Ce tipuri de concedii există în domeniul muncii în 2021 și cum pot beneficia de ele?
18 minute • Mirea Ambra Timeea • 11 februarie 2021
În România, cel mai frecvent concediu de care auzi este concediul de odihnă, urmat apoi de concediul medical și cel pentru creșterea copilului. Doar că sunt mai multe tipuri de concedii de care poți beneficia și de care poate nici măcar nu aveai habar.
1. Concediul de odihnă
Ce este?
Potrivit reglementărilor din Codul muncii- art.144- art 151– concediul de odihnă este un drept garantat anual oricărui salariat. Nu se poate renunța la zilele de concediu de odihnă și nu se pot ceda aceste zile de la un salariat la altul.
Cât durează?
Durata minimă prevăzută de lege este de 20 de zile lucrătoare, angajatorii având dreptul de a acorda mai multe zile de concediu în baza contractului individual de muncă.
De la orice regulă există și excepții sau situații speciale astfel încât:
- Potrivit HG nr. 250/1992 angajații care lucrează în administrația publică au dreptul la un concediu de odihnă cu o durată între 21 și 25 de zile, ținându-se cont și de vechimea fiecăruia;
- Potrivit art. 147¹ din Codul muncii salariatele pot beneficia de un concediu suplimentar în următoarele situații:
Salariatele care urmează o procedură de fertilizare, «in vitro», beneficiază anual, de un concediu de odihnă suplimentar, plătit, de trei zile care se acordă după cum urmează:
a) 1 zi la data efectuării puncției ovariene;
b) 2 zile începând cu data efectuării embriotransferului.
(2) Cererea privind acordarea concediului de odihnă suplimentar prevăzut la alin. (1) va fi însoțită de scrisoarea medicală eliberată de medicul specialist, în condițiile legii.
- Potrivit art.147 din Codul muncii concediu de odihnă suplimentar se acordă și pentru
(1) Salariații care lucrează în condiții grele, periculoase sau vătămătoare, nevăzătorii, alte persoane cu handicap și tinerii în vârstă de până la 18 ani beneficiază de un concediu de odihnă suplimentar de cel puțin 3 zile lucrătoare.
(2) Numărul de zile lucrătoare aferent concediului de odihnă suplimentar pentru categoriile de salariați prevăzute la alin. (1) se stabilește prin contractul colectiv de munca aplicabil și va fi de cel puțin 3 zile lucrătoare.
Cine beneficiază?
De concediul de odihnă beneficiază toți angajații din sistemul public sau privat, în baza contractului individual de muncă și al contractului colectiv de muncă, dacă este cazul.
Cât și cum ești plătit pe durata concediului de odihnă?
Pe toată durata concediului de odihnă fiecare salariat beneficiază de o indemnizaţie de concediu, care nu poate fi mai mică decât salariul de bază, indemnizaţiile şi sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectivă, prevăzute în contractul individual de muncă conform art.150 din Codul muncii.
Angajatorul trebuie să plătească indemnizația pentru concediul de odihnă cu cel puțin 5 zile lucrătoare mai devreme de momentul plecării în concediu, suma plătită fiind o medie zilnică a drepturilor salariale din ultimele 3 luni, multiplicată cu numărul de zile de concediu.
2. Concediul medical
Ce este?
Este un drept garantat oricărui salariat care întâmpină probleme de sănătate ce îl împiedică să își desfășoare în mod normal activitatea zilnică prevăzută în contractul individual de muncă.
Ordonanța de Urgență nr.158/2005 clasifică tipurile de concedii medicale:
- concedii medicale pentru incapacitate temporară de muncă, cauzată de boli obișnuite sau de accidente în afara muncii
- concedii medicale pentru prevenirea îmbolnăvirilor și recuperarea capacității de muncă, exclusiv pentru situațiile rezultate ca urmare a unor accidente de muncă sau boli profesionale;
- concedii medicale pentru maternitate;
- concedii medicale pentru îngrijirea copilului bolnav;
- concedii medicale de risc maternal.
Cât durează?
Concediul medical pentru incapacitate temporară de muncă, cauzată de boli obișnuite sau de accidente în afara muncii
Acest tip de concediu se poate solicita atunci când un angajat nu mai poate desfășura activitatea din cauza unui accident extern, fără vreo legătură cu ceea ce face zilnic la muncă, fiind un accident suferit în timpul liber sau o boală obișnuită.
