Combaterea trucǎrii ofertelor în cadrul licitaţiilor publice

• Articole
• Dreptul concurentei

6 minute • Anca Dascalu • 04 octombrie 2016

Ce este fraudarea unei licitații?

Fraudarea licitaţiei (licitaţie frauduloasă/trucată) apare atunci când companiile, care în alte privinţe se aşteaptă să concureze, se înţeleg în mod secret să crească preţurile ori să scadă calitatea produselor sau a serviciilor pentru clienţii care doresc să achiziţioneze produse ori servicii prin intermediul unei licitaţii.

Astfel de conspiraţii diminuează resursele cumpărătorilor şi contribuabililor, scad încrederea publică în procesele competitive şi subminează beneficiile unei pieţe competitive. Fraudarea licitaţiei reprezintă o practică ilegală în cadrul tuturor ţărilor membre OCDE (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică) şi poate fi cercetată şi sancţionată conform legilor şi regulamentelor privind concurenţa.

De asemenea, în anumite ţări membre OCDE, inclusiv România, fraudarea licitaţiei este considerată infracţiune.

Art. 246 Cod Penal: Deturnarea licitaţiilor publice

Fapta de a îndepărta, prin constrângere sau corupere, un participant de la o licitaţie publică ori înţelegerea între participanţi pentru a denatura preţul de adjudecare se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani.

Cum se fraudează o licitație?

Fraudarea licitaţiei poate lua forme multiple, toate împiedicând eforturile cumpărătorilor – adesea autorităţi naţionale şi locale – de a obţine produse şi bunuri la cel mai mic preţ posibil.

• Ofertare închisă. Ofertarea închisă apare atunci când persoane fizice sau companiile decid să prezinte oferte care implică cel puţin una din următoarele situaţii: ☝? un competitor este de acord să prezinte o ofertă care este mai mare decât oferta câştigătorului desemnat, ☝? un competitor prezintă o ofertă care se ştie că este mult prea mare pentru a putea fi acceptată, sau ☝? un competitor prezintă o ofertă ce conţine termeni speciali care se ştie că nu vor fi acceptaţi de către client. Ofertarea închisă este menită a da impresia unei competiţii veritabile.
• Reţinerea de la ofertare. Schemele de reţinere de la ofertare implică acorduri între competitori în care una sau mai multe companii consimt să se abţină de la ofertare sau să retragă o ofertă prezentată anterior astfel încât oferta câştigătorului desemnat să fie acceptată.
• Alternarea ofertei. În cadrul schemei de alternare a ofertei, companiile conspiratoare continuă să oferteze, dar consimt să fie, pe rând, ofertantul câştigător (respectiv cea mai mica ofertă calificată).
• Alocarea pe piaţă. Concurenţii împart piaţa şi decid să nu concureze pentru anumiţi clienţi ori într-o anumită zonă geografică. De exemplu, firmele concurente pot aloca diverselor companii clienţi specifici sau tipuri de client.

Caracteristicile industriei, produselor şi serviciilor care ajută la menţinerea fraudării licitaţiilor

Pentru ca firmele să implementeze cu succes un acord de înţelegere secretă, trebuie să cadă de acord asupra unui curs comun de acţiuni pentru implementarea acestui acord, să monitorizeze dacă alte companii se supun acordului şi să stabilească o modalitate de sancţionare a companiilor care încalcă acordul.

• Număr mic de companii. Este mult mai probabil ca fraudarea licitaţiilor să apară atunci când un număr mic de companii furnizează bunurile sau serviciile. Cu cât este mai mic numărul de vânzători, cu atât le este mai uşor acestora să încheie un acord referitor la modul de fraudare a licitaţiilor.
• Puţine intrări sau nicio intrare. Atunci când doar puţine companii au intrat recent sau este posibil să intre pe piaţă, din cauză că este prea scump, dificil sau greu de pătruns, firmele din acea piaţă sunt protejate de presiunea competitivă a posibililor nou-veniţi. Bariera la intrarea pe piaţă ajută la sprijinirea eforturilor de fraudare a licitaţiilor.
• Condiţii de piaţă. Modificările semnificative ale condiţiilor de cerere şi ofertă tind să destabilizeze acordurile în derulare privind fraudarea licitaţiilor. O cerere constantă, predictibilă din sectorul public tinde să crească riscul de înţelegere secretă. În acelaşi timp, în perioadele de nesiguranţă sau de schimbări economice, creşte interesul competitorilor de a manipula licitaţiile, deoarece în acest mod ei încearcă să înlocuiască afacerile pierdute cu câştiguri frauduloase.
• Asociaţii industriale. Asociaţiile industriale[1] pot fi folosite ca mecanisme legale, pro-competitive pentru membrii unui sector de afaceri sau de servicii în scopul promovării standardelor, inovaţiilor şi a concurenţei. Dimpotrivă, în cazul în care aceste asociaţii erau predispuse la scopuri ilegale, anti-competitive, ele au fost utilizate de oficialii companiilor pentru a pune in practica şi a masca discuţiile lor referitoare la modalităţi şi mijloace de a încheia şi de a implementa un acord de fraudare a ofertării.
• Ofertare recurentă. Achiziţiile recurente sporesc şansa de înţelegere secretă. Frecvenţa ofertării ajută membrii unui acord de manipulare a ofertării să îşi repartizeze între ei contracte. Mai mult, membrii unui cartel pot sancţiona un trişor prin urmărirea ofertelor acordate iniţial acestuia. Astfel, contractele regulate şi periodice de bunuri şi servicii ar putea necesita instrumente speciale şi o precauţie specială pentru a descuraja licitaţiile frauduloase.
• Produse sau servicii identice sau simple. Atunci când produsele sau serviciile pe care persoanele fizice ori companiile le vând sunt identice sau aproape similare, este mai uşor pentru firme să încheie un acord asupra unei structuri de preţ comune.
• Un numar scazut sau nici un substitut. În cazul în care, dacă există, sunt puţine produse sau servicii alternative corespunzătoare care pot înlocui produsele sau serviciile vândute, persoanele fizice ori companiile care doresc să controleze ofertările sunt mai sigure ştiind că vânzătorul are puţine sau niciun substitut corespunzător şi astfel eforturile acestora de a creşte preţul au mult mai mult succes.
• Nicio modificare tehnologică sau puţine modificări tehnologice. Nicio noutate sau puţine inovaţii pentru produsul sau serviciul respectiv ajută firmele să încheie un acord şi menţine acest acord timp îndelungat.

[1] Asociaţiile industriale sau comerciale sunt alcătuite din persoane fizice sau companii având acelaşi interes comercial şi care se asociază pentru a-şi atinge scopurile comerciale sau profesionale.

Sursa: Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică.