Constituția României – Despre unitatea poporului şi egalitatea între cetăţeni
4 minute • FlorentinaS • 22 februarie 2018
Știați că alături de suveranitate, înțeleasă ca putere de stat, și teritoriu, populația este un element indispensabil al statului?
Unitatea poporului și solidaritatea cetățenilor sunt fundamentale statului român, iar egalitatea cetățenilor constituie premisa esențială a acestui fundament. De ce? Pentru că numai prin unitatea poporului se poate justifica trăsătura statului român de a fi unitar și indivizibil. Doar un statut de egalitate formală între cetățeni poate constitui baza unei autentice solidarități între aceștia.
Înainte de revizuirea constituțională din 2003, articolul 4 din Constituția României făcea referire doar despre unitatea poporului. Completarea alin.(1) cu referirea la solidaritatea cetățenilor fiind realizată și ca un ecou a unei evoluții normative din cadrul Uniunii Europene.
V-ați gândit vreodată că una din consecințele importante ale solidarității este și loialitatea cetățenilor față de statul român?
Aceasta este reflectată în dispozițiile constituționale cu privire la îndeplinirea funcțiilor și demnităților publice.
Să vă dăm câteva exemple:
- Art. 16 – Egalitatea în drepturi
(2) Nimeni nu este mai presus de lege.
(3) Funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condiţiile legii, de persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară. Statul român garantează egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi pentru ocuparea acestor funcţii şi demnităţi.
(4) În condiţiile aderării României la Uniunea Europeană, cetăţenii Uniunii care îndeplinesc cerinţele legii organice au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în autorităţile administraţiei publice locale.
- Art. 54 – Fidelitatea faţă de ţară
(2) Cetăţenii cărora le sunt încredinţate funcţii publice, precum şi militarii, răspund de îndeplinirea cu credinţă a obligaţiilor ce le revin şi, în acest scop, vor depune jurământul cerut de lege.
- Art. 82 – Validarea mandatului şi depunerea jurământului
(2) Candidatul a cărui alegere a fost validată depune în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, următorul jurământ: “Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spirituală şi materială a poporului român, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”.
Egalitatea inseamnă oferirea de șanse egale tuturor cetătenilor.
Complexitatea acestui principiu a condus în jurisprudența Curții Constituționale a României la proclamarea unui drept la diferență ca expresie a egalității cetătenilor în față legii. Legea trebuie să ofere șanse egale tuturor cetățenilor. Acesta este sensul prevederii constituționale conform căreia cetătenii sunt egali în față legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări.
Bibliografie
1. I. Muraru, E.S. Tănăsescu, Constituţia României – Comentariu pe articole, ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2008, pp. 41-47.