Durata lui poate fi de cel mult 183 de zile în interval de un an, socotite de la prima zi de îmbolnăvire. Începând cu a 91-a zi, concediul medical se poate prelungi până la 183 de zile, cu avizul medicului expert al asigurărilor sociale, după caz.
Potrivit art.18 din Normele de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate durata de acordare a concediului și a indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă va fi mai mare în cazul unor boli speciale și se diferențiază astfel:
a) un an, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru tuberculoză pulmonară și unele boli cardiovasculare, stabilite de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, denumită în continuare CNAS, cu acordul Ministerului Sănătății;
b) un an, cu drept de prelungire până la un an și 6 luni de către medicul expert al asigurărilor sociale, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru tuberculoză meningeală, peritoneală și urogenitală, inclusiv a glandelor suprarenale, pentru SIDA și neoplazii, în funcție de stadiul bolii;
c) un an și 6 luni, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru tuberculoză pulmonară operată și osteoarticulară;
d) 6 luni, cu posibilitatea de prelungire până la maximum un an, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru alte forme de tuberculoză extrapulmonară, cu avizul medicului expert al asigurărilor sociale.
Concediu medical pentru risc maternal
Se acordă femeilor însărcinate care lucrează cu substanțe toxice, în medii și condiții de lucru ce pot afecta sarcina, punând în pericol sănătatea fătului.
În ceea ce privește durata concediului pentru risc maternal, conform art. 7 din Normele metodologice de punere în aplicare a OUG nr. 96/2003:
Concediul de risc maternal se acordă pe durate care nu pot depăşi, cumulat, 120 de zile calendaristice, astfel:
a) integral sau fracţionat, până în a 63-a zi anterioară datei estimate a naşterii copilului, respectiv anterioară datei intrării în concediul de maternitate;
b) integral sau fracţionat, după expirarea concediului postnatal obligatoriu şi, dacă este cazul, până la data intrării în concediul pentru creşterea copilului în vârstă de până la doi ani sau, în cazul copilului cu handicap, până la trei ani;
c) integral sau fracţionat, înainte sau după naşterea copilului, pentru salariata care nu îndeplineşte condiţiile pentru a beneficia de concediul de maternitate, în conformitate cu prevederile legii.
Concediu medical pentru îngrijirea copilului bolnav
Concediul medical pentru îngrijirea copilului bolnav este unul dintre drepturile pe care le are un asigurat, în calitate de părinte, și pe care îl poate solicita dacă are copii de până la 7 ani, iar în cazul copiilor cu afecțiuni grave sau handicap, vârsta poate fi de până la 18 ani potrivit OUG 158/2005.
De acest tip de concediu pot beneficia ambii părinți dacă au îndeplinit stagiul de cotizare de cel puțin 6 luni în ultimul an la sistemul public de asigurări sociale.
Durata pentru care se acordă indemnizație pentru îngrijirea copilului bolnav este de cel mult 45 de zile calendaristice pe an pentru un copil. Fac excepție de la această regulă situațiile în care copilul este:
- diagnosticat cu boli infecto-contagioase
- imobilizat în sisteme de imobilizare specifice aparatului locomotor
- supus unor intervenții chirurgicale
Potrivit art. 46 din Normele de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate în situațiile prevăzute mai sus, durata concediului medical va fi stabilită de medicul specialist, iar după depășirea termenului de 90 de zile, cu aprobarea medicului expert al asigurărilor sociale.
Concediu medical pentru prevenirea îmbolnăvirilor și recuperarea capacității de muncă
Acest tip de concediu se poate acorda salariaților care, din motive de sănătate, nu mai pot realiza durata normală de muncă, și se acordă, la propunerea medicului curant, cu avizul medicului expert al asigurărilor sociale, pentru cel mult 90 de zile în ultimele 12 luni anterioare primei zile de concediu, în una sau mai multe etape.
Timpul de muncă se va reduce cu o pătrime din durata normală de lucru pe baza certificatelor de concediu medical ce se eliberează de medicul curant care a propus această reducere pentru cel mult 30 de zile calendaristice, cu avizul medicului expert al asigurărilor sociale, până la durata maximă prevăzută de lege.
