Combaterea discursurilor de incitare la ură din mediul online
8 minute • Ana-Maria Udriste • 04 iunie 2017
Combaterea discursurilor de incitare la ură din mediul online – inițiativa lansată de Comisie în colaborare cu platformele de comunicare socială și societatea civilă face pași înainte
Bruxelles, 1 iunie 2017
În urmă cu un an, Comisia Europeană și patru mari platforme de comunicare socială au anunțat elaborarea unui Cod de conduită privind combaterea discursurilor ilegale de incitare la ură din mediul online.
Acesta a inclus o serie de angajamente asumate de Facebook, Twitter, YouTube și Microsoft pentru a combate răspândirea unui astfel de conținut în Europa. O evaluare efectuată de către ONG-uri și organisme publice în 24 de state membre, publicată cu ocazia primei aniversări a Codului de conduită, arată că societățile au făcut pași importanți înainte în ceea ce privește îndeplinirea angajamentelor asumate.
Andrus Ansip, vicepreședintele Comisiei Europene responsabil cu piața unică digitală, a salutat pașii înainte făcuți: „Colaborarea strânsă cu sectorul privat și cu societatea civilă pentru a combate discursurile ilegale de incitare la ură dă rezultate și, prin urmare, ne vom intensifica eforturile comune. În prezent conlucrăm pentru a asigura o coordonare mai strânsă între diferitele inițiative și forumuri pe care le-am lansat în colaborare cu platformele online. De asemenea, vom clarifica procedurile de notificare și de acțiune în vederea eliminării într-un mod eficient a conținutului ilegal, fără a aduce însă atingere libertății de exprimare, care este esențială.”
Vĕra Jourová, comisarul UE pentru justiție, consumatori și egalitate de gen, a declarat: „Rezultatele celei de a doua evaluări a Codului de conduită sunt încurajatoare.Comparativ cu situația de acum șase luni,numărul cazurilor de discursuri ilegale de incitare la ură din mediul online eliminate de către societăți s-a dublat, iar viteza de reacție a societăților respective a crescut. Este un pas important în direcția cea bună, care arată că un demers de autoreglementare poate da rezultate, dacă toți actorii își îndeplinesc rolul care le revine. În același timp, societățile au o mare responsabilitate și trebuie să facă noi progrese pentru a-și îndeplini toate angajamentele asumate. Pentru mine, este important și ca societățile IT să ofere feedback celor care au semnalat cazuri de conținut ilegal de incitare la ură.”
Uniunea Europeană se întemeiază pe valori precum respectarea demnității umane, libertatea, democrația, egalitatea, statul de drept și drepturile fundamentale. UE și statele sale membre, împreună cu societățile care gestionează platforme de comunicare socială și alte platforme au responsabilitatea de a acționa astfel încât internetul să nu devină un refugiu pentru discursurile ilegale de incitare la ură și violență.
Prin semnarea Codului de conduită, societățile IT și-au asumat, în special, angajamentul de a analiza majoritatea notificărilor valabile privind discursuri ilegale de incitare la ură în mai puțin de 24 de ore de la primirea lor și de a elimina un astfel de conținut sau de a dezactiva accesul la acesta, dacă este necesar, pe baza legilor naționale care transpun dreptul european. Codul a subliniat, de asemenea, necesitatea de a explora în continuare modalitățile de a promova transparența și de a încuraja contradiscursurile și discursurile alternative.
La un an de la adoptarea sa, Codul de conduită privind combaterea discursurilor ilegale de incitare la ură din mediul online a permis realizarea unor pași importanți înainte, chiar dacă există în continuare unele provocări care vor trebui abordate.
- În medie, în 59 % din cazuri, societățile IT au reacționat la notificările privind discursurile ilegale de incitare la ură prin eliminarea conținutului respectiv.Acest procent este de peste două ori mai mare decât cel înregistrat în urmă cu șase luni, și anume 28 %.
- Numărul notificărilor analizate în termen de 24 de ore a crescut de la 40 % la 51 % în aceeași perioadă de șase luni. Cu toate acestea, Facebook este singura societate care își îndeplinește pe deplin obiectivul de a analiza majoritatea notificărilor în decurs de o zi.
- Comparativ cu situația de acum șase luni, societățile IT au devenit mai eficace în a trata notificările primite din partea cetățenilor la fel ca pe cele trimise de organizațiile care utilizează canale de semnalare fiabile. Persistă însă unele diferențe și ratele globale de eliminare a conținutului sunt în continuare mai mici atunci când notificările sunt primite din partea publicului.
- În fine, monitorizarea a arătat că, în timp ce Facebook trimite feedback sistematic utilizatorilor cu privire la evaluarea notificărilor primite din partea acestora, practicile diferă în mod considerabil în rândul societăților IT. Calitatea feedbackului referitor la motivele pe care s-a întemeiat decizia luată este un domeniu în care se pot face noi progrese.
