pexels kampus production 8439766 scaled 1

Consiliul Concurenței a demarat o investigație, în premieră, pe piața forței de muncă

6 minute • Maria Tatiana Radu • 06 februarie 2022


Consiliul concurenței a demarat o investigație, în premieră, pe piața forței de muncă

În data de 31/01/2022, Consiliul Concurenței a demarat pentru prima dată în România o investigație pe piața muncii vizând un posibil comportament anticoncurenţial al unor companii pe piaţa forței de muncă calificată/specializată din domeniul producției autovehicule şi/sau altor activităţi conexe din România.

Vom vedea mai jos ce înseamnă demararea acestei investigații și care este impactul său în piața muncii.

Ce înseamnă comportament anticoncurențial?

Legea concurenței nr. 21/1996 la art. 5 ne spune că sunt interzise orice înţelegeri între întreprinderi, decizii ale asociaţiilor de întreprinderi şi practici concertate, care au ca obiect sau au ca efect împiedicarea, restrângerea ori denaturarea concurenţei pe piaţa românească sau pe o parte a acesteia, în special cele care:

a) stabilesc, direct sau indirect, preţuri de cumpărare sau de vânzare sau orice alte condiţii de tranzacţionare;

b) limitează sau controlează producţia, comercializarea, dezvoltarea tehnică sau investiţiile;

c) împart pieţele sau sursele de aprovizionare;

d) aplică, în raporturile cu partenerii comerciali, condiţii inegale la prestaţii echivalente, creând astfel acestora un dezavantaj concurenţial;

e) condiţionează încheierea contractelor de acceptarea de către parteneri a unor prestaţii suplimentare care, prin natura lor sau în conformitate cu uzanţele comerciale, nu au legătură cu obiectul acestor contracte.

Astfel, în speța noastră, autoritatea de concurenţă deţine indicii privind o posibilă coordonare a comportamentului unor companii concurente cu scopul de a-și împărți piața forței de muncă calificată/specializată în domeniul activităților de inginerie automotive și de a impune un nivel minim al drepturilor salariale.

Practicile, numite „no-poach”, prin care companiile se înțeleg să nu contacteze, recruteze şi/sau angajeze persoane care lucrează şi/sau care au lucrat la vreuna dintre firmele implicate, elimină concurența reală între companii pentru atragerea angajaților, creând bariere artificiale pe piață, scăzând mobilitatea forței de muncă, chiar ținând-o captivă. Practic, aceste acorduri au drept consecință menținerea nivelului salariilor pentru respectivele specializări la un nivel artificial, inferior celui real.

În acest caz, companiile vizate sunt investigate de către organele abilitate dacă într-adevăr s-au înțeles să nu contacteze în vederea recrutării angajați care lucrează deja la una din firmele concurente.

Acest tip de practică anticoncurențială are efecte iminente pe piața forței de muncă, limitând astfel accesul angajaților în domeniu de a munci pe piața liberă. Am putea vorbi chiar despre o interzicere voalată a dreptului fundamental la muncă.

Ce drepturi sunt încălcate în această situație?

În această situație Consiliul Concurenței a făcut niște inspecții inopinate la firmele suspectate a avea astfel de practici.

Inspecţiile inopinate reprezintă o etapă importantă în cadrul procedurilor de investigare a unui posibil comportament anticoncurenţial, efectuarea acestora nereprezentând o antepronunţare a Consiliului Concurenţei în ceea ce priveşte existenţa unei încălcări a Legii concurenţei.

Documentele ridicate se află în analiza autorităţii române de concurenţă, în cadrul procedurilor specifice. Inspecţiile inopinate au fost autorizate de Curtea de Apel Bucureşti şi sunt justificate de necesitatea obţinerii tuturor informaţiilor şi documentelor destinate clarificării posibilelor practici anticoncurenţiale analizate.

Încălcarea dreptului la muncă

Din punctul meu de vedere, dacă se dovedește un astfel de comportament, discutăm și despre încălcarea dreptului fundamental la muncă prevăzut chiar în Constituția României la art. 41 care ne spune că: Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit.

Apoi, Codul Muncii la art. 3 ne spune că (1) Libertatea muncii este garantată prin Constituţie. Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit.

(3) Nimeni nu poate fi obligat să muncească sau să nu muncească într-un anumit loc de muncă ori într-o anumită profesie, oricare ar fi acestea.

Discriminarea

O altă abatere ce poate fi constatată ar fi discriminarea indirectă a angajaților acestor companii, prin neprimirea acestora la muncă și la oferirea de șanse egale conform legislației muncii care ne spune la art. 5 alin. 4 : constituie discriminare indirectă orice prevedere, acţiune, criteriu sau practică aparent neutră care are ca efect dezavantajarea unei persoane faţă de o altă persoană în baza unuia dintre criteriile prevăzute la alin. (2), în afară de cazul în care acea prevedere, acţiune, criteriu sau practică se justifică în mod obiectiv, printr-un scop legitim, şi dacă mijloacele de atingere a acelui scop sunt proporţionale, adecvate şi necesare.

Salarizarea

Dacă prin practicile anticoncurențiale s-a limitat posibilitatea unui angajat de a migra către un salariu mai mare, atunci vorbim de o încălcare flagrantă a dreptului la muncă prin ținerea captivă a forței de muncă, pentru că „oricum, nici acolo nu dau mai mult”.

Aceste practici elimină concurența reală între companii pentru atragerea angajaților, creând bariere artificiale pe piață, scăzând mobilitatea forței de muncă, chiar ținând-o captivă. Practic, aceste acorduri au drept consecință menținerea nivelului salariilor pentru respectivele specializări la un nivel artificial, inferior celui real

Prin acordurile de a nu concura pentru anumite categorii de angajaţi şi de a îşi împărţi angajaţii, companiile îşi coordonează achiziţia de forţă de muncă cu scopul de a creşte puterea de cumpărare şi de a reduce astfel costurile cu forţa de muncă, astfel nivelul salarial rămâne unul scăzut, obligând angajații să accepte salarii mult sub cât ar trebui să fie în piață.

Concluzie

Prin cele de mai sus, consider că posibilele practici ale firmelor anchetate de Consiliul Concurenței, dacă se dovedesc a fi reale, sunt unele care împiedică dezvoltarea reală în domeniul automotive, ține captivă forța de muncă, discriminează și demotivează angajații și le oferă condiții de salarizare menite să aducă beneficii numai companiilor implicate, nu și angajatului.

Cred că aceste practici trebuie sancționate și înlăturate dacă există cu adevărat, pentru a se putea deschide domeniul și a avea un nivel de salarizare motivant și diferit.

Orice restrângere sau limitare a dreptului la muncă ar trebui avută în vedere pentru sancționare, iar angajații aflați în aceste situații trebuie eliberați și motivați corespunzător pregătirii și competențelor lor, fără discriminare și practici anti-concurențiale.

Fotografie creată de Kampus Production, de la Pexels

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.