⬅ ÎNAPOI

Ce zile libere trebuie să dea angajatorul către angajați?

zile libere angajați

Într-un raport de muncă, atât angajatul, cât și angajatorul au drepturi și obligații. Chiar dacă, poate, din poziția de salariat, angajatorul pare un personaj omnipotent, totuși acesta trebuie să își onoreze îndatoririle față de lucrător, riscând, în caz contrar, sancțiuni. Articolul 39 din Codul muncii expune sumar, printre altele, dreptul salariatului la repaus zilnic și săptămânal și la concediu de odihnă anual, adică acele zile libere acordate angajaților.

Pentru că acest subiect necesită o expunere amănunțită, citește în continuare pentru a afla la ce zile libere ai dreptul în calitate de angajat și cum se poate eventual compensa neacordarea acestora.

Timpul de muncă și timpul de odihnă

Legea prevede anumite măsuri pentru securitatea angajatului la locul de muncă, printre care limitarea timpului petrecut la dispoziția angajatorului și timpul liber de care trebuie să beneficieze un angajat.

Timpul petrecut la locul de muncă pentru cei cu normă întreagă nu trebuie să fie mai mare de 40 de ore săptămânal, 48 de ore inclusiv orele suplimentare, respectiv 30 de ore pentru cei ce nu au împlinit 18 ani, dar au capacitate de muncă (au peste 16 ani sau 15 ani, în condițiile de la art. 13 alin (2) din Codul muncii). Cu toate acestea, în acord cu art. 35 din Codul muncii, un salariat poate presta muncă în baza a multiple contracte individuale de muncă, fie în folosul aceluiași angajator, fie în folosul unor angajatori diferiți. Rezultă că acel maxim de 48 de ore trebuie să fie respectat în raport cu fiecare contract în virtutea căruia se prestează munca.

Angajații trebuie să beneficieze de mai multe tipuri de repaus:

  • Repaus zilnic – din acest motiv se limitează numărul de ore zilnic lucrate, de 8 ore, la care se adaugă eventual și orele suplimentare iar legea prevede dreptul la un repaus de minimum 12 ore consecutive între două zile de muncă ( art. 135 alin. (1) și excepția de la alin. (2) – cel puțin 8 ore libere atunci când se lucrează în schimburi). În plus, legea prevede un an anumit număr de ore libere pentru salariații care lucrează, am putea spune, cu mult peste acea limită de 8 ore („Durata zilnică a timpului de muncă de 12 ore va fi urmată de o perioadă de repaus de 24 de ore”. – art. 115 alin. (2) din Codul muncii).
  • Repaus săptămânal –  ca regulă, după 5 zile de muncă, salariații au 2 zile de repaus, de obicei sâmbăta și duminica (art. 113, art. 137  Codul muncii).
  • Concediile – perioade mai lungi de repaus, ce se acordă după regulile de la art. 144 și următoarele.

Zilele libere la care ai dreptul ca urmare a muncii suplimentare

Referitor la munca suplimentară, este destul de important să cunoști condițiile în care se poate presta aceasta și drepturile de care beneficiezi. 

(1) Durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăşi 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare.

(2) Prin excepţie, durata timpului de muncă, ce include şi orele suplimentare, poate fi prelungită peste 48 de ore pe săptămână, cu condiţia ca media orelor de muncă, calculată pe o perioadă de referinţă de 4 luni calendaristice, să nu depăşească 48 de ore pe săptămână.

(3) Pentru anumite activităţi sau profesii stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil, se pot negocia, prin contractul colectiv de muncă respectiv, perioade de referinţă mai mari de 4 luni, dar care să nu depăşească 6 luni.

(4) Sub rezerva respectării reglementărilor privind protecţia sănătăţii şi securităţii în muncă a salariaţilor, din motive obiective, tehnice sau privind organizarea muncii, contractele colective de muncă pot prevedea derogări de la durata perioadei de referinţă stabilite la alin. (3), dar pentru perioade de referinţă care în niciun caz să nu depăşească 12 luni.

(5) La stabilirea perioadelor de referinţă prevăzute la alin. (2)-(4) nu se iau în calcul durata concediului de odihnă anual şi situaţiile de suspendare a contractului individual de muncă.

(6) Prevederile alin. (1)-(4) nu se aplică tinerilor care nu au împlinit vârsta de 18 ani.

Articolul 114 din Codul Muncii

Conform art. 122 și 123 din Codul muncii, munca suplimentară se compensează prin zile libere către angajați plătite în următoarele 60 de zile calendaristice după efectuarea acesteia, iar dacă această modalitate de compensare nu este posibilă în acest termen, salariatul beneficiază de un spor la salariu corespunzător orelor prestate peste programul de lucru.Nerespectarea dispozițiilor privind munca suplimentară atrag răspunderea contravențională a angajatorului și se sancționează cu amendă  de la 1500 la 3000 de lei, conform art. 260 alin. (1) lit. i) din Codul muncii.

zile libere angajați
zile libere angajați

Zilele libere legale oferițe angajaților

Pe lângă timpul de odihnă deja menționat, legea prevede anumite zile libere ce marchează anumite sărbători, evenimente.