Îmbunătățiri în ceea ce privește tratarea plângerilor din partea utilizatorilor și cooperarea cu societatea civilă
În ultimul an, societățile IT și-au consolidat sistemele de notificare și au facilitat notificarea discursurilor de incitare la ură. Aceste societăți și-au instruit personalul și și-au intensificat cooperarea cu societatea civilă. Punerea în aplicare a Codului de conduită a întărit și a extins în întreaga Europă rețeaua societăților IT care recurg la sisteme fiabile de marcare a conținutului ilegal (trusted flaggers).
Cooperarea sporită cu organizațiile societății civile a condus la îmbunătățirea calității notificărilor, la un timp de prelucrare mai scurt și la rezultate mai bune în ceea ce privește reacțiile la notificări.
Etapele următoare
Comisia va continua să monitorizeze punerea în aplicare a Codului de conduită cu ajutorul organizațiilor societății civile. Sunt așteptate îmbunătățiri din partea societăților IT, în special în ceea ce privește transparența criteriilor de analiză a conținutului marcat și feedbackul către utilizatori.
Comisia va lua în considerare rezultatele acestei evaluări în cadrul activităților pe care le va desfășura, anunțate în evaluarea sa la jumătatea perioadei referitoare la punerea în aplicare a Strategiei privind piața unică digitală. De asemenea, Comisia își va continua eforturile de promovare a unei cooperări mai eficiente între societățile IT și autoritățile naționale.
Context
Decizia-cadru privind combaterea rasismului și a xenofobiei incriminează incitarea publică la violență sau la ură împotriva unui grup de persoane sau a unui membru al unui astfel de grup definit pe criterii de rasă, culoare, religie, descendență sau origine națională ori etnică. Discursurile de incitare la ură, astfel cum sunt definite în decizia-cadru menționată, constituie o infracțiune și atunci când sunt formulate în mediul online.
Un sondaj european recent a arătat că 75 % dintre persoanele care au urmărit sau au participat la dezbateri în mediul online s-au confruntat cu situații în care s-au proferat insulte, amenințări sau discursuri de incitare la ură. Aproape jumătate dintre respondenți au declarat că acest lucru i-a descurajat să se implice în discuții în mediul online.
UE, statele sale membre, împreună cu societățile care gestionează platforme de comunicare socială și alte platforme au responsabilitatea colectivă de a promova și a facilita libertatea de exprimare în mediul online. Însă, în același timp, toți acești actori au responsabilitatea de a se asigura că internetul nu devine un refugiu pentru violență și ură.
Pentru a răspunde problemei tot mai mari pe care o reprezintă discursurile ilegale de incitare la ură din mediul online, Comisia Europeană și patru mari societăți IT (Facebook, Microsoft, Twitter și YouTube) au prezentat, la 31 mai 2016, un „Cod de conduită privind combaterea discursurilor ilegale de incitare la ură din mediul online”. La 7 decembrie 2016, Comisia a făcut publice rezultatele primului exercițiu de monitorizare menit să evalueze punerea în aplicare a acestui cod de conduită.
Evaluarea la jumătatea perioadei referitoare la punerea în aplicare a Strategiei privind piața unică digitală, publicată la 10 mai 2017, a confirmat necesitatea de a continua eforturile în direcția unor cerințe minime pentru procedurile de notificare și de acțiune ale intermediarilor online, inclusiv în ceea ce privește criteriile de calitate aplicabile procedurilor de notificare și contranotificare, obligațiilor de raportare, mecanismelor de consultare a terților și sistemelor de soluționare a litigiilor. În aceeași ordine de idei, propunerea Comisiei de revizuire a Directivei serviciilor mass-media audiovizuale conține dispoziții ferme pentru a impune platformelor obligația de a institui un sistem de marcare pentru materialele audiovizuale din mediul online care conțin discursuri de incitare la ură.
Comisia a instituit o serie de dialoguri cu platformele online în cadrul pieței unice digitale (de exemplu, Forumul UE privind internetul, Codul de conduită privind discursurile ilegale de incitare la ură din mediul online și Memorandumul de înțelegere privind vânzarea mărfurilor contrafăcute pe internet) și intenționează să le coordoneze într-un mod mai eficient pentru a se asigura obținerea celor mai bune rezultate posibile.
Aceste eforturi, inițiate de către Comisie, contribuie, de asemenea, la acțiunea liderilor G7 care s-au angajat recent să sprijine eforturile sectorului și să colaboreze în mai mare măsură cu societatea civilă pentru combaterea extremismului din mediul online.
Sursa: Europa.eu
