Ce se mai întâmplă cu reglementarea AI la nivelul UE – normele Parlamentului European
6 minute • Huleni Elena • 07 iulie 2023
Inteligența artificială (AI) reprezintă un subiect de interes major în ultima perioadă deoarece pe cât de multe beneficii aduce (producție mai eficientă, energie mai ieftină și mai sustenabilă), pe atât de multe întrebări ridică. Legislația europeană adoptă o abordare bazată pe riscuri și dorește ca inteligența artificială să fie reglementată ca să asigure condiții optime de dezvoltare și utilizare.
Ce dorește Parlamentul European prin legislația privind AI
Pe 14 iunie 2023, Parlamentul European și-a adoptat poziția de negociere cu privire la Actul legislativ pentru AI. Scopul este ca sistemele AI folosite în UE să fie sigure, transparente, nediscriminatorii și ecologice.
Practici interzise în contextul AI
Oficialii guvernamentali au decis adoptarea unei legislații la nivel european pe fondul îngrijorării că progresele recente ale tehnologiei pot să fie utilizate în scopuri nefaste, precum cele care utilizează evaluarea comportamentului social.
Printre interdicțiile stabilite se regăsesc următoarele:
- utilizarea sistemelor de identificare biometrică la distanță în spații accesibile publicului;
- sistemele biometrice de clasificare care folosesc caracteristici sensibile precum: genul, rasa, religia, etnia, orientarea politică;
- sistemele de recunoaștere a emoțiilor folosite la locul de muncă sau în cadrul instituțiilor de învățământ, ori în domeniul aplicării legii sau al gestionării frontierelor;
Sistemele de AI cu grad ridicat de risc
Sunt considerate sisteme cu grad ridicat de risc cele care afectează în mod semnificativ sănătatea, siguranța, drepturile fundamentale ale oamenilor ori mediul înconjurător. De exemplu, sistemele de AI folosite să influențeze alegătorii și rezultatul alegerilor sunt încadrate pe lista cu risc ridicat.
Legislația susține și promovează așa-numitele „spații de testare în materie de reglementare”, ceea ce presupune un mediu de testare fictiv, similar cu cel real, dar care poate fi controlat.
De asemenea, europarlamentarii își propun să consolideze dreptul cetățenilor și încurajează depunerea plângerilor și primirea unor explicații concrete despre impactul AI în momentul în care aceștia simt ca le sunt afectate drepturile fundamentale.
Proiectul de lege al UE se bazează pe structura deja existentă (legile privind confidențialitatea datelor, concurența în sectorul tehnologic, daunele rețelelor sociale) care afectează deja operațiunile companiilor în Europa. De exemplu, Google plănuia să își lanseze chatbot-ul Bard în UE, dar a trebuit să amâne după ce a primit solicitări de evaluări ale confidențialității de la Comisia Irlandeză pentru protecția datelor.
„Transparența” – laitmotivul proiectului de lege european
Transparența include publicarea de rezumate ale materialelor protejate prin drepturi de autor pentru instruirea sistemului, propunere susținută de industria editorială, dar marcată de dezvoltatorii de tehnologie ca imposibil de atins din punct de vedere tehnic.
Amenințarea pe care o prezintă legislația este atât de strictă, încât OpenAI, producătorul ChatGPT, a spus că ia în considerare să se retragă din Europa, în funcție de ce este inclus în textul final.
Uniunea Europeană a adoptat o atitudine dură împotriva giganților tehnologici americani, inclusiv sancțiuni împotriva companiilor care abuzează de dominația lor. Poziția blocului față de Silicon Valley a fost în mare măsură criticată de politicienii americani în timpul administrației Obama, care au descris mișcările Bruxelles-ului ca un atac asupra inovației americane.
De ce ne dorim reglementarea legislației privind AI în Europa și de ce nu?
Cu siguranță putem să găsim multiple argumente pro și contra pe acest subiect. Însă, care crezi că este scopul final? Să se găsească soluțiile adecvate ca să se maximizeze beneficiile introducerii AI, dar, totodată, să se minimizeze impactul negativ… simplu de spus, așa-i? În publicațiile internaționale s-au conturat deja câteva seturi de argumente pro și contra, iar experții vin constant cu actualizări. Să știi că scriem despre ele în Newsletter pe Legale, livrat în fiecare marți. Te poți abona aici.
Argumente PRO
- Inovare și competitivitate – sistemele de AI vor spori inovația în Europa și vor permite dezvoltarea de noi tehnologii care vor contribui la creșterea economică.
- Eficiență și automatizare – AI poate automatiza sarcini repetitive și greoaie, acțiune care poate avea ca rezultat minimizarea costurilor și creșterea productivității în anumite sectoare economice. De exemplu, se pot introduce roboți care vor fi programați să efectueze sarcini repetitive, precum asamblarea sau manipularea obiectelor, iar astfel se va reduce necesitatea intervenției umane.
- Aplicații în domeniul sănătății – AI va putea fi utilizată pentru diagnosticarea medicală, analiza imaginilor medicale și dezvoltarea de tratamente personalizate prin chatbot-uri și asistenți virtuali care pot oferi suport.
- Sisteme de transport inteligente – AI poate contribui la îmbunătățirea traficului chiar prin introducerea unor vehicule autonome care reacționează la semne de circulație, pietoni sau alte vehicule.
Argumente CONTRA
- Siguranța datelor și confidențialitatea – cetățenii se pot simți amenințați de faptul că un sistem inteligent le folosește datele personale pentru diverse operațiuni, de aceea, este important ca legislația să prevadă în mod clar în ce măsură sistemele de AI vor folosi datele cetățenilor.
- Efecte asupra locurilor de muncă – să te gândești că un loc de muncă poate fi înlocuit de un robot e frustrant. Trebuie să conștientizăm faptul că este o realitate a zilelor noastre și că vorbim despre eficientizare și automatizare, cu riscul major al creării unor probleme sociale și economice.
- Dependența de tehnologie – dependența excesivă de sistemele de AI poate face societatea vulnerabilă la defecțiuni tehnologice sau atacuri cibernetice cu consecințe serioase.
- Responsabilitate și transparență – sistemele AI pot fi greu de înțeles, iar acest lucru ridică întrebări cu privire la responsabilitate în cazul în care se iau decizii greșite sau prejudiciabile și dificultatea de a explica modul în care sistemul a ajuns la anumite concluzii.
Concluzie
Aprobarea Parlamentului European este un pas critic în procesul legislativ, dar proiectul de lege încă așteaptă negocieri care implică Consiliul European, a cărui componență este formată în mare parte din șefi de stat sau de guvern ai țărilor UE. O abordare echilibrată și bine gestionată poate contribui la creșterea și progresul regiunii cu respectarea valorilor și drepturilor fundamentale ale cetățenilor europeni.
Fotografie de Christian Lue pe Unsplash
