discrimination 1

CJUE. Libera prestare a serviciilor de catre avocati. Concluziile Avocatului General.

7 minute • Cristina Dutescu • 13 februarie 2017


„Trimitere preliminară – Libera prestare a serviciilor – Directiva 77/249/CEE – Articolul 4 – Articolul 5 – Exercitarea profesiei de avocat – Dispozitiv «RPVA» – Refuz de a remite – Discriminare”

Cauza C‑99/16

Problema barierelor în calea liberei prestări a serviciilor de către avocați nu este una nouă. Cu toate acestea, informatizarea justiției și dematerializarea actelor de procedură, apariția unor noi moduri de comunicare, posibilitățile de stocare virtuală, precum și programele de inteligență artificială transformă în mod inevitabil modul de înțelegere a profesiei și exercitarea acesteia.

Cererea de decizie preliminară privește interpretarea articolului 4 din Directiva 77/249/CEE a Consiliului din 22 martie 1977 de facilitare a exercitării efective a libertății de a presta servicii de către avocați. â

Cererea de decizie preliminară este consecința refuzului Ordre des avocats du barreau de Lyon (Asociația Avocaților din Baroul Lyon, Franța) de a‑i remite domnului Lahorgue, în calitate de prestator de servicii transfrontaliere, instrumentul necesar pentru comunicarea electronică securizată cu grefele instanțelor franceze, și anume dispozitivul de conectare la rețeaua privată virtuală a avocaților („dispozitivul RPVA”), întrucât domnul Lahorgue nu este înscris în baroul din Lyon.

Ce este RPVA?

La mijlocul anilor 2000, Franța a inițiat un proces de dematerializare a procedurilor judiciare. Acest proces s‑a încheiat cu semnarea unui protocol de comunicare electronică între instanțele judecătorești și avocați (denumit „ComCi TGI” pentru instanțele de prim grad de jurisdicție și „ComCi CA” pentru instanțele de al doilea grad de jurisdicție). Protocolul are ca obiectiv în special îmbunătățirea comunicării dintre instanțe și avocați prin intermediul schimbului informatizat de date structurate.

Din punct de vedere tehnic, este vorba despre două rețele intranet distincte care sunt conectate prin intermediul unei platforme denumite „e‑barreau”. Cele două rețele sunt, pe de o parte, intranetul instanțelor gestionat de Ministerul Justiției (rețeaua privată virtuală a justiției) și, pe de altă parte, intranetul avocaților gestionat de Consiliul Național al Barourilor (CNB), RPVA.

Din punct de vedere fizic, acest dispozitiv constă într‑un certificat electronic stocat pe un suport fizic criptografic personalizat pentru avocat, și anume un dispozitiv cu memorie conectabil la portul USB. Acest dispozitiv este denumit „dispozitiv RPVA” și permite autentificarea utilizatorilor de servicii e‑barreau.

 Numai dispozitivele identificate și autorizate în mod corespunzător pentru a fi interconectate cu serviciul RPVA pot comunica cu interfața VPN de la intrarea platformei RPVA și pot beneficia astfel de serviciul „e‑barreau”.

Potrivit articolului VI din Convenția din 16 iunie 2010 încheiată între Ministerul Justiției și CNB, înregistrarea unui avocat în „ComCi CA” și în „ComCI TGI” se face prin intermediul asociației avocaților din care acesta face parte. Asociația avocaților este responsabilă și de remiterea dispozitivului RPVA

Cadrul juridic

  1. Dreptul Uniunii

Articolul 4 din Directiva 77/249 prevede următoarele:

„(1)      Activitățile privind reprezentarea și apărarea unui client în justiție sau în fața autorităților publice se exercită în fiecare stat membru gazdă în condițiile prevăzute pentru avocații stabiliți în acest stat, cu excluderea oricărei condiții de ședere sau de înscriere într‑o organizație profesională în statul respectiv.

(2)      În exercitarea acestor activități, avocatul respectă regulile profesionale ale statului membru gazdă, fără a aduce atingere obligațiilor care îi revin în statul membru de proveniență.

[…]”

Articolul 5 din Directiva 77/249 precizează următoarele:

„Pentru exercitarea activităților referitoare la reprezentarea și apărarea unui client în justiție, fiecare stat membru poate impune avocaților prevăzuți la articolul 1:

–        să fie prezentați, în conformitate cu normele sau uzanțele locale, președintelui jurisdicției și, după caz, decanului competent în statul membru gazdă;

–        să acționeze în colaborare fie cu un avocat care profesează pe lângă jurisdicția sesizată și care ar fi responsabil, după caz, față de această jurisdicție, fie cu un «avoué» sau «procuratore» care profesează pe lângă aceasta.”

