precizam în articolul de aici, administratorul este distinct de societatea pe care o reprezintă, dar poate atrage răspunderea acesteia. 

Așadar, pe scurt:

  • postările de pe social media scrise de pe pagina de business OK Medical, atrag răspunderea societății, chiar dacă sunt semnate în jos de Mihail Lala, în calitate de administrator
  • postările de pe social media scrise de către Mihail Lala în care acesta spune în mod expres că ”conduce OK Medical” atrag de asemenea răspunderea companiei în mediul online pentru că sunt făcute în numele companiei sau pot induce ideea că sunt făcute în acest scop, chiar dacă sunt scrise de o persoană fizică.

În cazul în care administratorul ar fi distinct de asociații societății, aceștia din urmă ar putea face o acțiune prin care acesta să fie tras la răspundere pentru prejudiciile de imagine aduse societății. Însă în situația prezentă, când administratorul este atât asociat unic, cât și administratorul, practic ”el centrează și el dă cu capul”, societatea nu va avea cum să atragă răspunderea acestuia. 

Pe de altă parte, postările domnului Mihail Lala scrise în nume personal vor atrage răspunderea personală a acestuia, fără a se putea atrage răspunderea și a companiei OK Medical, pe care o reprezintă, cum ar fi postările de mai jos:

În aceste cazuri, o persoană se poate îndrepta cu o acțiune personală împotriva domnului Mihail Lala prin care să ceară despăgubiri morale, în cazul în care se poate demonstra un anumit prejudiciu.

Cu ce rămânem de aici?

La replicile domnului Mihail Lala a existat un comentariu foarte pertinent în mediul online, respectiv cel de mai jos:

În momentul în care îți dorești să faci o campanie de awareness care să aibă drept scop ”revenirea la viața de dinainte”, trebuie să fii foarte atent la următoarele elemente:

  • ce anume vrei să comunici;
  • care este intenția ta;
  • care sunt așteptările consumatorului;
  • ce înțelege consumatorul din reclama ta.

Această acțiune ar fi putut fi una cu un succes mediatic pozitiv, mai ales prin asocierea cu vedete din mediul online și offline, în sensul de a încuraja populația să se testeze pentru a grăbi ”revenirea la normalitate”.

Cu toate acestea, având în vedere contextul pandemic în care ne aflăm, este foarte important ca informațiile și mesajele pe care le transmitem să poată fi susținute de dovezi științifice și medicale, care să ne ajute să răspundem la următoarele întrebări:

  • există dovezi că o testare în masă va duce la eradicarea și stoparea pandemiei?
  • testarea în masă este necesară pentru a stopa pandemia?
  • existența unui test negativ la o patologie cu SarS CoV-2 înseamnă că respectiva persoană își va putea relua viața de dinainte imediat ce are un test negativ în mână?

În cazul în care nu putem oferi în mod concludent aceste răspunsuri, tot ceea ce putem face este să încercăm să fim cât mai obiectivi, să nu inoculăm așteptări false către consumatori, iar în același timp să ne creștem afacerile în mod sănătos, prin campanii de conștientizare.

În concluzie, potrivit informațiilor pe care ne-am bazat în această analiză, putem spune că:

  • reclama OK Medical cu privire la campania „Ia-ți viața înapoi”, urmată de #itsmylife este posibil să intre în categoria reclamelor înșelătoare, potrivit practicilor de la nivelul UE care au fost similare și sancționate
  • așteptarea consumatorilor poate fi aceea că după ce se vor testa pot să își reia activitățile normale, de dinainte de pandemie
  • OK Medical poate fi trasă la răspundere pentru comentariile din mediul online
  • administratorul OK Medical poate fi de asemenea tras la răspundere pentru comentariile din mediul online

Prezentul articol nu este o consultație juridică și nici nu poate fi interpretat ca atare. În măsura în care ai nevoie de informații și de consultanță cu privire la activitatea din mediul online, scrie-ne pe contact@avocatoo.ro 

  1. […] în România, iar drept dovadă stau studiile noastre de caz precum COLO, Sicuro Slim, Altex și OK Medical care au fost citite de peste 500.000 de persoane. Am confirmat lucrul pe care mi l-am dorit […]

  2. Avatar Marian spune:

    Se pare ca domnul Lala isi vrea clipul inapoi: https://www.itsmylife.ro/

  3. […] daca ati auzit sau nu ecouri in social media despre reclama OK Medical, gasiti cateva aspecte legale la Avocatoo. Iar daca v-a placut, va recomand inscrierea la […]

  4. Avatar Bogdan spune:

    Salutare,
    Dacă coca-cola spune in reclama sloganul ” Gustul fericirii” înseamnă că acel text are valoare de contract? Nu. Poți să dai cola in judecata pt că ai cumpărat produsul lor și nu ești mai fericiți? Nu.
    La fel și aici. Este o noțiune abstractă și cu referire la mase. Testarea va avea consecinta indirecta pe termen lung faptul că viața noastră va reveni la normal. Sau reprezintă speranța că se că întâmplă așa.
    Nu este o promisiune directa: fă-ți testul și virusul va dispărea. Nici nu s-au spus asta și nici nu am putea generaliza de la un spot care “vorbește” cu un client faptul că acel mesaj promite o rezolvare a unei probleme planetare.

  5. Lasă un răspuns

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

    Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.