Concediu medical pentru maternitate
Acesta este un beneficiu care se acorda salariatelor, independent de concediul pentru creșterea copilului.
Potrivit reglementărilor, durata concediului de maternitate este de 126 de zile calendaristice, împărțite în concediu prenatal – 63 de zile și concediu postnatal – 63 de zile.
Important de reținut este că, aceste perioade de concediu pentru sarcină și pentru lăuzie se pot compensa între ele în funcție de recomandarea medicului și de opțiunea persoanei beneficiare, în așa fel încât durata minimă obligatorie a concediului de lăuzie să fie de 42 de zile calendaristice.
Cât și cum ești plătit pe durata fiecărui concediu medical?
Potrivit Ordinului 125/2006 calculul indemnizației de asigurări sociale de sănătate se efectuează potrivit normelor legale în vigoare astfel încât persoana asigurată sau reprezentantul legal sau mandatarul desemnat prin procură se obligă să anunțe plătitorul despre acordarea concediului medical și să depună certificatul de concediu medical până cel mai târziu la data de 5 a lunii următoare celei pentru care a fost acordat concediul medical.
Cod diagnostic | Boala | Indemnizatie (% din salariul brut) |
01 | Boală obișnuită | 75% |
02 | Accident în timpul deplasării spre sau de la locul de munca | 80-100% |
03 | Accident de muncă | 80-100% |
04 | Boală profesională | 80-100% |
05 | Boală infectocontagioasă din grupa A | 100% |
06 | Urgență medico-chirurgicală | 100% |
07 | Carantina | 75% |
08 | Sarcină și lăuzie | 85% |
09 | Ingrijire copil bolnav cu varsta pana la șapte ani sau copil cu handicap, până la vârsta de 18 ani | 85% |
10 | Reducerea cu ¼ din timpul de lucru | Pana la 25% |
11 | Trecerea temporară în altă muncă | Pana la 25% |
12 | Tuberculoza | 100% |
13 | Boala cardiovasculara | 75% |
14 | Neoplazii, SIDA | 100% |
15 | Risc maternal | 75% |
3. Concediul paternal
Ce este?
Legea concediului paternal nr. 210/1999 prevede dreptul tatălui la un concediu atunci când mama aduce pe lume un copil.
Foarte important de reținut este faptul că, acest tip de concediu poate fi solicitat doar în primele 8 săptămâni de la nașterea copilului, altfel nu va mai fi aprobat.
Care este durata?
Potrivit reglementărilor, tatăl poate sta în concediu paternal 5 zile lucrătoare.
Dacă tatăl urmează un curs de puericultură poate beneficia de încă 10 zile lucrătoare.
Dacă este cadru medical, tatăl va putea să beneficieze de prelungirea concediului fără să fie nevoie de o dovada absolvirii unui curs de puericultură.
De asemenea, dacă tatăl este cadru militar, durata diferă, și va avea dreptul la o permisie de șapte zile calendaristice.
Cine beneficiază?
Beneficiază de concediu paternal tatăl nou-născutului, indiferent dacă bebelușul este născut din căsătorie, din afara căsătoriei sau este adoptat de către acesta acesta.
Cât și cum ești plătit pe durata concediului parental?
Indemnizația pentru concediul paternal se plătește din fondul de salarii al angajatorului, fiind egală cu salariul corespunzător perioadei respective.
Așadar, valoarea indemnizației este egală cu salariul pe care tatăl îl primește în mod normal și se calculează pe baza salariului brut realizat, incluzând și sporurile și adaosurile la salariul de bază.
Pe toată durata concediului paternal, tatăl nu va primi tichete de masă.
4. Concediul fără plată
Ce este?
Concediul fără plată este un exemplu cât se poate de clar de suspendare a raporturilor de muncă. Această formă de concediu reglementată de art. 153 din Codul muncii, se acordă angajatului pentru a rezolva unele situații personale, iar durata lui se stabilește prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau prin regulamentul intern, fără însă a menționa concret ce se înțelege prin situație personală.
Care este durata lui?
Legislația în vigoare nu prevede o limitare a perioadei în care un salariat stă în concediu fără plată. Excepție face situația bugetarilor pentru care art. 25 din HG nr.250/1992 stabilește un termen de maximum 90 de zile lucrătoare anual, pentru rezolvarea situațiilor personale expres prevăzute în hotărâre.
Cu toate că angajații pot sta în concediu fără plată cât timp au nevoie, după 3 luni de concediu, angajatul își pierde dreptul de a fi asigurat în sistemul public de asigurări de sănătate conform art. 2 al Ordinului nr.617/2007.
Cine beneficiază de concediul fără plată?
Acesta este un drept al salariaților, care va fi supus aprobării angajatorului. Trebuie reținut faptul că un angajat nu poate intra în concediu fără plată dacă angajatorul său nu este de acord. Astfel, niciun angajator nu poate să trimită un angajat în concediu fără plată dacă acesta din urmă nu l-a solicitat.
Cât și cum ești plătit pe durata concediului fără plată?
În cazul concediului fără plată, contractul de muncă se suspendă, salariatul nu va presta munca, iar angajatorul nu îi va plăti salariul.
Așadar, pe toată durata concediului fără plată angajatul nu primește niciun venit, angajatului îi este afectat stagiul de cotizare la sistemul public de pensii. Dacă măsura depășește 3 luni, angajatul nu va mai fi asigurat nici în sistemul public de asigurări de sănătate.
5. Concediul pentru formare profesională
Ce este?
Dispozițiile prevăzute în art. 154 din Codul muncii trasează și cea de-a doua situație în care un angajat poate solicita concediul fără plată și anume pentru formare profesională unde pot fi încadrate cu ușurință cursurile de specializare.
Acest concediu se acordă în baza unei cereri întocmite cu cel puțin o lună în avans pe toată perioada în care salariații se ocupă, din proprie inițiativă, de formarea lor profesională.
Totuși, acest tip de concediu se poate acorda cu sau fără plată, în funcție de persoana care solicită efectuarea lui, angajatul sau angajatorul.
Care este durata?
Potrivit art. 194 din Codul muncii angajatorul este obligat să asigure participarea la programe de formare profesională pentru toți salariații, astfel:
- cel puțin o dată la 2 ani, dacă are cel puțin 21 de salariați;
- cel puțin o dată la 3 ani, dacă are sub 21 de salariați.
Conform art. 197 din Codul Muncii în cazul în care participarea la cursurile de formare profesională se realizează la inițiativa angajatorului, toate cheltuielile ocazionate de acestea sunt suportate de către angajator. Pe durata în care salariații participă la programe de formare profesională finanțate de angajatori, aceștia primesc drepturile salariale stabilite potrivit contractului individual de muncă pentru program normal de lucru- OUG nr. 129/2000.
Cine beneficiază?
De acest concediu pot beneficia toți salariații care doresc să își perfecționeze pregătirea profesională.
Cât și cum ești plătit pe durata concediului pentru formare profesională?
Concediile pentru formare profesională se pot acorda cu sau fără plată.
Acestea se acordă la solicitarea salariatului, pe durata formării profesionale pe care o va urma din proprie inițiativă. Angajatorul poate să respingă solicitarea salariatului numai dacă absența sa ar prejudicia grav desfășurarea activității.
Potrivit art. 157 din Codul muncii în cazul în care angajatorul nu și-a respectat obligația de a asigura pe cheltuiala sa participarea unui salariat la formare profesională în condițiile prevăzute de lege, salariatul are dreptul la un concediu pentru formare profesională, plătit de angajator, de până la 10 zile lucrătoare sau de până la 80 de ore.
În acest caz indemnizația de concediu va fi stabilită astfel încât salariatul beneficiază de o indemnizație de concediu, care nu poate fi mai mică decât salariul de bază, indemnizațiile și sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectivă, prevăzute în contractul individual de muncă.
6. Concediul de acomodare
Ce este?
Potrivit legii 273/2004, adoptatorul sau, opţional, oricare dintre soţii familiei adoptatoare, care realizează venituri supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, din activităţi salariale şi asimilate acestora sau, după caz, activităţi independente sau activităţi agricole, denumit în continuare persoană îndreptăţită, poate beneficia de un concediu de acomodare, care include și perioada încredințării copilului în vederea adopției.
Cine beneficiază de concediul de acomodare?
