⬅ ÎNAPOI

Comisia Europeană stabilește noi reguli pentru lucrătorii din economia gig: Uber, Deliveroo, Tazz și ceilalți

În februarie 2021, Curtea Supremă a Marii Britanii hotăra, în urma unui proces ce a durat 5 ani, că cei care lucrează la Uber au, în realitate, statutul unor angajați. Au existat, în paralel, decizii similare în Spania și Olanda, împotriva Glovo și Deliveroo. Ulterior, în aprilie 2021, Curtea de Apel Paris a respins cererea unui conducător auto de la Deliveroo de a fi recalificat ca angajat, iar în decembrie 2021 Belgia a refuzat să recunoască acest statut unui grup de lucrători de la aceeași companie. S-a ajuns, astfel, la un val de incertitudine juridică și sute de procese, motiv pentru care Comisia Europeană a decis să intervină.

Comisia propune o Directivă

Pe 9 decembrie 2021, Comisia Europeană a lansat o propunere de Directivă ce are ca scop îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru persoanele care își desfășoară activitatea prin intermediul platformelor digitale de muncă, precum Uber, Glovo, Bolt, Tazz etc.

Se preconizează că până în 2025 numărul actual de aproximativ 28 de milioane de persoane în UE care lucrează prin intermediul platformelor digitale va ajunge la 43 de milioane. Deși majoritatea sunt, într-adevăr, liber profesioniști, aprox. 5,5 milioane sunt estimați ca fiind calificați astfel în mod injust și lipsiți de beneficiile aferente – pentru ei urmărește propunerea de Directivă să lămurească statutul juridic. Însă nu e doar despre protecția drepturilor, ci și despre o creștere sustenabilă a acestor platforme aflate în plină expansiune în toată Uniunea.

Academie pe Legale Avocatoo

Ludovic Voet, secretarul Confederației Europene a Sindicatelor a spus că de prea mult timp, aceste companii obțin profituri uriașe evitând să își asume obligații și sacrificându-i pe lucrători, în timp ce afirmă, fals și constant, că asigură libertate și flexibilitate.

Cine este vizat?

Directiva se va aplica platformelor digitale de muncă: cele care organizează, efectiv, servicii prestate de persoane (prin intermediul unor mijloace electronice, la cererea beneficiarului și în mod organizat, potrivit propunerii de Directivă).

Nu se va aplica platformelor online unde doar se întâlnesc cererea și oferta pentru anumite produse sau servicii (cum e olx.ro) sau care reunesc toți prestatorii de servicii dintr-o zonă, și nici celor care exploatează bunuri (spre exemplu – Airbnb).

Ceea ce mai spune, printre altele, propunerea, e că nu contează statutul menționat în contract, dacă relația factuală dintre platformă și lucrător denotă subordonare și control (iar aici, algoritmii de funcționare a platformei sunt indiciul principal). Cu alte cuvinte, dacă se poate stabili, strict pe baza modului în care se prestează munca, că platforma acționează ca un angajator, nu mai are importanță dacă în contract scrie „liber profesionist” – se va aplica legislația națională de dreptul muncii și vom avea de a face cu un salariat.

2 obiective majore

În demersul său de a îmbunătăți condițiile de muncă pe platforme, propunerea de Directivă stabilește 2 obiective majore:

  1. Determinarea corectă a statutului (angajat sau liber profesionist) celor care activează pe aceste platforme;
  2. Drepturi noi în legătură cu managementul algoritmic

E platforma un „angajator”?

De răspunsul la această întrebare depinde și calificarea în angajat sau liber profesionist. Dacă da, cei care lucrează prin intermediul lor ar trebuie să se bucure de drepturile stabilite de legislația muncii.

În România, salariații se bucură de protecția oferită prin dispozițiile Codului muncii, beneficiind, astfel, de condiții de muncă adecvate, protecție socială, de securitate și sănătate în muncă, cu respectarea demnității și fără discriminări.

Față de statutul de liber profesionist, cel de salariat i-ar aduce lucrătorului pe platforma digitală mai multe drepturi, precum:

  • un salariu minim;
  • asigurare de sănătate;
  • concediu de odihnă anual;
  • dreptul la negociere;
  • protecție în caz de concediere nelegală;
  • dreptul la informare și consultare;
  • repaus zilnic și săptămânal etc.

Comisia a spus că vine cu o propunere benefică și pentru platforme: pe lângă certitudinea de ordin juridic, va reduce și costurile cu procesele (tot mai multe și tot mai mari în ultimele luni).

Drepturi noi în legătură cu managementul algoritmic

⚠️ Atenție! Directiva nu e despre calificarea obligatorie ca salariați, ci despre o calificare corectă, aceasta putând însemna, deopotrivă, atât salariat, cât și liber profesionist.

Pentru cei care sunt, într-adevăr, liber profesioniști, propunerea aduce câteva garanții de protecție împotriva capcanelor introduse prin sistemul de management algoritmic.

Activitatea acestor lucrători este supravegheată și evaluată prin sisteme informatice automate, ce iau și decizii cu privire la câștiguri, repartizarea sarcinilor, timpul de muncă, inclusiv suspendarea activității. De aceea, propunerea introduce dreptul lucrătorilor de a fi informați cu privire la aceste sisteme: când, cum funcționează și pe baza căror criterii.

De asemenea, ele nu trebuie să fie folosite dacă prezintă riscuri (de orice fel) și toate deciziile luate de aceste sisteme ar trebuie să fie monitorizate de persoane instruite, astfel încât lucrătorii să primească și explicații cu privire la sancțiunile aplicate sau deciziile luate în mod automat.

În plus, ar trebui să poată solicita și revizuirea lor, dacă se consideră nedreptățiți.

Accesul autorităților la informații relevante în legătură cu platforma

Propunerea mai prevede și o obligație suplimentară pentru platforme, de furnizare a unor informații relevante către autoritățile naționale ce supraveghează respectarea normelor de dreptul muncii, precum: numărul de persoane care activează de obicei pe aceste platforme, statutul lor juridic, termenii și condițiile platformei.

Autoritățile pot solicita și alte clarificări sau detalii, iar platformele sunt obligate să răspundă într-un termen rezonabil.

Presupuși angajați

În viziunea propunerii de Directivă, dacă platforma controlează modul în care se prestează munca, cel care lucrează prin intermediul ei este prezumat a fi angajat, nu liber profesionist, ceea ce înseamnă că s-a transferat sarcina de a dovedi că lucrurile nu stau așa către platformă.

Până acum, un astfel de lucrător trebuia să meargă în instanță și să ceară să îi fie recunoscut statutul de salariat – ceea ce s-a tot întâmplat în ultimele luni, iar soluțiile au fost diverse. Grație acestei schimbări, platforma va fi cea care va trebui să răstoarne prezumția că respectivul nu e salariat, ci liber profesionist; până atunci, însă, persoana în cauză se va bucura de drepturile prevăzute de lege.

Dar ce înseamnă acest control?

Ca să existe „control” și să se activeze prezumția, ar trebui să fie îndeplinite cel puțin 2 dintre cele 5 condiții menționate în propunere:

  1. Determinarea efectivă sau stabilirea unui plafon în ceea ce privește remunerația;
  2. Impunerea unor reguli obligatorii de conduită și aspect (uniforme, de exemplu) sau privind modalitatea de îndeplinire a sarcinilor;
  3. Supravegherea sau verificarea calității serviciilor, chiar și prin mijloace electronice;
  4. Limitarea efectivă a libertății: prin sancțiuni, prin stabilirea unui program de muncă, prin limitarea posibilității de a accepta sau refuza unele sarcini etc.;
  5. Restricționarea posibilității de a construi o clientelă sau de a munci și pentru altcineva.

Au existat critici cu privire la listă, precum și opinia că nu ar trebui menținută, pentru că indică platformelor ce comportamente să ocolească pentru a se sustrage de la aplicarea Directivei. În același timp, însă, având în vedere scopul Directivei (de a lămuri statutul lucrătorilor), criteriile de determinare a noțiunii de „control” sunt absolut necesare, întreaga calificare gravitând în jurul său: dacă nu există control, sunt liber profesioniști, nu angajați.

Comisia atenționează, totodată, ca prezumția să fie aplicată cu grijă, pentru a nu-i afecta pe cei care chiar sunt liber profesioniști.

Efecte negative

Intervenția, deși binevenită, ar putea avea și unele efecte negative:

  • Asupra flexibilității lucrătorilor;

Deși, spune Comisia, pare că flexibilitatea este doar aparentă, având în vedere toți factorii ce o limitează.

  • Costuri mai mari pentru platforme

Comisia estimează că recalificarea ar putea crește costurile companiilor cu până la 4,5 miliarde de euro pe an.

  • Creșterea tarifelor pentru aceste servicii;
  • Salariile peste medie ale unor lucrători ar putea scădea, dacă platforma va urmări să-și compenseze cumva costurile rezultate din contribuțiile de asigurări sociale.

Tot felul de reacții

Până acum, doar Just Eat Takeaway a susținut inițiativa Comisiei, spunând că oamenii nu ar trebui să-și dea la schimb drepturile doar pentru a beneficia de flexibilitate. CEO-ul companiei, Jitse Groen, a adăugat și faptul că acest demers ar aduce toate platformele la aceleași standarde, astfel încât lucrătorii să fie tratați cu demnitate.

Uber, Deliveroo și Glovo și-au arătat nemulțumirea și au argumentat prin impactul negativ asupra flexibilității, riscul pierderii de locuri de muncă și alte dezavantaje pe care le-ar suporta, în final, consumatorii.

Scopul Directivei nu este să desființeze munca prin intermediul platformelor digitale, ci să le asigure o dezvoltare durabilă și să creeze condiții de muncă adecvate pentru lucrători, în contextul în care economia gig (sau la cerere) este în plină expansiune peste tot în lume. Atitudinea platformelor, însă, tinde să confirme faptul că profitul colosal al acestor companii provine din ocolirea calificării ca salariați a acestor lucrători.

Ce urmează?

Propunerea Comisiei va fi discutată, mai departe, de către Parlamentul European și Consiliu. De la adoptare, statele membre vor avea la dispoziție 2 ani pentru transpunerea în dreptul național.

Rămâne de văzut cum își vor adapta companiile modelul de business la noile reglementări, mai ales că unele s-au arătat profund indignate (în urma deciziilor nefavorabile din instanțe, Deliveroo a părăsit Spania luna trecută).

Într-adevăr, oricât de importante ar fi aceste platforme, pentru că oferă locuri de muncă și acces mai facil la diverse produse și servicii, confortul consumatorilor și profitul companiilor nu ar trebui să fie suportat de către lucrători și plătit cu drepturile lor – dacă, într-adevăr, nu sunt liber profesioniști, ci salariați.

Photo by Joshua Lawrence on Unsplash

    Faci un comentariu sau dai un răspuns?

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

    Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.