Conform art. 139, sunt astfel de zile de sărbătoare legală în care nu se lucrează:

  • 1 şi 2 ianuarie;
  •  24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române;
  • Vinerea Mare, ultima zi de vineri înaintea Paştelui;
  • prima şi a doua zi de Paşti;
  • 1 mai;
  • 1 iunie;
  • prima şi a doua zi de Rusalii;
  • Adormirea Maicii Domnului;
  • 30 noiembrie – Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi chemat, Ocrotitorul României;
  • 1 decembrie;
  • prima şi a doua zi de Crăciun;
  • două zile pentru fiecare dintre cele 3 sărbători religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decât cele creştine, pentru persoanele aparţinând acestora.

Pe lângă acestea, contractele colective de muncă pot institui drepturi suplimentare în favoarea angajaților, inclusiv alte zile libere pe care trebuie să le acorde angajatorul.

Această reglementare este însoțită de anumite mențiuni, în articolele care urmează. Se face referire la unități sanitare, de alimentație publică, ce asigură servicii de strictă necesitate pentru populație și pentru care se stabilesc programe de lucru adecvate prin hotărâre de Guvern. De asemenea, art. 139 nu se aplică la acele locuri de muncă unde activitatea nu poate fi întreruptă datorită caracterului procesului de producție sau specificului activității (de exemplu, pompierii, serviciile de pază în penitenciare sau companiile care fac lucrează pentru firme de pe alt fus orar, din altă țară, cum ar fi call-center-urile pentru Canada).

În aceste situații, salariaților li se asigură cu timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile, iar în cazul în care, din motive justificate, nu se pot acorda zilele libere angajaților, salariații beneficiază de un spor la salariul de bază ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de bază corespunzător muncii prestate în programul normal de lucru (art. 142 din Codul muncii).

Descarcă modelul avocatoo.ro de contract de muncă și scapi instant de toate aceste probleme. Actualizat cu ultimele reglementări, contractul nostru te scutește de căutat pe internet ultimele informații, iar afacerea ta e protejată.

Ce alte zile libere trebuie să acorzi angajaților?

Pe lângă zilele de sărbătoare legală prevăzute la art. 139, art. 152 din Codul muncii prevede că în cazul unor evenimente familiale deosebite, salariații au dreptul la zile libere plătite, care nu se includ în durata concediului de odihnă. Detalii cu privire la evenimentele respective și numărul de zile libere acordate se stabilesc prin lege, prin contractul colectiv aplicabil, dar și prin regulamentul intern al angajatorului (de exemplu, căsătoria salariatului, nașterea sau căsătoria copilului acestuia etc.)

Atenție! Zilele libere acordate angajaților nu se includ în concediul de odihnă.

Ce sancțiuni riști dacă nu respecți zilele libere ale angajaților?

Conform art. 260 alin (1) lit g), încălcarea de către angajator a prevederilor art. 139 și 142 se sancționează cu amendă de la 5000 la 10.000 de lei.

Informații care îți sunt de folos ca angajat

Pe final, uite niște reguli pe care trebuie să le știi cu privire condițiile în care se acordă timpul liber salariaților și timpul petrecut la locul de muncă:

  • Nu poți fi obligat să prestezi muncă suplimentară, cu excepția situațiilor de forță majoră sau pentru lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori înlăturării consecințelor unui accident;
  • Dacă nu există o solicitare expresă a angajatorului în acest sens, ci din proprie inițiativă prestezi muncă peste program, de exemplu, pentru a-ți îndeplini sarcinile pe ziua respectivă, de principiu, nu exista muncă suplimentară în sensul din Codul muncii. Totuși, ar trebui verificat dacă sarcinile pe care le ai pot fi realizare, în mod rezonabil, în interiorul programului de lucru;
  • Tinerii în vârstă de până la 18 ani nu pot presta muncă suplimentară;
  • Repausul săptămânal poate fi suspendat în condițiile art. 138 din Codul muncii, în cazul unor lucrări urgente, ce necesită executare imediată;
  • Dacă nu e posibilă acordarea repausului săptămânal sâmbăta și duminica, pentru că ar prejudicia interesul public sau ar afecta desfășurarea normală a activității, acesta se poate acorda și în alte zile, așa cum sunt stabilite în contractul colectiv de muncă, dacă acesta există, sau în regulamentul intern;
  • Zilele libere acordate angajaților nu se scad din concediul de odihnă sau din concediul medical;
  • Cu acordul ITM și al sindicatului sau, după caz, al reprezentanților salariaților și în situații de excepție, poți avea 4 zile de repaus săptămânal după o activitate continuă de maximul 14 zile.

    Lasă un răspuns

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

    *

    code