Beneficiarii acestui tip de concediu sunt persoanele care adoptă un copil.
În cazul în care vorbim despre o familie, oricare din cei 2 soți poate beneficia. Beneficiarul poate să fie salariat sau poate să realizeze venituri din activități independente sau agricole.
Care este durata?
Potrivit art. 50 din Legea nr.273/2014 privind procedura adopției durata concediului de acomodare este de maximum un an, care include și perioada încredințării copilului în vederea adopției.
Concediul de acomodare și plata indemnizației încetează începând cu ziua următoare celei în care se produce una dintre următoarele situații:
a) a expirat perioada maximă de un an prevăzută pentru concediul de acomodare;
b) la cererea persoanei îndreptățite;
c) copilul a împlinit 18 ani;
d) a avut loc decesul copilului;
e) persoana îndreptățită care urma să adopte în calitate de persoană singură a decedat;
f) a rămas definitivă hotărârea judecătorească privind revocarea încredințării în vederea adopției.
Cât și cum ești plătit pe durata concediului de acomodare?
Persoanele ce beneficiază de concediul de acomodare primesc o indemnizație lunară, raportată la indicatorul social de referință, în cuantum de 3,4 ISR.
Valoarea unei astfel de unități fiind de 500 de lei, indemnizația, astfel, fiind 1.700 de lei.
Perioada concediului de acomodare se consideră vechime în muncă și este asimilată și stagiului de cotizare necesar pentru obţinerea indemnizaţiilor pentru concediile medicale, pentru obţinerea pensiei, a şomajului şi a concediului şi indemnizaţiei pentru creşterea copilului.
7. Concediul pentru evenimente deosebite
Ce este?
Potrivit art. 153 din Codul muncii în cazul unor evenimente familiale deosebite, salariatii au dreptul la zile libere plătite, care nu se includ in durata concediului de odihna. Evenimentele familiale deosebite și numărul zilelor libere plătite sunt stabilite prin lege, prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau prin regulamentul intern.
Care este durata?
Potrivit art. 72 din Contractul colectiv de muncă la nivel național înregistrat la Ministerul Muncii și Protecției Sociale sub nr. 53.225 din 10 martie 1993:
(1) Salariații au dreptul la zile libere plătite pentru evenimente deosebite în familie, sau alte situații, după cum urmează:
a) căsătoria salariatului – 5 zile;
b) căsătoria unui copil – 2 zile;
c) nașterea unui copil – 2 zile;
d) decesul soțului, copilului, părinților, socrilor – 3 zile;
e) decesul bunicilor, fraților, surorilor – 1 zi;
f) donatori de sânge – conform legii;
g) la schimbarea locului de munca, cu mutarea domiciliului, în cadrul aceleiași unități, în alta localitate – 5 zile.
(2) 30 de zile concediu fără plată acordat o singura data, pentru pregătirea și susținerea lucrării de diplomă în învățământul superior, seral și fără frecvență.
Legea nr. 62/2011 sau Legea dialogului social elimină obligativitatea negocierii contractului colectiv de muncă, astfel încât prevederile de mai sus rămân doar cu titlu de exemplu pentru angajatorii din domeniul privat care vor fi obligați să prevadă aceste zile libere speciale plătite în regulamentul intern al companiei.
Pentru salariații ce lucrează în sectorul bugetar a fost adoptată HG nr.250/1992 și reglementează aceste zile libere pentru evenimente speciale astfel:
- căsătoria salariatului- 5 zile
- nașterea sau căsătoria unui copil- 3 zile
- decesul soțului sau unei rude până la gradul II a salariatului- 3 zile
Cine beneficiază?
De acest concediu pot beneficia toți salariații care se află în situații speciale, mai ales în cazul evenimentelor familiale deosebite.
Cât și cum ești plătit pe durata concediului pentru evenimente deosebite?
În cazul unor evenimente familiale deosebite, salariații au dreptul la zile libere plătite, care nu se includ în durata concediului de odihnă.
Legea nu distinge o anumită formă de plată sau o indemnizație în cazul solicitării acestor zile libere pentru evenimente deosebite.
Așadar, acestea vor fi plătite ca și cum salariatul ar fi fost prezent la muncă.
Poză de Kristina Paukshtite pe Pexels