Dreptul francez

  1. Decretul nr.911197

Directiva 77/249 a fost transpusă în dreptul francez prin décret n° 91‑1197, du 27 novembre 1991, organisant la profession d’avocat (Decretul nr. 91‑1197 din 27 noiembrie 1991 de organizare a profesiei de avocat).

Potrivit articolului 202‑1 din Decretul nr. 91‑1197:

„Atunci când un avocat [resortisant al unui stat membru stabilit cu titlu permanent în unul dintre statele membre] asigură reprezentarea sau apărarea unui client în justiție sau în fața autorităților publice, acesta exercită atribuțiile respective în aceleași condiții ca și un avocat înscris într‑un barou francez.

[…]

În materie civilă, atunci când reprezentarea este obligatorie în fața tribunalului de mare instanță, acesta se poate constitui numai după ce și‑a ales un domiciliu pe lângă un avocat stabilit pe lângă instanța sesizată și la care vor fi notificate în mod valabil actele de procedură. […]

Atunci când reprezentarea este obligatorie în fața curții de apel, avocatul poate solicita înscrierea numai după ce și‑a ales un domiciliu pe lângă un avocat împuternicit să reprezinte părțile în fața acesteia și la care vor fi notificate în mod valabil actele de procedură. […]

  1.  Codul de procedură civilă

Prin Decretul nr. 2005‑1678 din 28 decembrie 2005, în Codul de procedură civilă a fost introdus un nou titlu XXI, denumit „Comunicarea prin mijloace electronice”.

Printre dispozițiile incluse în acest titlu, articolul 748‑1 din Codul de procedură civilă în vigoare în prezent prevede că „[t]rimiterile, remiterile și comunicările actelor de procedură, ale înscrisurilor, avizelor, avertismentelor sau convocărilor, ale rapoartelor, ale proceselor‑verbale, precum și ale copiilor și ale expedierilor hotărârilor judecătorești învestite cu formulă executorie pot fi efectuate prin mijloace electronice, în condițiile și în conformitate cu modalitățile stabilite prin prezentul titlu, fără a se aduce atingere dispozițiilor speciale care impun utilizarea acestui mod de comunicare”

  1.  Ordinul din 7 aprilie 2009 privind comunicarea prin mijloace electronice în fața tribunalelor de mare instanță

Potrivit articolului 5 din Ordinul din 7 aprilie 2009„[a]ccesul avocaților la sistemul de comunicații electronice pus la dispoziția instanțelor se face prin utilizarea unei proceduri de conectare la o rețea independentă privată care funcționează sub responsabilitatea Conseil national des barreaux (Consiliul Național al Barourilor), denumită «rețea privată virtuală a avocaților» («RPVA»)”.

De asemenea, articolul 9 din acest ordin prevede că „[s]ecuritatea conexiunii avocaților la RPVA este garantată printr‑un dispozitiv de identificare. Acest dispozitiv funcționează pe baza unui serviciu de certificare care asigură autentificarea calității de persoană fizică ce exercită profesia de avocat […]. Dispozitivul include o funcție de verificare a valabilității certificatului electronic. Acesta este eliberat de un furnizor de servicii de certificare electronică ce acționează în numele Consiliului Național al Barourilor, autoritatea de certificare”.

Concluzie

Luând în considerare proporţionalitatea măsurilor în litigiu, existenţa unei justificări, precum şi existenţa unor motive imperative de interes general, Avocatul General concluzionează şi propune Curţii ă răspundă la întrebarea preliminară adresată de președintele tribunal de grande instance de Lyon (Tribunalul de Mare Instanță Lyon, Franța) după cum urmează:

„Refuzul de a remite un dispozitiv de racordare la rețeaua privată virtuală a avocaților unui avocat înscris în mod corespunzător în baroul unui stat membru, pentru simplul motiv că nu este înscris în baroul celuilalt stat membru, în care dorește să își exercite profesia de avocat în calitate de liber prestator de servicii, este contrar articolului 4 din Directiva 77/249/CEE a Consiliului din 22 martie 1977 de facilitare a exercitării efective a liberei prestări a serviciilor de către avocați.”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *