pozesiteheader 1 original 696x365 1

Conflictul de interese reloaded

4 minute • Mihai Stahie • 16 iulie 2016


Propunerea legislativă PLx 247/2016 privind interpretarea art. 38 alin. (11) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, în sensul clarificării situațiilor apărute în practică cu privire la data de la care produce efecte juridice interdicția impusă parlamentarilor de a-și angaja membrii familiei ori rudele sau afinii acestora la biroul parlamentar a fost adoptată miercuri 22 iunie de plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului.

Sesizată cu o critică de neconstituționalitate asupra și de către votanții aceluiași proiect, Curtea Constituțională a României a amânat pentru 13 septembrie, după vacanța judecătorească, pronunțarea unei soluții în cazul excluderii parlamentarilor de la aplicarea sancțiunilor pentru conflictul de interese, prin eliminarea situațiilor de conflict pentru perioada 2003-2013.

[s.n. – M.S. – Proiectul a fost inițiat de actualul președinte interimar al Camerei Deputaților din partea PSD Florin Iordache și de deputatul UDMR Marton Arpad, fiind votat, aproape în unanimitate (306 voturi „pentru” și o abținere), de parlamentari de la toate partidele, atacat mai apoi la Curte de un număr de 99 deputați.]

[ultimate_fancytext strings_textspeed=”35″ strings_backspeed=”0″ fancytext_strings=”Cum să scapi nepedepsit?” strings_font_style=”font-weight:bold;” strings_font_size=”desktop:20px;”][/vc_column][/vc_row]

Concret, inițiatorii proiectului legislativ propun interpretarea art. 38 alin. (11) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor care prevede faptul că „Membrii familiei deputatului sau senatorului ori rudele/afinii acestuia până la gradul al III-lea nu pot fi angajați la respectivul birou parlamentar” – prevedere introdusă în anul 2013 prin Legea nr. 219[i].

Potrivit inițiativei, interdicțiile introduse prin art. 38 alin. (11) au intrat în vigoare și produc efecte juridice începând cu data de 21 august 2013, iar actele și faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârșite de deputați sau senatori înainte de intrarea în vigoare a acestor modificări „nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de Legea nr. 96/2006 în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârșirii ori producerii lor, având în vedere faptul că anterior modificărilor introduse prin Legea nr. 219/2013 nu a existat nicio restricție cu privire la personalul angajat la birourile parlamentare, deputații sau senatorii putând dispune fără nicio constrângere legală asupra angajării acestora”.

[i] Pentru modificarea și completarea Legii nr. 96/2006, publicată în M. Of., Partea I, nr. 411 din 8 iulie 2013.

[/vc_column_text][ultimate_fancytext strings_textspeed=”35″ strings_backspeed=”0″ fancytext_strings=”Nu trebuie să scrie în lege că o faptă este interzisă pentru a ști că ea nu trebuie făcută” strings_font_style=”font-weight:bold;” strings_font_size=”desktop:20px;”][vc_column_text]

Printre motivele invocate de autorii sesizării de neconstituționale este acela că legea are efecte retroactive, încălcând astfel principiul neretroactivității legii consacrat de prevederile art. 15 alin. (2) din Constituția României: „Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile”.

Ipoteza descrisă în actul de sesizare subzistă de plano, întrucât nici anterior momentului 2013 deputații sau senatorii nu puteau dispune în mod liber asupra angajării rudelor sau afinilor la propriile birouri parlamentare, aceștia având obligația de a respecta regimul juridic al conflictelor de interese și anume dispozițiile art. 70 și 71 din Legea nr. 161/2003[i].

[i] Privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în M. Of., Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003.

[ultimate_fancytext strings_textspeed=”35″ strings_backspeed=”0″ fancytext_strings=”S-a mers cu lucruri mai grele la Curte” strings_font_style=”font-weight:bold;” strings_font_size=”desktop:20px;”][vc_single_image source=”external_link” alignment=”center” custom_src=”http://revistaomnibus.com/wp-content/uploads/2016/01/mean-judge.png”][vc_column_text]

Adoptarea acestei Legi de interpretare ar putea conduce la un conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Înalta Curte de Casație și Justiție care „asigură interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești, potrivit competenței sale”, conform art. 18 alin. (2) din Legea nr. 304/2004[i].

[i] Privind organizarea judiciară, publicată în M. Of., Partea I, nr. 576 din 29 iunie 2004.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.