Heart Romania

Cetãțenia românã (II)

4 minute • Miruna Casiana Dumitrașcu • 28 iulie 2017


MODURILE DE DOBĂNDIRE A CETĂȚENIEI ROMĂNE

În dreptul român s-a consacrat ca mod de dobândire a cetãțeniei principiul ius sanguinis, fiind expresia legãturii dintre pãrinți și copii.
1. Dobândirea cetãțeniei române prin naștere
Legea cetãțeniei române stabilește cã este cetãțean roman copilul care se naște din pãrinți cetãțeni români. De altfel, și copilul nãscut dintr-un pãrinte cetãțean roman și un pãrinte strãin sau fãrã cetãțenie românã va fi considerat cetãțean român.
2. Redobândirea cetãțeniei romãne
Cetãțenia românã se poate acorda și persoanelor care au pierdut-o, precum și descendenților acestora pânã la gradul doi inclusive și care cer redobândirea  ei, cu pãstrarea cetãțeniei strãine și stabilirea domiciliului în țarã sau cu menținerea acestuia în strãinãtate, daca îndeplinesc anumite condiții. Aceste reguli se aplicã și apatrizilor, foști cetãțeni români și descendenților acestora pânã la gradul doi inclusiv.
3. Dobândirea cetãțeniei române prin adopție
Cetãțenia românã se dobândește de cãtre copilul cetãțean strãin sau fãrã cetãțenie, prin adopție, dacã adoptatorii sunt cetãțeni români sau, atunci când adopția se face de o singurã persoanã, daca acesta este cetãțean român. În cazul în care dintre cei doi adoptatori, numai unul este cetãțean român, cetãțenia va fi hotãrâtã de ei sau de instanța de judecatã.
Copilul care a împlinit vârsta de 14 ani I se cere consimțãmântul.
4. Dobândirea cetãțeniei române la cerere
Persoana care solicitã acordarea cetãțeniei române trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele condiții:

  • S-a nãscut și domiciliazã la data cererii pe teritoriul României sau, desi nu s-a nãscut, locuiește de cel puțin 8 ani (5 în cazul în care este cãsãtorit și conviețuiește cu un cetãțean român);
  • Dovedește, prin comportament, acțiuni și atitudine loialitate fațã de statul român;
  • A împlinit vârsta de 18 ani;
  • Are asigurate în România mijloacele legale de existențã decentã;
  • Este cunoscut cu o bunã comportare și nu a fost condamnat în țarã sau strãinãtate
  • Cunoaște limba românã și posedã noțiuni elementare de culturã și civilizație româneascã
  • Cunoaște prevederile Constituției României.

5. Cetãțenia copilului gãsit pe teritoriul României
Se întemeiazã tot pe principiul ius sanguinis. Dacã filiația copilului gãsit pe teritoriul României a fost stabilitã înainte ca acesta sã împlineasc] 18 ani, fațã de ambii pãrinți, iar aceștia sunt de cetãțenie strãina, el pierde cetãțenia românã.
6. Jurãmântul de credințã fațã de România
Se va depune în cazul dobândirii cetãțeniei române la cerere și prin redobândire, fiind o etapã obligatorie. Acesta este o afirmare solemnã a dorinței persoanei respective de a fi devotatã patriei și poporului român.
 

MODURILE DE PIERDERE A CETATENIEI ROMANE
  1. Retragerea cetãțeniei române
Se poate dispune dacã:

  • Aflându-se în strãinãtate, sãvârșește fapte deosebit de grave prin care vatãmã interesele statului român sau lezeazã prestigiul României;
  • Aflându-se în strãinãtate, se înroleazã în forțele armate ale unui stat cu care România a rupt relațiile diplomatice sau cu care este în stare de rãzboi;
  • A obținut cetãțenia românã în mod fraudulos;
  • Este cunoscut ca având legãturi cu grupãri teroriste sau le-a sprijinit, sub orice formã, ori a sãvârșit alte fapte care pun în pericol siguranța naționalã.
  1. Renunțarea la cetãțenia românã

 
Poate renunța cel care:

  • Nu este învinuit sau inculpate într-o cauzã penalã ori nu are de executat o pedeapsã penalã;
  • Nu este urmãrit pentru debite cãtre stat sau fațã de persoane juridice ori fizice din țarã sau, având asemenea debite le achitã ori prezintã garanții corespunzãtoare pentru achitarea lor;
  • A dobândit ori a solicitat și are asigurarea cã va dobândi o altã cetãțenie.

 

  1. Alte cazuri de pierdere a cetãțeniei române

 

  1. Adopția
  2. Anularea, declararea nulitãții sau desfacerea adopției unui minor de cãtre cetãțeni români.
  3. Stabilirea filiației

 
BIBLIOGRAFIE :
Ed. C.H.Beck, ed.14, vol.I, Ioan Muraru, E.S.Tanasescu, Drept constitutional si institutii politice

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *